• Author / Uploaded
• Samarul Meu

Citation preview

ACADEMIA

P.OPULARE ROMINE

REPUBLICII

,

INSTITUTUL DE LINGVISTICA DIN BUCURESTI

to.1

MIC DICTIONAR ORTOGRAFIC

k

r

pL ,,, sifts r .. SI JO4St... q S s7111.1,,,a., 1.33 WI 1- 11X81*S11`.11{1."erillkigierliatel A

P3Otilt*IlltallGiVA1 Zallip.04

i

i' .

:

,rr

1

110

P ';'.

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII POPULARE ROMINE I954

www.digibuc.ro .,

,

I.

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROWn INSTITUTUL DE LINUVISTICA DIN BUCURESIT

MIC DICTIONAR

ORTOGRAFIC EDMA a

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC1I POPULARE ROANE

1954

www.digibuc.ro

HOTARIRE PENTRU APROBAREA NOILOR NORME ORTOGRAFICE

ALE LIMBII RONNE Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romine: 1. AprobI noile norme ortografice ale limbii romine elaborate de Academia Republicii Populare Romine, care fac parte integrantA din prezenta HotArire. 2. Academia Republicii Populare Romine va publica pita' la 1 octombrie 1953 Micul dictionar ortografic (Index de cuvinte), indreptar pentru aplicarea noilor norme ortografice. 3. Noile norme ortografice ale limbii romine intrA

in vigoare de la data de 1 aprilie 1954.

Pentru invAtilmintul de toate categoriile,. noile norme ortografice intrA in vigoare incepind cu anul scolar

1955-1956, cu exceptia invAtAmintului superior, pentru care rAmine valabilA data de I Aprilie 1954. 4. tncepind cu data de 1 aprilie 1954, manusctisele pentru orice fel de lucrari ce se vor tipAri, multi-

plica, litografia etc. vor fi prezentate in noua forml ortografica.

www.digibuc.ro

3

Revistele pentru copii se vor tipAri cu noua orto-

grafie incepind cu anul §colar 1955-1956. 5. Manualele §colare pentru anul §colar 1954-1955 pentru invätAmintul de toate categoriile vor fi tipArite cu vechea cFtografie. Incepind cu anul §colar 1955-1956, manualele

pentru invätämintul de toate categoriile tiparite cu

vechea ortografie nu mat sint valabile. 6. De la dispozitiile art. 5 se excepteazA manualele §i cursurile pentru invAtAmintul superior. 7. Ministerele §i celelalte organe centrale vor lua mAsuri pentru a prevedea in planurile de cheltuieli §i planurile de aprovizionare tehnico-materiale pe 19541955 fondurile §i materialele necesare aducerii la indeplinire a prezentei Hotarki. Bucure§ti, 16 septembrie 1953. Pre§edintele Consilinlui de Min litri,

GH. GHEORGHIU-DEJ Director General al Treburilor Consilialui de Min4tri,

PETRE C STACRE Nr. 3135.

www.digibuc.ro

NORME PRIVIND ORTOGRAFIA LIMBII ROMINE Pentru a usura maselor largi populare insusirea

scrierii rominesti si a grabi ridicarea nivelului cultural al tarn, pentru a inlatura lipsa de consecvenra i fluctuatiile in scrierea limbii romine, regulile ortografice de pina acum vor fi schimbate in sensul prezentei hotariri: 1. Se suprima litera ti, inlocuindu-se peste tot cu i (mind, miine, cind, gind, romin, Rominia).

2. Se inlocuieste apostroful cu linioara, pentru a

marca rostirea impreuna a &ma sau mai multe cuvinte (s-a dus, m-a vdzut, v-a scris, dusu-s-a, idr-o zi, nu-s et c. ).

3. Se suprima u final disparut din rostire

(ochi,

ufichi, unghi, cirmaci, bid, mai, cui, voi, tai, roi, fácui, auzii).

4. Dupa literele f, j in radacina cuvintului se scriu

literele i, e, a, nu 1, a, ea (de ex.: i, fir, find, mafind, jilt, jir, jeratic, a jecmdni, jelanie, a jelui, lase, fapte, fade etc.), iar in afara de radacina cuvintelor, in terminatii si in sufixe, se scriu literele 1, ii, ea, pentru

a pdstra identitatea imaginii grafice a terminatiilor si sufixelor (de ex.: terminatiile §i sufixele -a, -dri, -advt.

www.digibuc.ro

-ean; u sg., tovardid -dtor, -ind, -eazd, -eased; sg., fruntaid sg., grzjd sg., coajd sg., plajd sg., ingrafd ind. prez., furiid perf. simplu, ingrdld perf. simplu, angajd perf. simplu, infàfifdri, angajdri, ingrdidmint, infricoidtor, furlgazd, angajeazd, sd sfirfeascd, sd grefeascd, tovdrdieascd, grefeald, oblojeald, clujean, murefean, wan etc.).

5. Dupà consoarie (afara de ch, gh) nu se va scrie

ia, ci ea (deal, meargd, leac, lunea, marlea, seard, seamd, ceas, ceai, ceard, geam etc.). Dupà consoane labiale (b, p, m, f, v), acolo unde

de obicei alterneazil cu ie, se va scrie ia, nu ea: biatd

(biete), piatrd (pietre), sd piard (piere), amiazd, miazdzi, miazdnoapte (rniez), dezmiardd (dezmierd), o mia fiare (fier), sd fiarbd (fierbe), abia, piazd, fiard.

Diftongul ia se mai scrie dupa consoana §i in pronumele aceitia, atitia (acegi + a, atifi + a). 6. Dupd ch, gh, se scrie ea, atunci cind alterneaza cu e (cheamd chem, cheag, se incheagd a se inchega,

blochez, tinichea tinichele, gheard gheratd, blocheazd gheatd ghete, ghecztd ghefuri, vegheazd veghez, pripriveghez) §i ia cind nu exista forme alvegheazd

ternante (chiar, maghiar).

7 . La inceput de cuvint §i dupa vocala se scrie ia baie, femeie, baia cind alterneaza cu ie Vemeia trebuie, sd croiascd croieite, in-. voia voie, trebuia indoieli, bdicoian (din temeiazd intemeiez, indoiald bdicoieni etc.) §i ea cind alterneaza cu e (ea Bdicoi) idee, epopeea epopee, acelei, ideea el, aceea creez etc.). Coree, creeazd Coreea, coreean

8. Dupa vocala i nu se va scrie ia sau ea, ci a (via,

via/a', familia, plaid). 9. Diftongul ie, la inceput de cuvint i dupa vocalä, se va scrie ie (ied, iepure, ieftin, iecire, femeie, cheie, bale,. vole, trebuie, creier, treier, constituie, atribuie, proiect). 6

www.digibuc.ro

Fac exceptie eu, el, ei, ele, esti, este, e, eram, erai... In cuvintele in care nu se rosteste ie, ci e, se va scrie e (creez, idee, alee, epopee, era, epoca, exploatare, eminent,

poet, poezie, poema etc.).

Dupa consoana, unde se pronuntä diftongul ie, nu se va scrie e, ci se va scrie ie (fier, pier, ptetre, miel, pierde, miercuri, object, subiect etc.).

10. Inainte de b, d, g, v nu se va scrie s, ci z, asa

cum se pronunta (zbor, zbucium, brazeld, izvor, azbest, zdrundn, zgomot, zvon, zvinta).

11. Prefixul des-, inainte de b, d, g, v, r, m, 1, n si inainte de vocale, se va scrie dez- (dezbatere, dezgroapii, dezvoltare, dezradacina, dezmiarda, deznoda, dezlega, dezamagi, dezarma, dezumfla).

12. Suiixul -etc se va scrie cu e la sfirsit (tinerefe,

frumusefe).

13. Dupa litera i a particulei de la sfirsitul pro-

numelor i adverbelor se va scrie

(acelasi, aceeali,

ateiati, aceleasi, lssui, inedsi, Mug, iardfi). 14. Se suprima consoanele duble (casd, masa, rasd, nu cassd, massd, rassa).

Consoane duble sint posibile numai la intilnirea consoanei n a prefixului in- cu n initial al radacinii urmatoare (innoda, innopta, innoi, innora). 15. Se vor scrie cu litere mici: numele de popoare

(romin, rus, polonezi etc.), lunile (ianuarie, februarie etc.), zilele saptaminii (luni, marti etc.), punctele cardinale (sud, est etc.). 16. Se va scrie b (nu v) in numele Iunilor februarie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.

7

www.digibuc.ro

INTRODUCERE Cu toate cä au avut la dispozitie exemplul reforrnei ortografiei ruse, realizata de tingra putere sovietica curind dupa Mares Revolutie Socialista din Octombrie (in octombrie 1918), lingvistii romini i fosta Academie Romina

nu au elaborat imediat dupa eliberarea Rominiei un proiect de reforma a ortografiei, pe care sa-1 fi supus discutiei maselor populare si care sä se fi transformat intr-o hotarire de stat si de partid spre a fi tradusa Ir viata, asa cum s-a facut, de pilda, in R. P. Bulgaria. Din pricina acestei deficiente a lingvistilor romini §1 a

fostei Academii Romine, s-a pierdut un prilej foarte potrivit de a se realiza reforma ortogratiei inainte de a fi inceput prodigioasa activitate de tiparire, caracteristica revolutiei culturale din tarile de democratic

populara. Daca s-ar fi facut reforma ortografiei in primii

doi-trei ani ai eliberarii noastre, atunci operele clasi-

cilor marxismului, ale literaturii noastre nationale clasice,

traducerile minunatei literaturi ruse §1 sovietice n-ar fi prezentat lipsurile existente in ceea ce priveste unitatea ortografiei.

Academia Republicii Populare Romine, infiintata in 1948, si-a propus ca una dintre sarcinile sale cele mai 9

www.digibuc.ro

urgente refôrma ortografiei. Sectia de §tiinta limbii, literatura §i arte a Academiei R.P.R. a intocmit un proiect de reforma care, de§i continea unele propuneri binevenite de modificare a regulilor ortografice stabilite de fosta Academie Romina in anul 1932, totu§i 'Astra Inca prea multe din inconsecventele vechii ortografii.

Inviorarea produsa in activitatea lingvitilor romini dupa aparitia lucrärii lui I. V. Stalin « Marxismul si problemele lingvisticii s a adus din nou la ordinea zilei sub o forma mult mai arzatoare problema reformei ortografiei. Abia acuma s-a recunbscut cu adevarat marea

importanta a limbii nationale unice, a limbii intregului popor, comunä pentru toti membrii natiunii. Pentru ca limba unica a intregii natiuni sa-§i poata indeplini cu succes functia ei de cel mai important mijloc de comunicare intre oameni, de instrument de lupta §i de dezvoltare a societatii, ea trebuie sà aiba norme bine fixate, unice pentru toti cei care o vorbesc. Aceasta este valabil atit pentru limba vorbita, cit §i pentru forma scrisa a limbii,

care trebuie sl redea cit mai fidel, mai simplu §i mai clar limba vorbita. Normele scrierii limbii nationale trebuie sa fie §i ele bine fixate, lipsite de fluctuatii §i de contradictii; ele trebuie sä fie unice pentru toata natiunea, valabile pentru toti membiii comunitätii, u§or de invatat si de aplicat de care intregul popor. Sectia de §tiinta limbii, literatura §i arte a Academiei R.P.R. a procedat la redactarea unui proiect de reforma a ortografiei, care a fost supus unei largi discutii in coloanele revistei « Contemporanul ».

Cele mai vechi texte rominesti care ni s-au transmis

ne aratà c, Inca din secolul al XVI-lea i chiar mai inainte, cárturarii nastri s-au straduit sá redea exact, cii ajutorul literelor chirilice, rostirea romineasca, foloJo

www.digibuc.ro

sind si unele grafii traditionale slavone bisericesti, impru-

mutate o data cu alfabetul chirilic.

In secolele urmatoare scrierea chirilicà romineasca s-a

modificat, adaptindu-se tot mai bine rostirii rominesti. Grafiile traditionale slavone bisericesti care nu corespundeau unei realitati fonetice rominesti au fost parasite.

Alfabetul, de la 43 de litere si o multime de semne grafice (accente i spirite), e redus intii la 33 de litere

in gramatica poetului Ienächità Vacarescu (1787), apoi la 28 in gramatica lui Ion Eliade Radulescu (1828) si, in sfirsit, la 27 in 1835. Scrierea chirilica romineasca ajunsese sd fie aproape fonetica. Trecerea de la scrierea cu chirilice la alfabetul latin nu s-a facut brusc, ci treptat..Intii s-a dat literelor chirilice forma asemánatoare celor latine, dupa excmplul alfabetului civil rusesc (rpanigancicaH aa6yrza). Mai tirziu, s-au introdus printre literele chirilice litere latinesti. In alfabetul acesta amestecat, de tranzitie, au in-

trat o serie de litere latine, printre care: a, d, e, 1, m,

n, o §i altele. In anul 1860 s-a adoptat oficial in Principatele Unite alfabetul latin. Din primele momente ale introducerii alfabetului latin a inceput lupta dintre curentul progresist, fonetic, si cel retrograd, etimologist. Legatura strinsa dintre scrierea etimologista si reactiunea care se intdrea in tarile rominesti o .dovedeste faptul cà curentul etimologist, latinist, a ajuns la apogeu in sinul fostei academii tocmai in epoca in care s-a incheiat monstruoasa coalitie dintre burghezie §i mosierime. Poporul si cdrturarii legati de popor n-au intrebuintat niciodata aceasta orto-

grafie, pentru a carei aplicare trebuia sa. §tii mai intii latine§te. Cuvinte ca fintind, mind, riu, adinc, vint, zece, lard' trebuiau scrise fontana, mana, riu, aduncu, ventu, diece, tierra.

11

www.digibuc.ro

0 ortografie mai simplà si mai usoarl, bazatá pe

principiile fonetice, a fost aceea a revistei « Contemporanul * a vechii miscAri socialiste, ortografie intocmità ei folositä de lingvisti de seamd legati de popor, ca Tiktin ei Lambrior, care au fost adepti combativi ai curentului fonetic.

-

Vechea academie a fost nevoità sä-si reformeze in mai multe rinduri ortografia, apropiind scrierea tot mai mult de rostire, plstrind totusi, chiar si in ultimele ei reguli ortografice (1932), resturi etimologiste. Neavind insá autorrtate tiinificà i moralä suficient\a, ea n-a impura ortografia; fiecare scriitor, putut niciodatä fiecare publicatie Ii aveau regulile ortografice proprii. Sarcina adeptilor principiului fonetic in ortografia rominI cu litere latine nu a fost wadi. Alfabetul latin nu dispunea de litere pentru o searnA de sunete caracteristice limbii romine, de ex; africatele 1, suier6toarea vocalele ti, 1. in ce priveste africatele, s-a recurs la

exemplul scrierii italiene, in care, conform principiului silabic, c

i g urmati in aceéasi silabi de i i e se

rostesc ca d i f. Pentru a reda lui c, g dinaintea lui e, i valoarea foneticä de explozive, a fost nevoie de introducerea, ca in grafia italianä, a unui h intre c, g vocalele e, i urmAtoare: cite, ghi (chem, ghinda). Pentru

redarea lui ; i c s-a recurs la un semn diacritic, la o sedill pusl sub t §i s. In felul acesta principiul fortetic s-a combinat cu cel morfologic, dindu-se adeseori un aspect grafic foarte asemAnAtor diverselor forme ale cuvintelor in cursul flexiunii (deosebirea constá numai in prezdnta sau lipsa sedilei sub t sau s); de ex. : urs sg. urii pl., bat bag 1 . De altfel i grafia ci, gi permite pistrarea aceluiasi aspect

grafi,: al formelor cuvintelor; de ex.: fac

12

www.digibuc.ro

faci, fag sg. fagi pl.

Grafiile ci, gi, chi, ghi, sedila i circumflexul, despre care vom vorbi mai jos, au fost luate din scrierea italianl

francezl. Dar scrierea cu litere latine a limbii rominesti n-a rärnas neinfluentatä de scrierea chirilicà. Dimpotrivg, multe deprinderi grafice, precum

i semne dia-

critice, au fost mostenite din grafia chirilicA. Astfel unul

dintre semnele grafice, mostenite din scrierea chirilicI este i scurt (I). Dupà modelul lui i scurt chirilic (ri), s-a pus si deasupra lui i latinesc cu valoare de i semivocalic acelasi semn. S-a scris deci mai dupg rnodelul

lui iui.

Pe cind se mai scria cu litere chirilice, -semnul scur-

Orli a inceput sä se intrebuinteze i deasupra lui u chirilic, pentru a nota pe u semivocalic (de ex. DupI modelul acestiii u s-a pus si deasupra lui u latin semnul«scurfarii in diftongi ca ad, oa, e, ia 11

etc. Avind nevoie de un semn diacritic pentru a da literei

a valoarea de a, s-a recurs la acelasi semn 1. Etimologistii 1-au adoptat i ei, dar 1-au aplicat i literelor e, o i u, pentru a da celor dintii valoare de d (de ex. reu, ford, corespunzAtoare lat. reus, foras) i pentru a mita

cä a treia nu se rosteste dupà consoana la sfirsit de cuvint (de ex. rom. cornd corespunzgtor lat. cornu).

0 continuare a traditiei chirilice este si deprinderea de a scrie e la inceput de cuvint i dupa" vocala pentru a reda diftongul ie: epure, ed, femee, voe etc. De aceastä deprindere s-au folosit etimologistii pastrind scrierea cu e atunci cind in felul acesta aspectul cuvintului era mai 1 Vocals romineascA ti a lust na§tere n foarte.multe cazuri

hi urma reducerii unui a neaccentuat, de ex. lat. barbatus >

turn. bdrbat, slay. Mad- > rom. clddi, rom. orar ord,cel etc. E posibil ca semnul i scurtArii sA fi avut functiunea de a indica reducerea s, scurtitnea lui a neaccentuat. .18

www.digibuc.ro

apropiat de cel al cuvintului latinesc respectiv (de ex. este, eram, efire). Chiar in uzul ortografic de pina acum e are doui valori fonetice, aceea de e neprecedat de i, de ex. in epocd, erd, examen, poet, §i aceea de ie, de ex. eu, ei, eiti etc. Intrebuintarea lui e cu aceste doul valori a dus la o inconsecventa in scrierea lui ie: vole §i voe, baie §i bae, ieftin i eftin etc. Pe de .altà parte, scrieri, ca el, este fac pe unii sa-I pronunte pe e it-14W gresit, fàrA i. Un neajuns al scrierii chirilice rominesti care a fost

mostenit de scrierea romineasca cu litere latine este

notarea defectuoasa a consoanelor moi. Limbile romanice apusene nu au in fonetica lor doul serii de consoane, nemuiate si muiate, ca limba romina. Prezenta acestui paralelism de consoane in limba noasträ

se datoreste unei puternice influente slave. In general

fonetica romineasca are multe trasaturi comune cu fone-

tica limbilor slave. De aceea, pentru notarea acestor particularitati, ortografiile slave, de ex. cea rusk ne pot sugera solutii mult mai bune decit ortografia limbilor romanice. Aceasta nu inseamna o imitare mecanica a ortografiei slave; procedeele propuse decurg din ins* realitatea fonetica romineasca, atit de puternic patrunsa de elemente slave. Influenta grafiei chirilice rominesti asupta celei latine, exercitata o data cu adoptarea alfabetului latin, deoarece lumea cunooea atunci i scrierea chirilica, a, contribuit la imbunatatirea grafiei latine rominesti. Multe din aceste deprinderi grafice mostenite din scrierea chirilica au fost incetul cu incetul parasite, deoarece tot mai putini cunosteau alfabetul chirilic. Aceasta n-a fost insa in avantajul ortografiei romineoi. Cunoasterea mai temeinica a foneticii rominesti ne permite astlzi s.ä ne dam seama ca deprinderile grafice 14

www.digibuc.ro

de origirie chirilicl (slav5.) i§i au justificarea in realitatea fonetica romineasd, influentatà de fonetica sIavä,

I. V. Stalin, in lucrarea sa « Marxismul i proble-

mele lingvisticii », a arkat cà un dialect local poate constitui baza unei limbi nationale 1 La intocmirea unei ortografii trebuie sa se tind seama de aceasta i sà se ia ca

punct de plecare graiul teritorial care constituie baza limbii nationale. Din numeroase scrisori primite din toate regiunile tarii in legatura cu discutia proiectului de ortografie, din articolele publicate in « Contemporanul »,

reiese cä cei mai multi inteleg sl orienteze ortografia noasträ dupá rostirea obi§nuitA in Muntenia 0 sudul Ardealului, unde se vorbe§te graiul care constituie baza limbii noastre comune, nationale. Astfel majoritatea preferà formele muntene§ti, obi§nuite 0 in capitala tarii, tinerele, piine, seard etc. formelor tineretd, pine, sard

etc. Intr-adevàr, se poate constata o rapidl fa'spindire pe intreg teritoriul patriei noastre a pronuntärii bucure§-

tene, care va fi luatà din ce in ce mai mult ca norma a limbii nationale. De aceasta s-a tinut seamg la intocmirea ortografiei noi.

Din discutiile duse in coloanele t Contemporanului » reiese cà toatA lumea e de acord in ce prive§te suprimarea lui d. De asemenea nici inlocuirea apostrofului cu liniuta

de unire nu e combRutà de multi. In ce prive§te scrierea cu S sau e, a sau ea dupI f, j, s, Z, j, pärerile diferä foarte mult. In general insä se 1 I. V. Stalin, Marxismul i problemele lingvisticii. Editura pentru literatura politica, 1953, p. 39.

15

www.digibuc.ro

con§tatà o preferinta pentru e &. ea, ceea ce dovedqte ca lumea se orienteaza dupà rostirea capitalei. De asemenea e evidenta dorinta majoritatii de a nu schimba aspectul grafic §i fonetic al cuvintelor cu care s-a obi§nuit lumea.

Principiile care stau la baza prezentului indreptar ortografic sint cele care se desprind din hotarire. 1. 0 reforma radicall a ortografiei, care s-o schimbe

din temelii, nu este de dorit. 0 astfel de reforma ar

provoca mari turburari i ar ingreuia in loc de a u§ura comunicarea in scris intre oameni. Noua ortografie are in vedere deprinderile grafice bine inrädäcinate in scrierea noastra §i care nu dau loc la indoieli. Schimbarile introduse fac ortografia noastra mai simpla, mai rationall, mai lipsita de inconsecvente si fluctuatii, mai unitara.

2. Ortografia rominä e bazata pe p rine ip iul fon et i c. Ea reda pe cit posibil pronuntarea. Dar pentru a nu Mari prea mult numarul semnelor grafice, care ar incarca inutil scrisul, principiul fonetic este asociat cu cel silabic i cel morfologi c. De pilda,

potrivit principiului silabic, literele c,g reprezinta alte sunete in silabele ce, ge, cea, gea etc. decit in silabele co, go etc.

sau che, ghe, chea, ghea etc. in numeroase cazuri a fost aplicat. principiul morfologic. Astfel, pentru a 'Astra pe cit posibil aceea§i forma sufixelor i desinentelor verbale -eazd, -eased, -eam, -eai, -ea sau sufixelor -are, -dtor, -dmint, -eald, -ean, se hotara§te scrierea aranjeazd, afifeazd, deslufeascd,Ingrzjeascd, gmeam, grepai, pdlea, Infalifare infdfifdri, angajare angajdri, infricoidtor, ingrdfdmint, grefeald, oblojeald, murefean, clujean etc., cu diftongul

ea dupl

j, cu toate el multi rostesc a (nu ea) in aceste

forme. 16

www.digibuc.ro

3, Ortagrafia real in principiu pronuntarea literarai romineasca. Se inlätura pe cit este posibil fluctuatiile, recomandindu-se numai una dintre variantele existente. Unele din prezentele reguli ortografice au nevoie, de o motivare mai amanuntita. Astfel, in ce priveste scrierea lui i, e, a, i, a, ea dupa f, j, trebuie sa facem urinatoarele observatii. Sunetele f, j, in unele graiuri regionale, pot fi urmate

numai de i, e, ea, iar in altele numai de i, a, a. In Moldova, Banat si prin Ardeal, j pot fi urmati numai de i, ri, a; prin aceste tinuturi se pronunta I, jir, fdd, jdratic, fa, ingrija. Prin Muntenia si in Dobrogea, in Oltenia, sudul Ardealului j Criseana, se pronunta insä numai fi, jir, fed, jeratic, fea, ingrijea. Aceasta expfica greselile ortografice de felul lui afea (in kc de aia), afifearea (in kc de afifarea), birjear (in loc de birjar). Inconsecventä, ortografia de pinl acum a ales formele cu a, a, i &AO" 9. in grefald, u,ya, infatifind, defarta, afa

etc., dar in fed, fea, rofeala etc. a ales formele cu ea, e dupa f. In cursul discutiilor din « Contemporanul » 8-a vazut ca pärticipantii nu sint de acord cum O. se scrie; totusi formele cu c, j urmati de i, e, ea au fos,t preferate. Pentru a se evita lipsa de consecventa a vechii ortografii, s-a adoptat o formula unitara: scrierea Cu fe, fi, je, ji in radacini. Multi vor continua sä rosteasca, fireste, jd, ji. Dar, cum am spus mai sus, rostirea capitalei se raspindeste tot mai mult; scriind i, ji, fe, je (si niciodata i, ji, fa, jd), redam pronuntarea literari de miine

a Orli intregi.

S-a adoptat scrierea fa, ja (nu fea, jea) in raclacina cuvintului din urmatorul motiv. In tinuturile cu j urmati totdeauna. de i, e (nu i, a), se pronunta 9ea, jea

2.-c. 21

17

www.digibuc.ro

in loc de fa, ja (ova,

deleartd, lea, colear, birjear

etc.). Pentru cei din tinuturile cu asemenea rostire e indiferent daa Se scrie lea, jea sau fa, ja. In schimb vorbitorii din celelalte tinuturi rostesc totdeauna fa, ja. Scrierea a, ja in radkini e deci cea mai potrività; ea poate multurni atit pe cei care rostesc totdeauna a dupd f, j, cit §i pe cei care rostesc totdeauna ea dup4 aceste consoane. De altfel in pronuntarea literarà apar de cele mai multe ori forme cu fa, ja: lase, fapte, lade, jar etc. In ce priveste scrierea lui i, e, a sau

1,

a-, ea in afar?i

de raclacina cuvintelor, pentru a inlätura numeroaie fluctuatii, cea mai bunä solutie este aplicarea principiului morfologic. In felul acesta o seama de terminatii i sufixe se scriu i dupà f, j ca dupä celelalte consoane: tovardid tovardle pl. (ca stahanovistd sg. stahanoviste pl.), sg. frunta§d sg. fruntafe pl. (ca hotdrità sg. hotdrite pl.), tzjd sg. tije pl. (ca murd sg. mure pl.), ingrafd pers. a III-a sg. si pl. prez. in d. sà ingrafe pers. a 11I-a sg. si pl. prez. conj. (ca and sd are), ingriipd pers. a III-a sg. perf. simplu (Ca el invd(d), infatilare sg. Infallàri pl. (ca exploatare sg. exploatari pl.), ingrdidmint (ca invd(dmint), infricoidtor (ca alezdtor), infiltifeazd, angajeazd (ca lucreazd), sã grefeascd (ca sa citeascd), tovdrdleased (ca prieteneascd), grefeald, oblojeald (Ca oboseald), murepan (ca ialomitean), clujean (Ca tecucean, craiovean) etc.

In legatura cu scrierea lui ia dupà labiale, sint de fAcut urmAtoarele observatii: in cuvinte ca abia, piatrd, amiazi etc., dupd consoanele labiale b, p, m, f, v se rosteste in multe tinuturi ale tärii si in limba literarg foarte distinct un i semivocalic. Aici nu avem consoane urmate de ea (care alterneaza cu e), ci dupd consoane se rosteste

diftongul ia, care de obicei alterneaza cu ie (piatr4 18

www.digibuc.ro

pietre, biatd biete, fiare fier, sd fiarbd fierb etc.). In pronumele aceftia, atifia avem formele de plural

acefti, at4i, urmate de un a obi§nuit Ia pronume, ca

in acesta, acela, atita etc. In ce prive§te scrierea lui ea sau ia dupa ch, gh, trebuie facutd urmatoarea remarca: deoarece chia, ghia §i chea,

hea au exact aceea§i valoare fonetica, s-a ales grafia chea, ghea din motivul ca in acelea§i cuvinte, in cursul flexiunii §i al derivatiei, ea alterneaza cu e, de ex. gheatd ghete, gheatd gheturi, cheamd chern etc. Numai unele cuvinte ca: chiar, maghiar nu au forme cu ie paralel cu ia. Acestea fac exceptie de la regula generala. In legaturd cu scrierea particulei -fi (de ex. totufi)

facem urmatoarea observatie: c final in rostirea multor tinuturi e o consoand moale, adica are timbrul de nuanta _unui i, pe cind in Moldova, de pada, timbrul lui ,F final e de nuanta unui 1. Data fiMd traditia literara de secole §i pronuntarea foarte raspinditä a lui f final cu nuanta unui i, se alege forma cu i final a pronumelor §i adverbelor care se termina in -particula -fi (acelafi, aceiafi, aceeafi, aceleafi, insufi, insdfi, totufi, iardfi).

.

In alegerea sufixelor -(t)ie §i -(t)iune ne-am condus de urmdtoarele consideratii: sufixul -(()ie a intrat in limba noastra o data cu cuvintele internationale luate din limba rusa incepind din secolul al XVI1I-lea: administratie, expeditie, formatie, munitie, pretentie, revolutie, sectie; comisie, pensie, provide, revizie. Sufixul )ie

s-a fixat temeinic in limba rominA. Sufixul -(f)iune s-a rAspindit prin Foala latinistA. El §i-a facut bc i in cuvintele mai vechi care se fixaserA cu sufixul administratiune, expeditiune, formatiune, cotnisiune, §i in cuvintele care abia intrau in limbA, ca: actiune, fictiune, motiune, uniune.

Pentru scrierea cu - (t)ie sau cu -(1)iune se va avea in vedere criteriul istoric i traditia literarA.

www.digibuc.ro

.19

Se va scrie achizifie, casafie, discufie, expozifie, iluzie, inflafie, dar: ficliune, motiune, natiune, pasiune.

Numai cind cele doul tipuri de cuvinte au primit sensuri diferite, se poate folosi atit scrierea cu -fie (-ie), cit §i cu -tiune (-iune): divizie (unitate militara) §i divizizioe (impartire), reacfie (chimica)§i reactiune (politica), porfie (de mincare) §iporfiune (de teren), rage (alimentara) in rafiune (judecata). Am ales forma sint (nu stint) din urmatoarele motive: verbul a fi apare, o data cu punerea bazelor limbii literare, sub formele: eu sint, noi sintem, voi antefi, ei sint. Scoala

latinista, dorind sa dea o infati§are latina acestor forme, a introdus scrierza siint i sunt la persoana a III-a plural, extinzind pe i2 sau u i la scrierea celorlalte persoane,

dar fàrä sa intervina in ceea ce prive§te pronuntarea. Formele cu u au patruns in scriere i apoi in rostirea a foarte putini vorbitori, influentati de aspectul scris ; marea majoritate folose§te formele cu £, pe care le gasim §i. in scrisul multor scriitori contemporani. Rostirea yopulara i cea mai raspindita flind aceea cu I, se vor folosi numai forinele: (eu) sint, (noi) sintem, (voi) sintefi, (ei) sint.

www.digibuc.ro

RE GULI DE ORT GRAM I. ALFABETUL Alfabetul limbii romine este alatuit din 27 de litere,

,

a dror ordine este urmttoarea: a, a,

A (a) A (a)

13;

B

(be)

ci C (ce)

d, D (de) e, E (e) f, F (fe) g, G (ghe)

i,

I

(i)

i,

1

(i)

j,

J

(je) K (Ca) 1, L (le) m, M (me) n, N (ne) b, 0 (o) k,

r, s, §,

t, t, u,

S

(re) (se)

*

(§e)

It

T T

U V x, X h, H (ha) p,_ P (pc) z, Z Observage. Literele mari corespunzAtoare lui scriu si ele cu semne caracteristice: A, I, q, 7'. v,

(te) ,(te) (u) (ye) (ics) (ze) a)

10

I,

se

1 La editarea de texte clasice, prezentele reguli se aplicA -numai in ceea ce priveste particularitAtile grafice, nu si pe cele de pronuntare mall. Se va aerie deci: rdspunde, clad, rdzboi , auzea, nu: respunde, cdnd, rdsboiu, auzia; dar se vor pAstra formele cucol, samd, a giuca, a mele, ei fdcuse. 21

www.digibuc.ro

Scrierea noastrA mai folose§te in redarea unor cuvinte strAine literele: q, Q (chiu), w, W (dublu ve), y, Y (igrec) §.a. (v. § 144).

In general scrierea noastrA noteaz1 fiecare sunet

printr-o literA. Uneori insà acelqi sunet este redat prin litere diferite i aceea§i literA redà sunete diferite. De exemplu:

grupurile de litere ch, glz redau cite un singur sunet, k, g: cheamd, gheajd; litera x redA uneori sunetele cs (explozie), alteori sunetele gz (exemplu); litera c redA sunetul k in carte si sunetul e (ce) in ceas, picior; litera g redA sunetul g in gard i sunetul f (ge) in geam, gingie; grupul de litere ch i k redau acelqi sunet: chimie, kilometru;

grupul de sunete cs se redl fie prin litera x, fie prin literele a: expeditie, ticsit;

grupurile de litere ea, ui etc. redau fie doul vocale in silabe diferite: ideal (ide-al), biruinid (biru-ing), fie diftongii ea, ui: deal, cui.

H. FONETICA $1 PROBLEMELE ORTOGRAFIEI

Tocalele A

§ 1. Se scrie a, nu ea, dupl literele c §i. j in rAdAcina

cuvintului: a, pde, ,Tapte, ;ase; jalbd, jale, jar (nu sea, gade, leapte, lease; jealbd, jeale, fear). Observatie. In mod obisnuit e alterneazi cu ea: deftept deFteaptd, leg leagd ; potrivit cu regula de mai sus se srabileste final alternanut e a dupit I, in riclicina euvintului, in formele fie-

22

www.digibuc.ro

xionare ale adjectivelor ;ade (nu feade).

red

i

verbelor: dgert departel (nu depand),

§ 2. Substantivele cu tfdlcina terminatá in

c

i j,

cind sint articulate, se scriu cu a, nu cu ea: coaja,tovardfa, tqa (nu coajea, tovardlea, ulea). A

§ 3. Se scrie a, nu e, dupl g, j la nominativ-acuzativul singular al substantivelor i adjettivelor feminine de declinarea I: fruntafd, tovard§d, uØ, codaid, uriapi, coajd, grzjd, plajd, farjd (ca §i iInà, poartd, lard; bund), de asemenea la persoana a III-a a indicativului prezent §i perfect simplu ingra§d, ingroaid; angajd, furi§d,ingrdfd, ingrofd (ca 1i cintd, leagd; legd, purtd). Observalie. Pluralul substantivelor i adjectivelor frunta,rd,

tovardfd, uriald etc. se scrie cu e: fruntw, tovaráFe, uriafe, ca §i cash' case, bund bune.

§ 4. Se scrie d, nu e, dupà f, j la pluralul substantivelor terminate in -are: infdli§dri, angajdri (nu inf.&

fiferi, angajeri), terminatia -are alternind in nzincare mincdri; v. Introducerea).

cu -dri (ca

§ 5. In sufixele -dtor, -dmint se pastreazA ö i dupl

;, j: infricoidtor, ingrdfdmint (nu Infricoietor, ingrdiemint),

ca in purtdtor, legdrnInt (v. Introducerea).

§ 6. Se scrie e, nu d, dupà literele

g,

j in rädkina

cuvintului: Incela, es, fedea, jecznani, jelanie, jelui, jeratic, aceasta fiind rostirea literati (nu iniala, às, iddea, jdcrani, jdlanie, jâlui, jdratic). 23

www.digibuc.ro

Observalie. Trebuie evitatà scrierea i rostirea sd a pronumelui reflexiv se (se duce, sd se vadd, nu gd duce, sdsti vadd).

§ 7. La inceputul cuvintelor eu,

ei, ele, eiti, este,

eram, erai, de§i se roste§te.ie, se pAstreazI scrierea cu e,

potrivit cu traditia literarA. § 8. In conformitate cu rostirea literarg, se scrie e la inceput de cuvint in cuvintele internationale incepätoare cu e: economie, eminent, epocd, erd, exploatare; de asemenea la inceput de silalA in cuvintele internationale: poem, poet, poezie; alee, idee, epopee (nu iepocii, poiet, epopeie etc.). Observalie. In scrierea cuvintelor din aceasta categorie fac exceptie verbele a Oror rfidacina se termina in i (atribui, constitui), care, urmind soarta verbelor mai vechi, se scriu la per-

soana a III-a cu ie: atribuie, constituie (ca trebuie).

§ 9. In formele verbale agreez, creez, scrierea cu e este justificatà morfolOgic prin prezenta terminatiei -ez adaugatai la rädicina verbelor terminatà in e (agre-ez, cre-ez, ca lucr-ez).

§ 10. Se scrie meu, nu mieu, alternind cu mea.

§ 11. Se scrie e -la sfiqitul cuvintelor formate eu sufixul - le: fin*, frumusete, justete, tinerete (nu finetd, frumusegi, justeld, tinereld, care reproduc rostiri regionale).

I § 12. Se scrie i, nu i, dupä hterele $, j in radkina iná, jir, potrivit cu rostirea

cuvintului: mainà, literarA.

24

www.digibuc.ro

§ 13. La sfiqitul unor pronume §i adverbe: aceeaii, aceiafi, acelaci, aceleafi, insài, menu, Inici, iarái, totufi

se scrie I, potrivit cu traditia literard. Notii. Se scriu fSrà I auxiliarul as al conditiorfalului (optativului) verbelor (as privi) i interjectia as! (ei ai!).

§ 14. Se scrie i, nu e, in sufixul -atic: indenzinatic, tomnatic (nu indeminatec, tomnatec). 1

§ 15. Sunetul i, care in vechea ortografie era redat prin a 8i i, se noteazd printr-o singurä literd: 1, indiferent

de locul lui in cuvint: inainte, gind, mind, piine, ronzin, Rominia; hotdritor, hotdri.

§ 16. Se scrie i, nu a, in cuvinte Ca: intii, pind (nu intai, panel, curn e rostirea regionalà adoptata de unii scriitori; v. Indexul de cuvinte). § 17. Se scrie cu I sufixul verbelor derivate din onomatopee care au i in faddeinA, de felul lui cirii, mirii, seirtfi, vijii, zbirnii (nu mirdi, vijdi etc.; dar: morindi).

§ 18. Gerunziile verbelor de conjugarea I a cAror rädAcinä se termind in i se scriu cu -ind (nu cu -ind): apropiind, muind, Mind.

§ 19. Nu se scrie u la sfiqitul cuvintelor terminate in diftongii ai, ei, Ii, oi, ui §i t' (t muiat), k' (k muiat), g' (g muiat) §i marcati prin ti, chi, ghi, ci, fiinda in aceste cuvinte nu se roste§te un u final in limba literara: tai, luai (perf. simplu), mei, auzii, (un) Idnili. pietroi, cui, mdnunchi, ochi, vechi, unghi, arici, bici, cirmaci. (nu taiu, luaiu, meiu, auziiu, cuiu, cttiu, vechiu, unghiu, biciu etc.). 25

www.digibuc.ro

§ 20. Se scrie u in cuvintele recente terminate cu grupul consoand -iu, de felul lui: serviciu, viciu, cortegiu, naufragiu, vitraliu, domeniu, opiu, acvariu, deoarece acest

u se aude in pronuntarea literarl.

Vocale Iii hiat E

A

§ 21. Se scrie si se pronuntä ae, nu aie, in cuvintul aer §i in derivatele aerian, aerisi, aerodrom, aeroport etc. E

A

§ 22. in cuvintele boreal, cereale, ideal avem a facecu. hiatul e-a, rostit in doul silabe, nu cu diftongul ea. § 23. Se scrie crea, creare, creatie, agrea, impermeabil (nu creia, creiare, creiatie, agreia, impermeiabil sau impermiabil).

E

E

§ 24. Se scrie ee, nu eie, ih: alee, idee, licee; agreez, creez (nu aleie, ideie, liceie; agreiez, creiez; v. §,§ 8 §i 9).

I

E

§ 25. Se scrie farnilie, istorie, vie (nu familiie, istoriie, vile).

I

A

§ 26. Forma articulatà de nominativ-acuzativ a substantivelor feminine terminate in i-e se scrie cu i-a, nu cu iia, nici cu iea: familia, ia, istoria, rochia, via (nu familiia, 26

www.digibuc.ro

da, istoriia, rochiia, viia, sau farnillea, iea, istoriea, rochiea, viea).

I

I

§ 27. Se scrie ii, nu i, in fiinftl (fi+ suf. -infa), ftiinfd (fti+suf. -inid), fiinda (fi+ -ind + cd) (nu fintd, viola',

finda).

Observatie. Se aerie insä cuno,stintd, nu cunoitiintd, deoarece

avem a face cu un derivat de la a cunoage cu sufixul -injd (ca oj credintd din crede + -kid); de asemenea incunoitinta, nu Incunopiinta, derivat de la camping.

0E § 28. Se scrie oe, nu oie, in poem, poet, poezie (nu polem, poiet, poiezie; v. § 8).

0

0

§ 29. Se scrie oo, nu o, in alcool, cooperafie, coopta, epizootie (nu alcol, coperatie, copta, zologie, agrozotehnic, epizotie). zoologie, agrozootehnic,

U

E

§ 30. Se scrie ue, nu uie, in duel, duet, menuet, perpetuez (v. § 8).

Dittongil EA, IA § 31. Se scrie ea, nu ia, dupà consoara (in afar& de cazurile aratate mai jos): deal, leac, meargd, ceas, ceai, ceartd, geam, cea, acea, aceasta, feapd, leapdn, feavd (nu dial, liac etc.). 27

www.digibuc.ro

§ 32. Dupà b, p, m, f, v se scrie ia, nu ea, atunci cind diftongul alterneaza cu ie: biatd biet, piatrd pietre, piardd pierde, amiazd, miazdnoapte mzez, dezmiarda viefui. dezmierd, fiare fier, piald piefe, viald § 33. Se scrie ea, nu ia, dupà ch, gh, cind existä forme

alternante cu e: blocheazd

bloclzez,

cheag

inchega,

chem, tinichea tinichele; gheata ghete, gheaid, ingheald inghela, veghez vegheazd (nu chiamd, chiag etc.). cheamd

§ 34. Se scrie ia, nu ea, dupà ch, gh, cind nu.exista forme alternante: chiar, chiabur, ghiaur. § 35. Dupà consoane, cind terrninatiile -eased, -eazd alterneaza cu -esc, -ez, se scrie ea, nu ia, nici a: tovdrdtovdreifesc, intinereasth intineresc, intilneascd feascd sfiriesc; agreeazd agreez, intilnesc, sfirfeascd

angajeazd angajez, furiyeazd furifez (nu továrdfiascd, tovardfascd, intineriascd etc.).

§ 36. Se scrie ea, nu a, dupa f, j in cuvinteie formate cu sufixele -ean: grefeald, oblojeald, murefean, or4ean, clujean (nu greiald, oblojald, murefan, ordian, clujan; v. Introducerea). § 37. Formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale substantivelor §i adjectivelor feminine terminate in e se scriu cu ea: mare marea, tdcere tdcerea, ureche urechea, . veche alee aleea, idee ideea.

vechea, veghe

veghea;

§ 38. Formele articulate ale urmatoarelor nume de zile se scriu cu ea, nu cu ia: lunea, mar/ea, miercurea, vinerea. Ob.servatie. Se scrie insl joia.

§ 39. Se .scrie ea la pluralul pronumelor §i adjectivelor demonstrative feminine acelea, acestea i la singularul pronumelui §i adjectivului feminin aceea. 28

www.digibuc.ro

§ 40. Imperfectul verbelor de conjugarea a II-a, a III-a §i a IV-a se scrie cu ea: tdce am, tdceau, puneai, punea, fugeafi, fugeau. Observatie. La verbele a ciror riclicinä se termini in i, imperfectul se scrie cu ia, nu Cu ea: grdiam, trebuia.

§ 41. Se scrie ea, nu ia, la sfir§itul adverbelor sau locutiunilor adverbiale: altminterea, atuncea, nicdierea. § 42. Se scriu cu ea, nu cu a, cuvintele seamd, seard, searbdd, dat fiind cä aceste forme se bucurà de o ra'spindire mai mare in limba literarl deeit samd, scud, sarbdd. § 43. Se scriU cu ea pronumele personal ea §i pronumele i adjectivul posesiv mea. § 44. Se scrie ia, nu ea, dui:4 vocale, ia alternind cu ie: tdia, tdiat tdiere, bdiat bdiefi. § 45. Dupà vocale, cind terminatiile -iascd, -iazd alterneazi cu -iesc, -iez, se scrie ia, nu ea: croiascd alcdtuiesc, intemeiazd

croiesc, alcdtuiascd

inte-

meiez.

§ 46. Dupä vocale, cind sufixele -iald, -ian alter-ieni, se scrie ia, nu ea: indoiald indoieli, neag cu horcdiald

horcdieli, vasluian

vasluieni.

§ 47. Se scrie ia la sfir§itul pluralului masculin al pronumelor §i adjectivelor aceia, aceitia, atifia. IE

§ 48. Se. scrie -ie, nu e, la inceput de cuvint sau de. silabg care urmeazil dupà o vocald: ied, ieftin, iepure, iefire; baie, aide, dale, treier, femeie, proiect, statuie, voie; atribuie, trebuie, treier. Observalie. Vezi exceptiile de la § § 21, 24 §i urm. 29

www.digibuc.ro

§ 49. Dupa consoane, acolo unde in limba literati se pronunta ie, se scrie ie, nu e: miel, miercuri, fier, pier, piept, pierde, subiect, obiect. Observage. Se scrie insA meu, nu mieu, deoarece alterneazA cu mea. De asemenea fac exceptie urmAtoarele cuvinte: eu, el, ei,

ele; efti, este, e, eram, erai, era, erati, erau.

0, E0 § 50. Potrivit cu pronuntarea, se scrie io, nu eo, in cuvinte ca: chiosc, ciorchine, ghiol, ghioturci; se scriu cu eo, nu cu io, cuvintele /eorpdi, pleosc.

§ 51. Se scrie ii, nu i in cuvintele cline, miine, piine (nu cine, mine, pine), aceste forine fiind tot mai mult rãspindite de limba literard. OA

§ 52. Se scrie oa, nu ua, in cuvintele cu alternanta o-oa: cot

coate, pound' porli. Notd. Scrierea doard,foarte ii are temeiul n traditia grafica:

IIA

§ 53. Se scrie ua, nu oa, cind nu existg forme cu. aliernanta_o-oa: piva, ziva, roua, sacaua, steaua; noua, a doua; ecualie. 30

www.digibuc.ro

U1 § 54. Se scrie uci in cuvintele: 'piud, roud, ziud; noud, douá, ploud. UU

§ 55. Se scrie asiduu, continuu, perpetuu (nu asidu, continu, perpetu).

Triftongii EOA

§ 56. Se scrie eoa, nu ioa, in leoarcd (nu lioarcd). EAU

§ 57: Se scrie eau, nu iau, in: fleau, beau, vreau (nuFliaU, Ham, vriau).

IAU

§ 58. Se scrie iau, nu eau, in: miau, iau, tdiau, suiau. IAI

§ 59. Se scrie iai, nu eai, in: indoun, swat, tdzat (nu, indoeai, sueai, tdeai).

Consoanele II

§ 60. Se scriu cu b, nu cu v, nurnele lunilor: februarie, septembrie, noiembrie, decembrie (nu fevruarie, septemvrie, 31

www.digibuc.ro

noiemvrie, dedmvrie), cele dintii fiind formele aceeptate de limba literarä. ci

§ 61. Se scriu cu c, nu cu I, cuvintele: aprecia, cilindru, cifra, ciment, civil, lucerna, viciu (nu aprelia, filindru, gra, liment, Jivil, laterna,. vitiu).

§ 62. Se scrie obimui; venic, pafnic (nu bbicinui,

vecinic, pacinic), ap cum a evoluat rostirea acestor cuvinte in limba literarà.

§ 63. Se scriu cu ch urmAtoarele cuvinte: chirurg, orchestra §i derivalele lor (nu hirurg, orhestrd); de asemenea, chirilic (nu cirilic), potrivit cu rostirea literart.

ii § 64. Se scriu cu h, nu cu ch, cuvintele: arheolog, ,arhitect, psiholog, tehnic i derivatele lor (nu archeolog, architect, psicholog, technic).

§ 65. Se foloseste h initial in cuvintele: hipodrom, hidrogen, hegemon, hexametru, hotel, hibrid (nu ipodrom, egemon, exametru, otel, ibrid). Observatie. Nu se foloseste h in cuvintele umor, ipotezd, ipocrit, coeziune, coerent (v. Indexul de cuvinte).

§ 66. Se scriu cu g cuvintele: cortegiu, omagiu, solfegiu, ravagii etc. si cuvintele derivate: omagial; naufragiat etc.

§ 67. Se scriu cu j clivinte1e in care apare sufixul -aj: abataj, .afifaj, aliaj, avantaj, curaj, fora', instructaj, 32

www.digibuc.ro

mesaj, pasaj, personaj (nu abatagiu, afifagiu, alidgiu, avantagiu, curagiu, foragiu, instructagiu, mesagiu, pasagiu, personagiu). Observalie. In familia unor cuvinte coexistl formele cu j

ai cu g: mesaj mesager, pasaj pasager, ca

i dirija

dirijor;

fatä de dirigent, diriginte, cartilaj cartilaginos, corija corigesm

§ 68. Inainte de b, d, g, v se scrie z, nu s, dupa cum se §i pronunta: zbor, Irrazdd, zgomot, azvIrli. Fac exceptie uncle neologisme ca: aisberg, glasbeton, glasvand, jurisdicfie.

§ 69. Inainte de 1, m, n se aude §i s i z. Se va scrie cum se roste§te in limba literara: izlaz, izmd, gleznd, caznd, nu islaz, ismd, glesnd, casnd; dar trösni, trosni, nu trdzni, trozni (v. § 75 §i Indexa de cuvinte). § 70. Prefixul des- inainte de b, d, g, I, m, n, r i v §i inainte de vocale devine dez- : dezbatere, dezdoi, dezgropa, dezlega, dezmierda, deznoda, dezarldcina, dezveli, dezamdgi, dezarma, dezumfla (nu desbatere, desdoi desgropa, deslega, desmierda, desnoda, desthddcina, desamdgil desarma; desumfla).

§ 71. Prefixul trans-, de data mti recenta, i§i pastreaza forma originara §i cind e urmat de b, d, 1, m, v sau vocall: transborda, transdanubiand, translator, transmite, transversal, transatlantic (v. § 137).

§ 72. Se scrie iz, reiz, bez inainte de b, d, g, I, m,

i v : izbi, izgoni, bezmetic, beznd, rikbate, rdzboi, rdzgindi, rdzlet, rdzvrdti (nu isbi, isgoni, besmetic, besnd, rdsbate, rdsboi, rdsgindi, rdslet, rdsvrdti). n

§ 73. Se scriu cu z cuvintele formate cu sufixul

-nit la care radacina se termina in z: groaznic, obraznic, paznic (nu groasnic, obrasnic, pasnic). 33

.."" C. 21

www.digibuc.ro

§ 74. Se scriu cu z, nu cu s, urmItoarele cuvinte, respectindu-se pronuntarea curenta: bazin, cenzitar, cenFurd, dizolvare, filozof, filozofie, furniza, furnizor, regiza, regizor, tranzitiv, vitezd (nu basin, censitar, censurd, disolvare, filosof, filosofie, furnisa, furnisor, regisa, regisor, transitiv, vitesd (v. Indexul de cuvinte).

s,

§ 75. Inainte de /, m, n, se scrie in unele cuvinte iar in altele z; potrivit cu rostirea literarà: deslug,

smintit, cdsnicie, dar izmd (v. § 69 0 Indexul de cuvinte). § 76. Se scriu cu s, nu cu z, cuvintele internationale terminate in -asm, -asmd, -ismd i derivatele lor: marasm, pleonasm, sarcasm; fantasmd, fantasmagoric, plasmd; prisma, prismatic (nu marazm, pleonazm, sarcazm, fantazma etc.).

§ 77. Se scriu cu s, nu cu z, cuvintele formate cu

sufixul -ism: comunism, leninism, marxism, socialism, stahanovism (nu comunizm, leninizm, marxizm, socializm, stahanovizm).

§ 78. Se scriu cu s, nu cu z, cuvintele: autobus, chermesd, chintesentd, grimasd, premisd, sesiune (nu autobuz , clzermezd, chintezentd, grimazd, premizd, seziune).

§ 79. De0 se scrie cenzitar, senzatie, totu0 cuvintele

de la care slut derivate acestea se scriu cu s, asa cum e pronuntarea literarA: cens, sew; de asemenea, derivatul sensibil.

§ 80. Se scriu cu s, nu cu

deschis, scend, schimba

(nu defchis, fcend, fchimba). CV, CU, CH

§ 81._ Unele cuvinte care in limbile de uncle au fost imprumutate sint scrise cu qu se scriu cu cv: acvariu, 34

www.digibuc.ro

cvartet, evintet (nu aquariu, quartet, quintet). Altele se scriu cu cu: acuareM, ecuatie, ecuator (nu aquareld, equatie, equator, nici acvareld, ecra(ie, ecvator); altele, cu ch: chintal, chintesentd (nu quintal, quintesentd, nici cvintal, cvintesentd).

GY, GU, GII

§ 82. Cuvintele noi care in lirnbile de uncle au fost imprumutate sint serise cu gu se scriu cu gv (lingvistica), cu gu (lingual) sau cu gh (drogherie).

Consoanole dublo § 83. Consoanele duble se sCrui numai acolo uncle redau o realitate foneticä. Astfel, in accelera, accent, primul c noteazd sunetul k, iar al doilea sunetul t. Observalie. Se scrie bacil, sugera, sugestie (nu baccil, suggera, suggestie).

§ 84. Se scriu cu consoane duble cuvintde formate cu prefixe, cind consoana finalA a prefixului e aceeai cu consoana initialã a rad5cinii. Astfel, se scriu cu nn cuvintele formate cu prefixul in-, cind cuvintele de baza incep cu n: innoda, innopta, innoi (v. § 128). Observage. Se scriu cu Ufl singur n: inota, Ineca, in care nu se mai simt elementele componente (nu innota, inneca). De asemenea se scrie inainte (compus din in ainte) i inalt (nu Innainte; innalt).

Se scriu cu rr_cuVinte1e formate cu prefixul inter-, de bazd incep cu r: interraional,

cind cuvintele interregn.

3.5

www.digibuc.ro

§ 85. In acord cu pronuntarea, se scriu cu tin singur

s cuvintele casd, masd, rasd, indiferent de sensul lor (nu se scrie cassci, massd, rasa). § 86. Se scrie ceMlait1 nu cellalt. GRAMATICA I PROBLEMELE ORTOGRAFIEI

Sabstantivul §I adjectivul § 87. Unele substantive §i adjective au mai multe forme de plural; literare sint:

masculine: umdr (parte

a corpului)

umeri

(nu

umere);

feminine: boaM

boli, coaM

coli, icoaM

pagind

goli;

pagini, reguld reguli, republith republici (nu boale, coale, §.coale; pagine, regule, republice); biruinfd biruinje, cunoftintd cunoitinte, tiinJa - di* (nu bind*, cunoginti, itiinti); balama balamale (nu baldmdli); neutre: chibrit chibrituri (nu chibrite), ferdstrdu ferdstraie (nu ferestreie), pirdu piraie (nu pirfuri,nici

pirduri), ca §i alte substantive terminate in -du: hirddu hirdaie, ildu ilaie. Zero §i radio au pluralul zerouri, radiouri .(nu zeruri, radiuri). (V. Indexul de cuvinte.) § 88. Substantivele terminate in -aj (v. § 67) fac pluralul in -aje: mesaj mesaje, pasaj pasaje, peisaj peisaje, personaj sagii, personagii).

personaje (nu mesagii, pasagii, pei-

§ 89. in unele graiuri se observa alternanta d-j fatä fie alternanta d-z din limba literarà; ea trebuie mItturata. Se va pronunta i se va scrie prin urmare: brad brazi (nu braji), crud

cruzi (nu cruji).

§ 90. Alternanta z-j din cuvintele mai vechi (breaz breji) nu a cuprins §i cuvintele noi. In limba literara 36

www.digibuc.ro

se scrie si se rosteste: chinez chinezi, francez francezi, irlandezi (nu chineji, franceji, irlandeji). irlandez

§ 91, Alternanta a-ii nu cuprinde toate cuvintele mai fabrici, stage staid (nu fabrici, stage).

noi. Se va scrie deci: fabria

Observalie. Trebuie inlAturate si unele rostiri dialectale. Pluraltd- substantivelor albie, arie, aripà, aKhie este albii, aril,

aripi, achii (nu dlbii, áripi etc.).

§ 92. CorespunzAtoare substantivului i adjectivului masculin fruntaf existä substantivul si adjectivul feminin

fruntag, de declinarea I (nu fruntaie). Pluralul feminin este insä fruntafe.

§ 93. Adjectivul masculin nou are pluralul noi (nu iar femininul noud are pluralul noi (nu noud). § 94. Din cauza alternantei s-i, pluralul substantivelor i adjectivelOr masculine terminate in x (cs) se rosteste i se,4scrie cu Cf: fix ficci, ortodox ortonoui),

docfi (nu fixi, ortodoxi). § 95. Alternanta o accentuat oa, caracteristia deosebirii dintre ,substantivele i adjectivele masculine, de

o parte, si cele feminine, de alti parte, nu apare in uncle cuvinte mai noi: baroc barocd (nu baroacd), echivoc echivocel (nu echivoacel), pedagog pedagogd (nu pedagoaga)7

Artieolul enclitic § 96. Cind priniesc articolul enclitic -a, numele de zile luni, marli, iniercuri, vineri se scriu lunea, marlea, iniercurea, vinerea (nu lunia, martia, miercuria, vineria). Observajie. Exceptie face joia, potrivit cu regula de la § 38,

§ 97. Apar trei i in scrierea substantivelor masculine articulate cu i, atunci cind forma nearticulatal a acestora 37

www.digibuc.ro

se aerie cu

doi

1:

copil,

plural nearticulat

copii,

plural articulat copiii; fin fii fiii; cofegin cafegii cafegiii; geamgiu geamgii geamgiii. De asemenea in scrierea adjectivelor masculine terminate in -iu: mijlociu mijlociii, saliu said cased. mzjlocii § 98. Pluralul substantivului on, ouii, articulat oudle, are genitiv-dativul oudlor (nu oudlelor).

Articolul proclitlo § 99. Deoarece numeralele ordinale slut formate cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de articolul proclitic al, a, se scrie clasa a doua, partea a treia (nu clasa doua, partea treia).

§ 100. Numeralul intii nu este format, ca celelalte numerale ordinale, cu ajutorul articolului proclitic al, a; el se comporn ca un adjectiv cu o singura" terminatie: clasa intii, intlia clasci; rindul intii, intiiul rind; deci nu clasa Intlia, clasa a intiia.

Declinarea § 101. Genitiv-dativul articulat al substantivelor adjectivelor feminine se formeaza adaigindu-se articolul i la forma nearticulatä: cascl, unei case casei (nu casii), gramaticd, unei gramatici gramaticii (nu gramaticei), grddind, unei grãdini grddinii (nu grddinei); scinteie, unei scintei scinteii (nu scinteiei); valurile rndrii albastre valurile albastrei marl, unei mari pdrti a glohului

marii pdrti a globului, ajutorul marii noastre prietene U.R.S.S. Observalie. Fac exceptie substantivele i adjectivele terminate in ie in hiat: vie, unei vii viei; regiune pustie, unei regiuni pustii pustiei regiuni (nu viii, pustiii).

38

www.digibuc.ro

Substantivul piele, cind e vorba de pielea omului, desi cu genitiv-dativul nearticulat unei piei, are forma articulatä pielii (nu pieii).

Pronumele § 102. Pronumele si adjectivele demonstrative din familia lui acelasi se scriu cu i final atit la singular, cit si la plural: aceluiasi, aceleiali, acelorasi, aceleafi. § 103. Se face distinctie intre femininul singular aceea, aceeafi (cu diftongul ea) §i masculinul plural aceia,

aceiasi (cu diftongul ia).

§ 104. Pronumele de intärire insumi se foloseste

potrivit cu persoana, cu genul §i cu num'arul obiectului la care se referd: pers. I singular: eu, al meu, mie, pe mine insumi (cind vorbitorul este de sex masculin ) sau Ins4mi (cind vorbitonil este de sex feminin); pers. I plural: noi, al nostru, noud, pe noi infine (masculin) sau insene (feminin);

pers. a II-a singular: tu, al tdu, tie, pe tine insufi

(cind i se vorbeste unei persoane de sex masculin) sau insdfi (cind i se vorbeste unei persoane de sex feminin); pers. a II-a plural: voi, yowl, pe voi infivd (masculin) sau insevd (feminin)' pers. a III-a singular masculin: muncitorul, al muncitorului, muncitorului, pe muncitorul insusi; el, al lui, al Mu, lui, pe el fungi; pers. a III-a singular feminin: muncitoarea, al muncitoarei, muncitoarel, pe muncitoarea insdli; ea, al ei, al sdu, ei, pe ea insaisi; , pers. a III-a plural 'masculin: rnuncitorii, al muncitorilor, muncitorilor, pe muncitorii insisi;ei, al kr, lor,

pe ei

39

www.digibuc.ro

pers. a III-a plural feminin: muncitoarele, al muncitoarelor, muncitoarelor, pe tnuncitoarele ins* sau mnsele;

ele, al lor, br, pe ele &see sau insele.

Cind meu, tdu, au au rolul de adjective posesive, Inswi poate determina fie substantivul, fie adjectivul posesiv, ceea ce duce la acorduri deosebite: fiul tdu insu§i inseamnä « chiar fiul (tflu)*, pe cind: fiul tdu fungi inseamnä « chiar al tdu*. Pronumele reflexiv de persoana a III-a la acuzativ se roste§te §i se scrie se, nu sd: se vede (nu a vede).

Verbul § 105. Unele verbe de conjugarea a IV-a, ca acoperi, suferi, au ajuns sà albà la indicativul §i conjunctivul pre-

zent forme care se abat de la normele obi§nuite. Alegindu-se forma cea mai raspindita in limba literara §i luindu-se in consideratie criteriul morfologic, se va rosti §i se va scrie: (eu) acopdr, (eu) sufdr, (el, ei) acoperd,

(el, ei) suferd; fata de conjunctivul (el, ei) sà acopere, (el, ei) th sufere. Notd. Se vor evita formele: (eu, ei) acoper, (el, ei) acopere, (eu, ei) sufer, (el, ei) Were.

§ 106. Alternanta o accentuat

verbe de data mai recenta: convoc

oa nu apare la uncle

convoacd, sd conprovoacd, sd provoace, dar: invoc invocd, sá invoce (nu invoacc1,- sá invoace), abrog abrogd, sd abroge (nu abroagd, sá abroage). § 107. In vorbirea unora, citeva verbe de conjuvoace, provoc

garea a III-a §i-au schimbat forma la persoana I §i a II-a plural a indicativului §i conjunctivului, dupi modelul verbelor de conjugarea a II-a. Trebuie s se rosteasca §i sa se scrie comet: batem, bate/4 facet:, face/4 40

www.digibuc.ro

sd batem, sá batefi, sà facem, sà facefi (nu bdtem,bdtefi, facem, fdcefi).

§ 108. Verbul a scrie fiind de conjugarea a III-a (nu de a IV-a), persoana I §i a II-a plural a indicativului §i conjunctivului prezent sint: scriem, scriefi, sá scriem, sd scriefi; iar persoana a II-a plural a imperativului este scriefi (nu scrim, scrifi). § 109. Potrivit cu scrierea traditionala §i cu rostirea populara, verbul a fi se va scrie la indicativul prezent astfel: (eu, ei) sint, (noi) sintem, (voi) sinteli, accentuat _in rostire: sintem, sinteli, nu: sunt, suntem, suntefi (v. Introducerea).

§ 110. Unele verbe de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv in 4, ca hotdri, posomori, au la persoana I singular §i a III-a plural a indicativului prezent terminatia

-dsc, la persoana a II-a §i a III-a singular terminatiile

-dfti, -dfte, iar la persoana a II-a singular §i plural a conjunctivului prezent termifiatia -ascd: (eu, ei) hotdrdsc (nu hotdresc), (tu) h-otdrdsti (nu hotdreiti), (el) hotdrdite (nu hotdreite), sd hotdrascd (nu sá hotdreascd).

§ 111. Imperfectul verbelor de conjugarea a II-a, a III-a §i a IV-a in -ft: se termina in -eam, -eai etc. : teiceam, tdceai, duceam, duceai, primearn, piimeai; iar al verbelor de conjugarea a IV-a in -i se termina. in -am, -ai etc., ca §i al verbelor de conjugarea I: hotdram, hotdrai, hotdran etc. (nu hotdream etc.).

§ 112. Verbele a caror radacina se termina in i au imperfectul in -ia, nu -ea: scriam, trebuiarn, suiam. § 113. Imperfectul verbelor a da, a sta este ddcleam, dddeai, stdteanz (nu dedeam, dedeai, steteam).

§ 114. Verbele de conjugarea a IV-a terminate in -i se scriu la persoana I a perfectului simplu cu doi I 41

www.digibuc.ro

si la persoana a III-a cu Ufl singur

1:

(eu) sfIrii, venii;

(el) sfirii, veni.

§ 115. Conjunctivul prezent al verbului a avea este la persoana a III-a singular si plural sd aibd (nu a aibe). § 116. Auxiliarul persoanei I singular a modului conditional-optativ se scrie a§, nu aai: eu a citi. § 117. Influentate de imperativul afirmativ, unele forme de imperativ negativ si-au schimbat infatisarea normala. Trebuie sa se rosteasca i sa se scrie: nu te duce, nu face, nu zice (nu: nu te du, nu fa, nu zi; dar: du-te, fà, zi). § 118. Imperativul negativ al verbului a fi se deosebeste de imperativul afirmativ: fii atent, dar: nu fi supdrat." § 119. Trebuie sà se pronunte i sa se scrie nu bate, nu face, nu faceli (nu: nu bdtea, nu bate/4 nu feicea, nu

faceli), dat fiind ca sint verbe de conjugarea a III-a.

§ 120. Confuzia de conjugare apare si la pronuntarea conditionalului si a infinitivului; in loc de formele corecte mi-ar pldcea, nu putem prevedea, se rosteste gresit mi-ar place, nu putem prevede; tot a§a, in loc de nu pot sti, se rosteste gresit nu pot gie.

§ 121. Gerunziile verbelor de conjugarea I a caror radacina se termina in i se scriu cu -ind, nu cu -ind : Wind (nu taind;. v. § 18).

Adverbnl § 122. Trebuie facuta distinctia intre adverbul independent numai (== doar) i adverbul mai precedat de negatia nu: nu mai merge, dar: citeite numai § 123. Se scriu cu i final adverbele iard,ri, totuii (v. § 13). 42

www.digibuc.ro

IV. FORMAREA CUVINTELOR I ORTOGRAFIA

Sufixe §i prefix() § 124. Sufixul -drie, -erie. Trebuie sl se faca" distinctie intre aceste sufixe; cel dintii e legat de sufixul -ar: bere berar berdrie (nu bererie); celalalt e legat de sufixul -er sau e independent: frizer frizerie,

loterie (nu frizarie, lotdrie). § 125. -ean, -eald, -eatd. Sufixele -ean (fern. -eand, -eancd), -ealti, -eata se scriu cu ea chiar dupd f, j: iefean, murefean; bldjean, clujean (nu iefan, murefan; bldjan, clujan), ca i muscelean; grefeald, oblojeald (nu grefald, oblojald); rofeata (nu rofald). § 126. -dmint. In sufixul -dmint litera ii se pAstreaz5 §i in derivatele de la cuvintele a caror raclacina se terming cu p: ingrdfamint (nu ingrdiemint). Se scrie simtdmint (nu sinttimint), ca §i despdrtdmint (nu despartimint), dat fiind Ca acest cuvint s-a format dupa modelul derivatelor de la verbele de conjugarea I: invdtdmint, legamint. § 127. -(1)ie,-(1)iune. Pentru scrierea cu -Wie sau cu -Wiune se va avea in vedere criteriul istoric §i traditia literard (v. Introducerea). Se va scrie achizitie, casatie, discutie, explozie, iluzie, inflatie, dar. fictiune, motiune, nafiune, pasiune.

Numai cind motive sernantice au despdrtit cele douä tipuri de cuvinte se poate folosi atit scrierea cu -(nie cit §i cea cu -(J)iune: divizie (unitate militard) §i diviziune (impartire), reactie (chirnicI) §i reactiune (politicA),

portie (de mincare) §i portiune (de teren), rage

(alimentarà) §i ratiune (judecata). Nu sint corecte formele: actie, fictie, nage. § 128. Prefixul in-. Prezenta prgfixului in- impune scrierea cu nn, cind se algturà la cuvinte care incep cu n: 43

www.digibuc.ro

innoda (derivat de la nod), innoi (derivat de la nou), innora

(derivat de la nor).

§ 129. Cind formeazI derivate de la cuvinte care

incep cu b sau p, in- devine im- prin asimilare: imboldi (de la bold), impdrii (de la parte). § 130. Se scrie inalt, inainte, inapoi, aceste cuvinte fiind compuse din in + alt, in + ainte, in + apoi. Nu are nici un temei scrierea innalt, innainte, innapoi. § 131. Se scriu cu un singur n cuvintele in care nu

se simte prezenta cuvintului primitiv inceptor cu n:

indbai, ineca, inota. § 132. Se scrie incasa (nu incasa), dat fiind cä acest

cuvint s-a format in sinul limbii romine cu ajutorul prefixului in-.

Notd. Trebuie inlAturate, de asemenea, rostirea i scrierea intreprindere. Corect e Intreprindere, cu prefixut Intre-. DimpotrivA, se aerie imbold (nu Imbold), deoarece avem a face cu un cuvint format dupa modelul lui impuls. In unele cuvinte recente se rosteste si se aerie gresit prefixul In-: Inluminat (sat, inluminat), inmatriculat. Potrivit cu rostirea originarA, aceste cuvinte trebuie serise iluminat, imatriculat.

§ 133. con- §i co-. Prefixul con- apare in concetdlean,

consdtean §i, cu schimbarea lui n in m prin asimilare, in compatriot, compritimi. Se scrie insä conalional, corupt

(nu connational, conrupt); din motive fonetice con- a devenit co-, prefix existent. si in derivate de la cuvintele incepatoare cu vocalà: coexista, coopera. § 134. des-. Prefixal des- a devenit dez- in derivatele de la euvintele incepAtoare cu b, d, g, v,m, n, 1, r sau cu vocala (v. -§ 70). Se scrie deci: descoase, desface, desparli, dar: dezbrdca, dezdgi, dezgoli, dezveli, dezminfi, deznoda, dezlega, dezraddcina, dezamdgi, dezaproba, dezechilibra, dezuni.

44

www.digibuc.ro

Notd. tn derivatele de la cuvintele Incep§toare cu s, t, j, z, des- s-a redus la de-: desdra, desdrcina, depla, dejuga, dezice. Observe:fie. Se aerie deschide, dezgheta, nu deghide, dejgheja.

§ 135. dis-. Se scrie dispret (nu despref), distructiv (nu destructiv), paralel cu dispretui, distruge. § 136. rds-. Prefixul ray- a devenit rdz- intilnindu-se cu prefixul rdz-, in derivatele de la cuvintele incepátoare cu b, d, g, m, n, r, v (v. § 70). Se sdrie deci: rdsfira, rdsfoi, rdsturna, da- rdzbate, rdzbuna, rdzda, rdzgindi, rdzvot. § 137. trans-. Prefixul trans- amine netchimbat, indiferent de surietul incepAtor al cuvintelor de care se ata-pug: transborda, transfigura, transatlantic (v. § 71). In tranzifie, tranzitiv, cuvinte neanalizabile, s a suferit transformarea normald inaintea vocalei.

§ 138. ante- §i anti-. Trebuie sa se fac4 -distinctie intre aceste doua prefixe, dintre care cel dinti? e legat de ideea de