Quiero Aprender Rumano I 17

Quiero aprender Rumano Vreau să invaţ româneşte Guía de Rumano para hispanohablantes Por DAVID MARTÍNEZ MONTERO Nivel 1

Views 101 Downloads 22 File size 3MB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD FILE

Recommend stories

Citation preview

Quiero aprender Rumano Vreau să invaţ româneşte Guía de Rumano para hispanohablantes Por DAVID MARTÍNEZ MONTERO

Nivel 1

Versión 17

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Copyright DMM 2008© Vreau să invaţ româneşte Presentación Si quiere o necesita estudiar rumano a su propio ritmo, si no le apetece pagar a un profesor particular, si necesita material en español y con la ortografía rumana actualizada, si no hay una academia donde enseñen rumano cerca de donde vive, o si no quiere perderse entre las toneladas de material incompleto, desordenado y desactualizado de internet, este es el material que andaba buscando. Un método de autoestudio completo, progresivo, exhaustivo, orientado a los hispanohablantes, y ¡gratuito!. Tiene ante usted el material que aspira a ser el método definitivo para aprender rumano, hecho partiendo de cero, para verdaderos principiantes y desde el punto de vista del alumno. Pretende no dar nada por sentado, aclarar el mayor número posible de dudas, y ser una referencia útil tanto para una visita turística como para la vida diaria. Si tiene 2 planeado un viaje a Rumanía, se relaciona con personas de nacionalidad rumana, o simplemente le gustan los idiomas, estoy seguro de que le va a resultar útil. No soy lingüista, ni profesor, y tampoco he viajado a Rumanía. Mi única relación con Rumanía es conocer a varios rumanos y rumanas tanto en persona como a través de internet. El inconveniente de no ser experto ha sido superado con creces por el entusiasmo, las horas de dedicación y la actualización, revisión y corrección constantes. Estoy abierto a cualquier sugerencia, comentario, o a cualquier informe de posibles erratas, que ayuden a este manual en su pretensión de ser práctico, ameno y cercano al lenguaje hablado actual de Rumanía. Este primer nivel contiene gran parte de los conocimientos básicos para mantener una conversación en rumano. Se centra en los tiempos más comunes de los verbos y en las herramientas más útiles para comprender cómo funciona la lengua rumana. Cada lección contiene unas pocas palabras nuevas, las más necesarias para practicar frases y verbos. Lo más importante del curso son las listas de frases que se pueden trabajar como ejercicios, tanto en traducción inversa como directa, tapando una de las columnas de la hoja. La intención es que toda palabra que se presente aparezca dentro de al menos una o más frases, trabajar los verbos de manera que todas sus personas y tiempos sean vistos dentro de frases, y traducir al castellano todas las frases que aparezcan en rumano. Es lo menos que se le puede pedir a un manual de autoestudio, aunque existen en el mercado libros de idiomas que no cumplen estos requisitos. También pretendo que el material peque más por exceso que por defecto. Las listas de frases se deberían repasar a diario para conseguir la soltura necesaria. Como complemento, cada lección presenta información adicional de apoyo, útil pero no imprescindible. De hecho, si sólo contuviera las listas de frases, el curso sería igualmente válido. Así es como creo que se debería usar éste método: una primera ojeada a la lección hasta dónde empieza la lista de 50 frases. Un repaso de las palabras y frases de ejemplo presentadas en la lección tapando la columna de la derecha y tratando de adivinar lo que hay en dicha columna. Es el trabajo de traducción directa. Luego, cuando crea que ha asimilado los conocimientos, pase a la lista de frases tapando igualmente la columna de la derecha y tratando de adivinarla. Anotando, si es necesario, el número de fallos y repasando la lista para tratar de reducir ese número de fallos. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Las tablas son a modo de referencia y no es necesario aprenderlas. Una vez consigamos hacer una lista sin fallos, o con pocos fallos ocasionales podemos pasar a la siguiente lección. Cada día deberíamos empezar desde unas pocas listas más atrás. Yo no dejaría de estudiar una lista al menos durante unos días, aunque la haga perfectamente desde el primer día o crea que haya avanzado mucho más, para que la memoria tenga el tiempo suficiente para asimilar los contenidos. Sólo sugiero una cosa: sea honrado consigo mismo, si no, el curso no sirve para nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, porque cada fallo es una pista que le avisa de algún punto que no ha asimilado bien. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla tanto mentalmente, verbalmente o por escrito, el curso pierde su utilidad. Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de Cristina Sandu, compañera de trabajo, que ha corregido diversos errores sobre el papel, y de Cristina Nitu que ha corregido las listas de frases y me ha ayudado con mis dudas a través de internet. Les agradezco a todos los rumanos y rumanas que, en mi trabajo, a través del chat o incluso en plena calle, me han ayudado con mis dudas. Muchas gracias a todos.

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

3 Rumanía

Mapa de Rumanía en Europa En negrita aparecen las palabras en rumano y diversos puntos a resaltar. Entre “comillas” las referencias a palabras en español. En /kur’si.va/ la pronunciación de las palabras rumanas. Subrayados los aspectos a destacar dentro de una frase. Y resaltado en color gris ciertas llamadas de atención. Notas a la versión 17: tanto si tiene una versión anterior como si no, enhorabuena, porque tiene uno de los métodos gratuitos para aprender rumano más completos que existen en internet, con más de 1000 frases completas y traducidas, con explicaciones y ejemplos orientados a salvar las dificultades más comunes para los hispanohablantes. Muchas gracias por los comentarios y mensajes de gratitud que me han enviado los usuarios de versiones anteriores. Con respecto a la versión anterior (14-15) se ha hecho un esfuerzo por mejorar la guía, corregir errores y añadir material. Esta versión no sólo contiene más temas (17), ejemplos y tablas. También se han aclarado algunos puntos, se han simplificado las explicaciones, y se han corregido algunos errores tipográficos y de diseño. En concreto se ha completado la fonética de todo el vocabulario, la acentuación de las listas de frases y las declinaciones de los adjetivos presentados, tanto en femenino como en masculino, destacando en color más oscuro las formas que más se usan. Se han añadido tablas con los pronombres de dativo y las declinaciones de los nombres propios. Se incorporan sumarios al principio de las lecciones, y se ha mejorado el tema acerca de los colores. Y muchos detalles más, incluidas correcciones de algunos fallos propios que, por no ser experto, he cometido anteriormente. Añado, por primera vez, un apéndice con enlaces útiles de recursos de rumano en internet, y una lista de los programas utilizados. Por falta de tiempo, dejo para versiones posteriores las siguientes ideas: mejorar el diseño gráfico, añadir audio, un apéndice con bibliografía, listas adicionales de repaso a partir del tema 15, y un minidiccionario que aglutine todos los vocabularios que hay repartidos por las lecciones. Al ser gratuito y no profesional, no puedo garantizar ni que los enlaces estén actualizados, ni que toda la información sea correcta al 100%. Lo único que puedo garantizar es el esfuerzo de buena fe que se ha hecho para que todos los conocimientos vertidos en esta guía sean lo más ciertos y útiles posibles. Próximamente habrá nuevos temas

DMM Diciembre 2008.

Quiero aprender rumano

1

Nivel 1

Prima lecţie: De unde eşti?

Vreau să invaţ româneşte

Primera lección: ¿De dónde eres?

En esta lección aprenderemos:      

El verbo ser/estar Los pronombres personales Cómo decir de dónde somos Cómo decir hola y adiós Los nombres de algunos países El alfabeto rumano y algunas reglas de pronunciación

En rumano tienen el verbo a fi, que significa “ser” o “estar”: A fi (present indicativ)      

Sunt /sunt/ Eşti /iesht ͥ/ Este /’ies.te/ Suntem /sun’tem/ Sunteţi /sun’tech ͥ/ Sunt

4 Ser, estar (presente de indicativo) Soy, estoy. Eres, estás Es, está Somos, estamos Sois, estáis Son, están

Al igual que en otros idiomas se utiliza el mismo verbo para “ser” y para “estar”. Es una de las pocas cosas que es más fácil en rumano que en español. A los rumanos les puede costar distinguir cuándo tienen que usar el verbo “ser” o el verbo “estar”. Puede considerar el verbo a fi como un “superverbo”, porque no sólo sustituye a los verbos “ser” y “estar”. También se utiliza en algunas expresiones donde en español se utilizan otros verbos.

Y aquí están los pronombres personales:        

Eu /ieu/ Tu /tu/ El /iel/ Ea /ia/ Noi /noi/ Voi /voi/ Ei /iei/ Ele /’ie.le/

Yo Tú Él Ella Nosotros, nosotras Vosotros, vosotras Ellos Ellas

Se puede ver que existen palabras que son idénticas en los dos idiomas. Entre el rumano y el español hay muchísimas palabras así, lo que facilita la compresión, sobretodo de textos escritos. Sin embargo, no se confíe, algunas se pronuncian de forma diferente al español. Por eso, cada vez que se presente una palabra, intentaremos poner al lado su pronunciación entre barras /kur’si.va/, excepto en aquellas que no entrañan dificultad. Tres palabras imprescindibles:  Din /din/  Nu  Şi /shi/

De No Y

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Los nombres de algunos países:          

România /ro.mɨ’ni.a/ Spania /’spa.nia/ Italia /i’ta.lia/ Austria /’aus.tria/ Albania /al’ba.nia/ Argentina /ar.ʤen’ti.na/ Australia /aus’tra.lia/ Irlanda /ir’lan.da/ Grecia /’gre.chia/ Rusia /’ru.sia/

Rumanía España Italia Austria Albania Argentina Australia Irlanda Grecia Rusia

El rumano y el español provienen ambos del latín y, por tanto, tienen muchos puntos en común. Los nombres de muchos países se escriben igual en los dos idiomas, aunque algunos se pronuncian de diferente forma. Intente hablar rumano y no tenga miedo, tiene muchas probabilidades de acertar y, si no acierta, considere que los errores son una ocasión para aprender. Ahora podemos decir frases sencillas como:  Eu sunt din România

Yo soy de Rumanía

Y aquí tiene unas pocas expresiones útiles para empezar con nuestra primera lista de frases.    

Bună /’Bu.nǝ/ De unde? /De ‘un.de?/ Unde…? La revedere! /La re.ve’de.re!/

Hola ¿De dónde…? ¿Dónde…? ¡Adiós!

La revedere!

Tape la columna de la derecha y trate de adivinar:  De unde eşti?

¿De dónde eres?

El rumano funciona igual que el español a la hora de combinar palabras. El negativo se construye de la misma forma que el español, añadiendo nu antes del verbo. Y para el interrogativo basta con poner un signo de interrogación (?) al final de la frase sin tener que alterar el orden de las palabras. A continuación tenemos una lista de 50 frases para comprobar lo que hemos aprendido. Instrucciones: Imprima la lista. Tape la columna de la derecha e intente adivinar frase por frase. No importa si la primera vez comete fallos. Lo puede hacer por escrito, mental o verbalmente. Vuelva a la lista las veces que haga falta hasta que considere que ha asimilado bien todos los conceptos. Lleve la cuenta del número de aciertos para poder comprobar su progreso. Si tiene dudas puede consultar las tablas 1 y 2. Sea honrado consigo mismo. ¡Suerte!

5

Quiero aprender rumano 1 Lección primera 2 Yo soy de España 3 Tú eres de Rumanía 4 Ella es de España 5 Él es de Rumanía 6 Yo soy de Rumanía 7 Tú eres de España 8 Ella es de Rumanía 9 Él es de España 10 Antonio es de España 11 Cristina es de Rumanía 12 Soy de España 13 Eres de Rumanía 14 Es de España 15 Es de Rumanía 16 Hola Cristina 17 Hola David 18 ¿De dónde eres? 19 Soy de Rumanía 20 ¿Tú de dónde eres? 21 Yo no soy de Rumanía 22 Soy de España 23 ¡Adiós! 24 ¿De dónde es Pablo? 25 ¿Pablo de dónde es? 26 Pablo no es de Rumanía 27 Cristina no es de España 28 Tú no eres de España 29 Tú no eres de Rumanía 30 ¿Antonio es de Rumanía? 31 No, él es de España 32 ¿Cristina es de España? 33 No, ella no es de España. 34 ¿De dónde es ella? 35 Ella es de Italia 36 Jan es de Austria 37 John no es de Australia 38 Pablo es de Argentina 39 Antonio no es de Albania 40 Frank es de Irlanda 41 Ahmed no es de Grecia 42 Sofía es de Italia 43 Ella no es de Rusia 44 Gheorghe no es de China 45 ¿De dónde es Gheorghe? 46 Cristina y Alexandra son de Rumanía 47 Ellas son de Rumanía 48 David y Antonio son de España 49 Ellos son de España 50 ¿Dónde están?

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Prima lecţie Eu sunt din Spania Tu eşti din România Ea este din Spania El este din România Eu sunt din România Tu eşti din Spania Ea este din România El este din Spania Antonio este din Spania Cristina este din România Sunt din Spania Eşti din românia Este din Spania Este din România Bună Cristina Bună David De unde eşti? Sunt din România Tu de unde eşti? Eu nu sunt din România Sunt din Spania La revedere! De unde este Pablo? Pablo de unde este? Pablo nu este din România Cristina nu este din Spania Tu nu eşti din Spania Tu nu eşti din România Antonio este din România? Nu, el este din Spania Cristina este din Spania? Nu, ea nu este din Spania De unde este ea? Ea este din Italia Jan este din Austria John nu este din Australia Pablo este din Argentina Antonio nu este din Albania Frank este din Irlanda Ahmed nu este din Grecia Sofia este din Italia Ea nu este din Rusia Gheorghe nu este din China De unde este Gheorghe? Cristina şi Alexandra sunt din România Ele sunt din România David şi Antonio sunt din Spania Ei sunt din Spania Unde sunt?

6

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

La pronunciación Rumana El rumano y el español son lenguajes fonéticos. Esto quiere decir que podemos saber, con unas pocas reglas, cómo se escribe una palabra al escucharla, y cómo se pronuncia al leerla. Sin embargo, preste especial atención a los acentos, porque en rumano el acento es móvil, como en español, pero no se escribe. Sólo lo verá escrito en algunos diccionarios y en manuales como éste. El cambio del acento en rumano puede alterar el significado de una palabra, al igual que en español las palabras “practica” y “práctica”. Si ha estudiado inglés tal vez le hayan aconsejado no leer una palabra antes de saber su pronunciación. Esto no es válido para el rumano. Lea todo lo que pueda en rumano, escuche la radio rumana, vea la televisión rumana… No existe tanto material para aprender rumano como para aprender inglés, y menos en español. Aquí tratamos de paliar en parte esa carencia, pero cuanto más lea, u oiga en rumano, más rápido progresará. Al final de esta guía encontrará diversos apéndices con direcciones de internet útiles para aprender rumano. Al escribir la pronunciación de las palabras rumanas he intentado hacerlo de la manera más intuitiva posible y al mismo tiempo lo más parecido a la pronunciación “standard” de la AFI (Asociación Fonética Internacional). De tal forma que todas las letras cuya pronunciación es igual a la española se escriben con sus equivalentes al alfabeto español. Cuando un sonido no existe en castellano entonces se ha elegido o una combinación de dos letras o un símbolo fonético de la AFI que aparece explicado en la siguiente tabla. La acentuación viene marcada delante de la sílaba acentuada tal como hace la AFI, excepto si se trata de un monosílabo, pero además se ha puesto en negrita la vocal acentuada porque es más intuitivo.

Suntem din Australia

7

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 1: La pronunciación rumana Letra

Nombre

A Ă

a ă

Aparece escrito: a ǝ

Â

â

ɨ

B

be

b

C

ce /che/

k ch

D E

de e

d e ie f ʤ

F G

ef g

H I

gh haş i

Î J K L M N O P R S Ş T Ţ U V

î je ka el em en o pe er es ş te ţ u ve

g gu j i ͥ ɨ y k l m n o p r s sh t ts u v

X Z

ics zet

x ʒ

Pronunciación Igual que en español. Ejemplo: cap. Jefe Se pronuncia como la “e” de “father” o la “u” de “hurt”. Podremos apreciar su diferencia con “a” en palabras como dacă /‘da.cǝ/. Suena como una “i” abierta. Se puede apreciar la diferencia con “i” en palabras como Cârtiţă „topo”. Dicen que el truco consiste en bajar y relajar la mandíbula. Igual que en español. Podrá apreciar la diferencia con “v” en palabras como bovin /bo’vin/ Tiene dos pronunciaciones. Delante de “a”, “ă”, “o” y “u” suena como “k” 8 Si queremos obtener el sonido “k” o “qu” delante de “e” e “i” usamos el digrafo “ch” Delante de “e” e “i” suena como la “ch” española en palabras como “chocolate”. Ciorbă /’chior.bǝ/ Igual que en español Igual que en español Al principio de algunas palabras (pronombres, verbo a fi) se pronuncia “ie”. Igual que en español Delante de “e” e “i” suena con un sonido entre “ch” e “y” como en la palabra inglesa “gentleman” Delante de “a”, “ă”, “â”, “o”, “u”, suena igual que en español, como en “goma” para este mismo sonido delante de “e” e “i” se escribe “gh” y sonaría como en “guitarra” Aspirada, como en la palabra inglesa “house”, como una “j” “suave” Igual que en español, aunque al final de algunas palabras, si no está acentuada, apenas se oye. En ese caso aparecerá escrito “ ͥ “ Igual que â Entre “sh” e “y”, como en la palabra francesa “ajunge” Igual que en español Igual que en español Igual que en español Igual que en español Igual que en español Igual que en español Igual que en las palabras españolas “Sara” o “pero” Igual que en español Como “sh” de la palabra inglesa “shower” Igual que en español Como en la palabra italiana “pizza” Igual que en español Similar a la “v” “valenciana”, entre una “b” y una “f”, con los dientes superiores tocando el labio inferior Igual que en español: “ks” o “gs” Similar a la “z” en la palabra inglesa “zip”, como una “s” sorda.

Los diptongos: Llamamos diptongos cuando pronunciamos dos vocales en una misma sílaba y triptongos cuando pronunciamos tres. Los diptongos son parecidos a los españoles y se pronuncian tal como se escriben, sin embargo hay que resaltar que oa, eo y ea, a diferencia del español, son diptongos en rumano. “oa” y “ea” suenan en realidad más parecidos a “ua” e “ia” respectivamente. Además hay que comentar que existen más triptongos en rumano que en español. Si en la pronunciación de esta guía ve más de una vocal juntas y en negrita, es porque se trata de un diptongo o un triptongo. He considerado innecesario resaltar ninguna vocal en los monosílabos.

Quiero aprender rumano

2

Nivel 1

Lecţia a două: Unde sunteţi?

Vreau să invaţ româneşte

Lección segunda: ¿Dónde está usted?

En esta lección aprenderemos:    

El uso de “usted” Cómo decir dónde estamos. Los nombres de todos los países Algunas expresiones para la conversación diaria

En primer lugar unas palabras que ampliarán nuestro repertorio de frases:  Dar  În /ɨn/

Pero En

Uso de usted: para demostrar respeto, cuando hablamos con una persona que no conocemos, o con la que no tenemos suficiente confianza, usamos “usted” en vez de “tú”. Los rumanos tienen muchas palabras para decir usted, o para demostrar respeto y cortesía. A nosotros nos basta de momento con una sola:  Dumneavoastră /Dum.nea’voas.trǝ/

Usted, ustedes

Al igual que en español, para usar “usted” hacen un pequeño cambio en el verbo. Por ejemplo, en vez de decir “¿de dónde eres?”, decimos “¿de dónde es usted?” Cambiamos la segunda persona del singular por la tercera persona del singular. En rumano lo que se hace es cambiar la segunda persona del singular por la segunda persona del plural, y que nos servirá tanto para el singular como para el plural, así:  De unde eşti?

¿De dónde eres?

Se convierte en:  De unde sunteţi? ¿De Podemos distinguir con Dumneavoastră:  Dumneavoastră de unde sunteţi?  Voi de unde sunteţi

¿De dónde es (usted)? ¿De dónde sois (vosotros)? dónde son (ustedes)?

¿De dónde es usted? ¿De dónde son ustedes? ¿De dónde sois vosotros?

Para nuestra próxima lista debemos aprender las siguientes expresiones que nos resultarán muy útiles en cualquier situación:  Bună ziua /’bu.nǝ ʒiua/  Ce mai faceţi? /Che mai ‘fa.chets ͥ/  Bine, mulţumesc /’Bi.ne mult.su.’mesk/

Buenos días ¿Qué tal está usted? Bien, gracias

Ya sabemos decir frases largas como:  Sunt din Spania şi sunt în Spania

Soy de España y estoy en España

Pero seguro que no lo diríamos así en español, por eso vamos a aprender las siguientes palabras:  Acolo /a’ko.lo/  Aici /a’ich ͥ/  Sunt din Spania şi sunt aici

Allí Aquí Soy de España y estoy aquí

9

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

En rumano se puede omitir el sujeto al igual que en español. Es una de las pocas ventajas de tener que conjugar un verbo. De hecho, el sujeto se suele omitir salvo que haya alguna ambigüedad como en eu sunt, ei sunt, ele sunt, o que queramos enfatizarlo. En el resto de los casos, mantenerlo puede sonar redundante. Podemos alterar el orden de las palabras dentro de una frase con cierta libertad, por ejemplo: Tu eşti din România? = Eşti tu din România? = Eşti din România? Muy parecido al español, y si en las listas ve la frase de la derecha en un orden diferente al que usted había pensado, no significa que lo suyo esté mal. Sin embargo, si quiere estar completamente seguro, tome como modelo la frase de la derecha, o busque a alguien de Rumanía que le eche una mano. Aunque al principio usemos todas las combinaciones, una vez hayamos cogido soltura, escogeremos la forma más simple o la más habitual Utilice la tabla 2 para resolver la próxima lista de frases. El objetivo de la lista no es aprender a decir los nombres de 10 todos los países sino seguir practicando el verbo a fi. Al final del curso, habrá practicado más frases en rumano de las que puede encontrar en cualquiera de los manuales y guías de conversación que hay en el mercado.

Unde este?

Quiero aprender rumano 1 Lección segunda 2 Ellos están en los Estados Unidos de América 3 Ellas son de Canadá pero están en España 4 Ellos son de Albania y están en Albania 5 Ellos son de Polonia y están en Suiza 6 Tú, Pablo, eres de Argentina 7 y tú, Teresa, eres de Chile 8 Vosotros sois de Sudamérica 9 pero estáis en España 10 Cristina, eres de Rumanía. 11 y tú, Ana, eres de España 12 Vosotras estáis en España 13 Yo estoy en España 14 y Pablo está en España 15 Nosotros estamos en España 16 Cristina y Alexandra están en Rumanía 17 Nosotras estamos en Rumanía 18 Ellas están en Rumanía 19 Alina y Radu están en Inglaterra 20 Ellos están en Inglaterra 21 Tudor y Mihai están en Grecia 22 Ellos están en Grecia 23 pero son de Rumanía 24 China está en Asia 25 Marruecos está en África 26 Colombia está en América del Sur 27 Méjico está en América del Norte 28 Francia está en Europa 29 España y Rumanía están en Europa 30 Rusia está en Europa y Asia 31 ¿De dónde son Cristina y Alexandra? 32 ¿Vosotros de dónde sois? 33 ¿Dónde estáis? 34 ¿Ellas dónde están? 35 David y Pablo no están en América 36 Radu es de Rumanía pero no está allí 37 Ana e Isabel son de España 38 pero ellas no están aquí 39 Están en Italia 40 ¿Y tú dónde estás? 41 Japón no está en Europa 42 ¿Está Japón en África? 43 No, Japón está en Asia 44 Buenos días 45 ¿Qué tal está? 46 Bien, gracias 47 ¿Y usted? 48 Bien 49 ¿Usted de dónde es? 50 Soy de Rumanía pero estoy aquí

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a două Ei sunt în Statele Unite ale Americii Ele sunt din Canada dar sunt în Spania Ei sunt din Albania şi sunt în Albania Ei sunt din Polonia şi sunt în Elveţia Tu, Pablo, eşti din Argentina şi tu, Teresa, eşti din Chile Voi sunteţi din America de sud dar sunteţi în Spania Cristina, esţi din România şi tu, Ana, eşti din Spania Voi sunteţi în Spania Eu sunt în Spania şi Pablo este în Spania Noi suntem în Spania Cristina şi Alexandra sunt în România Noi suntem în România Ele sunt în România Alina şi Radu sunt în Anglia Ei sunt în Anglia Tudor şi Mihai sunt în Grecia Ei sunt în Grecia dar sunt din România China este în Asia Maroc este în Africa Columbia este în America de Sud Mexic este în America de Nord Franţa este în Europa Spania şi România sunt în Europa Rusia este în Europa şi Asia De unde sunt Cristina şi Alexandra? Voi de unde sunteţi? Unde sunteţi? Ele unde sunt? David şi Pablo nu sunt în America Radu este din România dar nu este acolo Ana şi Isabel sunt din Spania dar ele nu sunt aici sunt în Italia Şi tu, unde eşti? Japonia nu este în Europa Este Japonia în Africa? Nu, Japonia este în Asia Bună ziua Ce mai faceţi? Bine, mulţumesc Şi dumneavoastra? Bine Dumneavoastra, de unde sunteţi? Sunt din România dar sunt aici

11

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 2: Países del mundo Aquí están los nombres de los países del mundo que aparecen en la Wikipedia junto con sus banderas. Están tanto los miembros de las Naciones Unidas como entidades independientes de hecho que forman parte de otros países. En negrita los nombres en Rumano. Laa pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española.

Abhazia Afganistán - Afganistan Albania Alemania - Germania Andorra Angola Antigua y Barbuda- Antigua şi Barbuda Antillas Neerlandesas - Antilele Olandeze Arabia Saudita - Arabia Saudită Argelia - Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán - Azerbaidjan Bahamas Bahréin - Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica - Belgia Belice – Belize Benín – Benin Bielorrusia - Belarus Bolivia Bosniaa y Herzegovina – Bosnia şi Herţegovina Botsuana – Botswana Brasil - Brazilia Brunéi - Brunei Bulgaria Burkina Faso 12 Burundi Bután -Bhutan Cabo Verde Camboya - Cambodgia Camerún - Camerun Canadá - Canada Chad - Ciad Chile China Chipre – Cipru Chipre Septentrional – Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia – Columbia Comoras – Insulele Comore República del Congo – Republica Congo República Democrática del Congo – Republica Democrată Congo Islas Cook – Insulele Cook Corea del Norte – Coreea de Nord Corea del Sur – Coreea de Sud Costa de Marfil – Coasta de Fildeş Costa Rica Croacia – Croaţia Cuba Dinamarca – Danemarca Dominica Ecuador Egipto - Egipt El Salvador Emiratos Árabes Unidos – Emiratele arabe unite Eritrea - Eritreea Eslovaquia – Slovacia Eslovenia - Slovenia España - Spania Estados Unidos – Statele Unite ale Americii Estonia Etiopía - Etiopia Islas Feroe – Insulele Feroe Filipinas – Filipine Finlandia – Finlanda Fiyi – Fiji Francia – Franţa Gabón – Gabon Gambia Georgia Ghana Granada - Grenada Grecia Groenlandia – Groenlanda Guatemala Guinea – Guineea Guinea Ecuatorial – Guineea Ecuatorială Guinea-Bissau Bissau – Guineea-Bissau Guyana Haití – Haiti Honduras Hong Kong Hungría - Ungaria India Indonesia – Indonezia Irán - Iran Iraq – Irak Irlanda Islandia - Islanda Israel Italia Jamaica Japón - Japonia Jordania – Iordania Kazajistán - Kazahstan Kenia – Kenya Kirguistán Kârgâzstan Kiribati Kuwait - Kuweit Laos Lesoto – Lesotho Letonia Líbano - Liban Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburgo - Luxemburg Macao ARY Macedonia - Macedonia Madagascar Malasia – Malaysia Malawi Maldivas – Maldive Malí Mali Malta Marruecos - Maroc Islas Marshall – Insulele Marshall Mauricio - Mauritius Mauritania México – Mexic Micronesia - Micronezia Moldavia – Republica Moldova Mónaco – Monaco Mongolia Montenegro - Muntenegru Mozambique - Mozambic Myanmar NagornoKarabaj – Nagorno-Karabah Namibia Nauru Nepal Nicaragua Níger Nigeria Noruega - Norvegia Nueva Zelanda – Nouă Zeelandă Omán – Oman Osetia del Sur – Osetia de Sud Países Bajos - Olanda Pakistán – Pakistan Palaos – Palau Palestina (ANP) - Autoritatea Naţională Palestiniană Panamá – Panama Papúa Nueva Guinea – Paua Nouăă Ghinee Paraguay Perú - Peru Polonia Portugal - Portugalia Qatar Reino Unido – Marea Britanie República Centroafricana – Republica Centrafricană República Checa - Cehia República Dominicana – Republica Dominicană Ruanda – Rwanda Rumania - România Rusia Sahara Occidental – Sahara Occidentală Islas Salomón – Insulele Solomon Samoa San Cristóbal y Nieves –Sfânful Kitts şi Nevis San Marino San Vicente y las Granadinas – Sfântul Vincent şi Grenadine Santa Lucía – Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe – Sfântul Tome şi Principe Senegal Serbia Seychelles Sierra Leona – Sierra Leone Singapur - Singapore Siria Somalia Somalilandia - Somaliland Sri Lanka Suazilandia -Swaziland Sudáfrica – Africa de Sud Sudán - Sudan Suecia - Suedia Suiza - Elveţia Surinam - Suriname Tailandia – Thailanda Taiwán – Taiwan Tanzania Tayikistán Tadjikistan Timor Oriental – Timorul de Est Togo Tonga Transnistria - Republica Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago – Trinidad-Tobago Túnez - Tunisia Turkmenistán Turkmenistan Turquía - Turcia Tuvalu Ucrania- Ucraina Uganda Uruguay Uzbekistán Uzbekistan Vanuatu Ciudad del Vaticano – Vatican Venezuela Vietnam Wallis y Futuna – Wallis şi Futuna Yemen Yibuti - Djibouti Zambia Zimbabue – Zimbabwe

Quiero aprender rumano

3

Nivel 1

Lecţia a treia: Vorbesc româneşte

Vreau să invaţ româneşte

Lección tercera: Hablo rumano

En esta lección aprenderemos:  Los verbos “hablar” y “aprender”  Las nacionalidades y los idiomas  Las contracciones del verbo a fi Ya debería saber decir “soy de España” o “soy de Rumanía”. Pero, ¿qué tal “soy español” o “soy rumano”? que es lo primero que decimos cuando nos encontramos con gente de otros países. Fíjese en la siguiente frase: Un español habla español en su coche español. Hemos usado tres veces la misma palabra, pero son cosas diferentes, en un caso se trata 13 de un sustantivo de nacionalidad, en otro de la lengua y en el último del adjetivo de nacionalidad. En rumano se emplean palabras diferentes. Empecemos con el verbo a învăţa       

A Învăţa /a ɨn.vǝt’sa/ Învăţ /ɨn’vǝts/ Înveţi /ɨn’vets ͥ/ Învaţă /ɨn’vat.sǝ/ Învăţăm /ɨn’vǝt.sǝm/ Învăţaţi /ɨn.vǝt’sats ͥ/ Învaţă

Aprender Aprendo Aprendes Aprende Aprendemos Aprendéis Aprenden

Y sigamos con el „hablar”:

A vorbi (i) /a vor’bi/

Hablar

(Eu)

Vorbesc /vor’besk /

Hablo

(Tu)

Vorbeşti /vor’besht ͥ/

Hablas

(El) / (ea)

Vorbeşte /vor’besh.te / Habla

(Noi)

Vorbim /vor’bim /

Hablamos

(Voi)

Vorbiţi /vor’bits ͥ/

Habláis

(Ei) / (ele)

Vorbesc

Hablan

Imp.: vino

Conj.: să vină

Pp.: venit

En la mayoría de los verbos rumanos la tercera persona del plural es igual, o bien a la primera o bien a la tercera persona del singular. Ya sabemos decir “hablo”, pero ¿cómo decir, hablo español? Una pista. Imagine que dice: hablo lengua española, y omita la palabra lengua, queda “hablo española”. Pues bien, así es cómo lo dicen los rumanos.  Vorbesc spaniolă /spa’nio.lǝ/ Hablo español En rumano, como en español, hay palabras en femenino, masculino, plural y singular. En general, los adjetivos acabados en consonante son masculinos, si acaban en “ă” o “a” son femeninos, si acaban en “i” son plural y si acaban en “e” son femeninos plural. Tiene la tabla 3 para consultas como referencia.

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Las contracciones: Los rumanos, como todo el mundo, usan contracciones en el lenguaje diario y coloquial. Sin ir más lejos en España decimos “tira p’alante”. Pero además, como los ingleses “You’re = you are” o franceses “je t’aime”, lo usan en la lengua escrita “eu nu-s român = yo no soy rumano”. Así tenemos:       

Eu nu-s (Eu nu sunt) El e (El este) Ea e (Ea este) El nu e/El nu-i (El nu este) El nu-i/Ea nu-i (El nu este) Ei nu-s (Ei nu sunt) Ele nu-s (Ele nu sunt)

Yo no soy, no estoy Él es, está Ella es, está Él no es, no está Él no es, no está Ellos no son, no están Ellas no son, no están

Vamos a usar unas pocas expresiones más y acabamos la lección:

   

Foarte bine /’foar.te ‘bi.ne/ Puţin /put’sin/ De puţin timp Eşti sigur? /iesht ͥ ‘si.gur/

Muy bien Poco/un poco de Desde hace poco tiempo ¿Estás seguro?

La acentuación: Salvo excepciones no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí, vorbíţi (justo detrás de la “b”). Învaţá, învaţáţi (justo después de la “ţ”). Pero, Înváţ, aquí no queda más remedio que ponerlo delante. De todas formas si no conoce la acentuación de una palabra, pruebe a no acentuar ninguna sílaba y seguro que le entienden.

Vorbesc spaniolă

14

Quiero aprender rumano 1 Lección tercera 2 Soy español 3 Eres rumana 4 El es americano 5 Ella es italiana 6 Nosotros somos franceses 7 Nosotras somos inglesas 8 Vosotros sois alemanes 9 Vosotras sois canadienses 10 Ellos son japoneses 11 Ellas son portuguesas 12 ¿Eres rusa? 13 ¿Eres egipcio? 14 ¿Es él sueco? 15 ¿Ella es turca? 16 ¿Sois brasileños? 17 ¿Sois chinas? 18 ¿Son ellos suizos? 19 ¿Son ellas coreanas? 20 Yo no soy finlandés 21 Tú no eres danesa 22 Él no es belga 23 Ella no es belga 24 Nosotros no somos rumanos 25 Nosotras no somos rumanas 26 Vosotras no sois españolas 27 Vosotros no sois americanos 28 Ellos no son canadienses 29 Ellas no son japonesas 30 Hablo español 31 Aprendo chino 32 Hablo bien inglés 33 Hablas francés 34 Aprendes ruso 35 Hablas italiano 36 Aprendes alemán 37 Hablas un poco de árabe 38 Hola David 39 Hola Alina 40 ¿Hablas rumano? 41 Hablo un poco de rumano 42 Hablo bien el español e inglés 43 pero no hablo bien rumano 44 ahora aprendo rumano ¿y tú? 45 Yo hablo bien rumano 46 Soy rumana 47 y estoy desde hace poco tiempo en España 48 ahora aprendo español 49 Tú hablas muy bien el español 50 ¿Estás seguro?

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a treia Sunt spaniol Eşti româncă El este american Ea este italiancă Noi suntem francezi Noi suntem englezoaice Voi sunteţi nemţi Voi sunteţi canadience Ei sunt japonezi Ele sunt portugheze Eşti rusoaică? Eşti egiptean? Este el suedez? Ea este turcoaică? Sunteţi brazilieni? Sunteţi chinezoaice? Sunt ei elveţieni? Sunt ele coreeance? Eu nu-s finlandez Tu nu eşti daneza El nu-i belgian Ea nu-i belgiancă Noi nu suntem români Noi nu suntem românce Voi nu sunteţi spanioloaice Voi nu sunteţi americani Ei nu-s Canadieni Ele nu-s japoneze Vorbesc spaniolă Invaţ chineză Vorbesc bine engleză Vorbeşti franceză Înveţi rusă Vorbeşti italiană Înveţi germană Vorbeşţi puţin arabă Bună David Bună Alina Vorbeşti româneşte? Vorbesc puţin româneşte Vorbesc bine spaniolă şi engleză dar nu vorbesc bine româneşte acum invaţ româneşte. Şi tu? Eu vorbesc bine româneşte Sunt româncă şi sunt de puţin timp în Spania acum invaţ spaniolă Tu vorbeşti foarte bine spaniolă Eşti sigur?

15

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 3: Países y nacionalidades País

Ţara

Sustantivos de Nacionalidad

Idioma

Adjetivos de nacionalidad

Alemania

Germania

Germană

Austria Australia Bélgica Brasil Canadá China Corea Dinamarca Egipto España Estados Unidos Finlandia Francia

Austria Australia Belgia Brazilia Canada China Coreea Danemarca Egipt Spania Statele Unite ale Americii Finlanda Franţa

Neamţ/Nemţoaică/Nemţi/ Nemţoaice Austriac/+ă/-ieci/-iece Australian/+ă/-ieni/-iene Belgian/+că/-ieni/-ience Brazilian/+că/-ineni/-ience Canadian/+că/-ieni/ience Chinez/+oaică/+i/+oaice Coreean/+că/+i/+ce Danez/+ă/+i/+e Egiptean/+că/-ieni/+ce Spaniol/+oaică/+i/+oaice American/+ă/i/e

germană engleză franceză portugheză Engleza şi franceză Chineză Coreeană Daneză Arabă Spaniolă Engleză

Nemţesc/Nemţească/Nemţeşt i Austriac/+ă/austrieci/-e Australian/+ă/-ieni/iene Belgian/+ă/-ieni/iene Brazilian/+ă/-ieni/-iene Canadian/+ă/-ieni/-iene 16 Chinezesc/-ească/-eşti Coreean/+ă//Coreeni/-e Danez/+ă/+i/+e Egiptean/+ă/-ieni/-iene Spaniol/+ă/+i/+e American/+ă/+i/+e

Finlandeză Franceză

Finlandez/+ă/i/+e Franţucesc/-ţuzească/-eşti

Grecia Holanda Hungría Inglaterra

Grecia Olanda Ungaria Anglia

Irlanda Islandia Italia Japón Polonia Portugal Moldavia Rumanía Rusia Suecia Suiza Turquía

Irlanda Islanda Italia Japonia Polonia Portugalia Republică Moldova România Rusia Suedia Elveţia Turcia

Continente África América Antártida Asia Australia Europa

Continent Africa America Antarctica Asia Australia Europa

Finlandez/+ă/i/e Francez/-ţuzoaică/+i/ţuzoaice Grec/Grecoaică/greci/-aice Olandez/+ă/+i/+e Ungur/+oaică/+i/+oaice Englez/+oaică/+i/+e Britanic/+ă Irlandez/+ă/+i/+e Islandez/+ă/+i/+e Italian/+că/-ieni/iene Japonez/+ă/+i/+e Polonez/+ă/+i/+e Portughez/+ă/+i/+e Moldovean/+ă/+1/+e

Greacă Olandeză Ungară Engleză/Englezeşte

Grecesc/Grecească/-eşti Olandez/+ă/+i/+e Unguresc/-ească/eşti Englezesc/-ească/-eşti

Engleză şi irlandeză Islandeză Italiană Japoneză Poloneză Portugheză Româna

Irlandez/+ă/+i/+e Islandez/+ă/+i/+e Itelienesc/-ească/-eşti Japonez/+ă/+i/+e Polonez/+ă/+i/+e Portughez/+ă/+i/+e Moldovenesc/-ească/-eşti

Român/+că/+i/+ce Rus/+oaică/+i/+oaice Suedez/+ă/+i/e Elveţian/+ă/-ieni/-iene Turc/+oaică/+i/+oaice

Română/româneşte Ruseză Suedeză Franceză/germană… Turcă

Românesc/-ească/-eşti Rusesc/-ească/-eşti Suedez/+ă/+i/+e Elveţian/+ă/ieni/iene Turcesc/-ească/turceşti

African/+ă/+i/+e (America de nord)

(America centrala)

(America de sud) Anctartic/+ă/+i/+e

Asiatic/+ă/+i/+e European/+ă/Europeni/-e

Europenesc/-ească/-eşti

Quiero aprender rumano

4

Nivel 1

Lecţia a patra: Am o maşină germană

Vreau să invaţ româneşte

Lección cuarta: Tengo un coche alemán

En esta lección aprenderemos:     

El verbo “tener” Los adjetivos de nacionalidad El artículo indefinido (un, una) en singular Algo sobre las declinaciones El género de los sustantivos en rumano

El verbo “tener”, a avea:       

A avea Am Ai Are Avem Aveţi /a’vech ͥ / Au

17 Tener/haber Tengo/he Tienes/has Tiene Tenemos Tenéis Tienen/han

Las formas am, ai, au, sirven tanto para “tener” como para “haber”. Más adelante, cuando necesitemos utilizar el verbo “haber”, veremos más detalles. Para los adjetivos de nacionalidad que usaremos en la lista, consultar la tabla 3.    

O Un O maşină /o ma’shi.nǝ/ Un Ceas /un cheas/

Una Un Un coche Un reloj

Si le gusta la información adicional aquí tiene: Las declinaciones: Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perros, perras), llevar artículo o no (el perro, perro), y funcionar dentro de una frase como sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy un hueso al perro) o complemento (la correa del perro es larga). ¡Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones diferentes! Normalmente el final de cada palabra cambia para especificar el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo va separado, y la función (caso) se consigue poniendo preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del sustantivo en la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el caso va unido al artículo. Lo cual significa que existen más de 4 formas diferentes. Hay herramientas en internet que dan las 32 combinaciones. En la práctica tenemos, como mucho, 12 formas distintas para cada entrada de diccionario, 6 por género. A partir de ahora, en la lección encontrará la lista de las palabras utilizadas así:  Ceas (sust. n.) /cheas/ Reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor  Maşină (sust. f.) /ma’shi.nǝ/ Coche: maşină, maşini, maşina, maşinile, maşinii, maşinilor En la siguiente lista sólo tendrá que usar la primera forma de cada palabra y se le pedirá que diga “un ferrari”, o “un Mercedes”. Trate de adivinar si son femeninos o masculinos. Una pista: en español decimos un coche, una furgoneta… que es lo que determina el género de la palabra en cuestión. “Un coche BMW” /Be.me.du.blu’ve/, “una furgoneta BMW”. Pero los rumanos dicen “un” o “una” dependiendo de si la marca les suena a femenino o masculino, recuerde que las palabras acabadas en “a” y “ă” como maşină son femeninas.

Quiero aprender rumano 1 Lección cuarta 2 Soy español, 3 hablo español, 4 aprendo rumano, 5 y tengo un coche español, un Seat 6 Soy italiana, 7 hablo italiano, 8 aprendo portugués, 9 y tengo un coche italiano, un Fiat. 10 Eres rumana, 11 hablas rumano, 12 aprendes español, 13 y tienes un coche rumano, un Dacia. 14 Eres americano 15 hablas inglés, 16 no hablas español, 17 y tienes un coche americano, un Ford. 18 Ella es francesa, 19 habla francés, 20 aprende ruso, 21 y tiene un coche francés, un Citröen. 22 Él es inglés, 23 está en Australia, 24 habla japonés, 25 y tiene un coche inglés. 26 Somos alemanes, 27 hablamos alemán, 28 aprendemos árabe, 29 y tenemos un coche alemán. 30 Somos suizas, 31 hablamos francés, italiano y alemán, 32 aprendemos chino, 33 y tenemos un reloj suizo. 34 Sois portugueses, 35 estáis en Brasil, 36 habláis portugués, 37 y tenéis un coche coreano. 38 Sois japonesas, 39 habláis japonés, 40 estáis en Canadá, 41 y tenéis un coche japonés, un Honda. 42 Ellos son turcos, 43 hablan turco, 44 están en Alemania, 45 y tienen un BMW. 46 Ellas son egipcias, 47 hablan árabe, 48 están en Finlandia, 49 y tienen un Renault. 50 Cristina es de Brasov, Rumanía.

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a patra Sunt spaniol, vorbesc spaniolă, învaţ româneşte, şi am o maşină spaniolă, un Seat. Sunt italiancă, vorbesc italiană, învaţ portugheză, şi am o maşină italienească, un Fiat. Eşti româncă, vorbeşti româneşte, înveţi spaniolă, şi ai o maşină românească, o Dacia. Eşti american, vorbeşti engleză, nu vorbeşti spaniolă, şi ai o maşină americană, un Ford. Ea e franţuzoaică, vorbeşte franceză, învaţă rusă, şi are o maşină franţuzească, un Citröen. El e englez, e în Australia, vorbeşte japoneză, Şi are o maşină englezească. Suntem nemţi, vorbim germană, învăţăm arabă, şi avem o maşină nemţească. Suntem elveţience, vorbim franceză, italiană şi germană, învăţăm chineză, şi avem un ceas elveţian. Sunteţi portughezi, sunteţi în Brazilia, vorbiţi portugheză, şi aveţi o maşină coreeană. Sunteţi japoneze, vorbiţi japoneză, sunteţi în Canada, şi aveţi o maşină japoneză, o Honda. Ei sunt turci, vorbesc turcă, sunt în Germania, şi au un BMW. Ele sunt egiptience, vorbesc arabă, sunt în Finlanda, şi au un Renault. Cristina e din Brasov, România.

18

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 4: El género de los sustantivos en rumano Hay tres géneros en rumano: masculino, femenino y neutro. Es útil saber el género de los sustantivos para saber qué artículo ponerles. No se puede adivinar el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, “coche”, en rumano, es una palabra femenina. Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en “u” son masculinas o neutras, y las terminadas en “a” son femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros. Lo más importante es saber que las palabras neutras se comportan como masculinas en el singular y como femeninas en el plural. Es decir llevan artículo masculino singular y artículo femenino plural. Terminación:

Género Masculino Neutro Femenino Consonante Bărbat Hotel -- or Profesor ---- ar Veterinar ---- er Chelner ---- ic Paznic ---- ist Ziarist ---- an American ---- ân Român ---- ez Francez ---- ism --Capitalism -- ment --Parlament -- mânt --Recensământ -- ut --Început -- aj --Etaj -- a/-ă ----Pijama (Exc.: tată, popă, Papă, vodă, vlădică, algunos nombres de varón como Costică, Ioniţa etc.y algunas profesiones tradicionalmente de género masculino)  e * Frate Nume Carte (la gran mayoría son femeninos)  are ----Plecare, scriitoare, favoare…  ere ----Durere, plăcere  ire ----Privire  îre ----Coborîre  ătate ----Bunătate  etate ----Varietate  itate ----Celebritate  iune ----Pensiune (exc.: tăciune y perciune masculinas)  ie ----Familie (exc.: bădie, tataie, y los nombres de los meses)  i Ardei Taxi (exc.: zi, tanti y los días de la semana)  o --Zero -- ó --Şevro -- u Ministru Lucru -- ú --Tabu -- giu Tutungiu ----*Casi todos los suntantivos acabados en –e son femeninos excepto alrededor de 50, aquí están: Masculinos: aprilie, arbore, bădie, bebe, burete, câine, conte, custode, decembrie, duce, erete, februarie, fluture, frate, ginere, ianuarie, iepure, iulie, iunie, martie, mire, nasture, noiembrie, octombrie, pepene, perciune, perete, peşte, şarpe, septembrie, soare, rege, tataie, tăciune, tutore, viezure. Neutros: apendice, cleşte, codice, lapte, laringe, nume, pântece, portavoce, prenume, pronume, spate, sote.

19

Quiero aprender rumano

Nivel 1

5

Lección quinta: tengo dos relojes

Lecţia a cincea: am două ceasuri

Vreau să invaţ româneşte

En esta lección aprenderemos:      

Los números del 1 al 10 Los saludos a lo largo del día Algunos tratamientos de cortesía Cómo preguntar cantidades Cómo se forma el plural de los sustantivos Más acerca del género de las palabras.

20

Los números del 1 al 10 son:          

Unu, una Doi, două Trei Patru Cinci /chinch ͥ/ Şase Şapte Opt Nouă Zece

Uno, una. Dos (masc.) /dos (fem.) Tres Cuatro Cinco Seis Siete Ocho Nueve Diez

Saludos a los largo del día:    

Bună dimineaţa Bună ziua Bună seara Noapte bună

Buenos días (hasta el mediodía) Buenos días, buenas tardes (hasta las 6 p.m.) Buenas tardes (a partir de las 6 p. m. más o menos) Buenas noches (para despedirnos)

Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas:    

Domnule (D-nul) Doamnă (D-na) Domnişoară (D-ra) Dumneavoastră (dvs.)

Señor (Sr.) Señora (Sra.) Señorita (Srta.) Usted (Ud.), ustedes (Uds.)

Nuestras dos palabras favoritas ahora en plural:  Maşini  Ceasuri

Coches Relojes

Dos palabras nuevas con sus correspondientes plurales:  Un Fiu, doi fii  O bere, două beri

Un hijo, dos hijos Una cerveza, dos cervezas

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Pero, como ceas es de género neutro: 

Un ceas, două ceasuri

Un reloj, dos relojes.

Y acabamos la lección aprendiendo a preguntar cantidades:    

Câti/Câte Câti fii ai? Ai trei fii? Câte maşini ai?

Cuántos, cuántas. ¿Cuántos hijos tienes? ¿Tienes tres hijos? ¿Cuántos coches tienes?

Pero como ceas es neutra se comporta como femenina en plural:  Câte ceasuri ai?

21 ¿Cuántos relojes tienes?

Vocabulario:  Bere (sust. f.) /’be.re/ Cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor  Fiu (sust. m.) /fiu/ Hijo: fiu, fii, fiul, fiii, fiului, fiilor En la siguiente lista si ve, por ejemplo, “señor”, significa que a la derecha, en rumano, encontrará escrita la palabra completa domnule, si en cambio ve la abreviatura, en rumano también estará abreviado. Ánimo.

O bere

Quiero aprender rumano

Nivel 1

1 Lección quinta 2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). 3 ¿Cuántos hijos tiene? 4 Tengo un hijo. 5 Buenos días señora (alrededor de medio día) 6 ¿Cuántos coches tiene? 7 Buenas tardes señorita 8 ¿Cuántos relojes tiene? 9 Tengo un reloj 10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches 11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes 12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas 13 Buenas noches señorita (al despedirse) 14 ¿Tienes seis cervezas? 15 No, no tengo cerveza 16 ¿Tienes siete hijos? 17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo 18 ¿Tienes ocho relojes? 19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes 20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos 21 ¿Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? 22 Schumacher tiene diez Ferrari 23 ¿De dónde es usted, Sr. Eminescu? 24 Soy de Iasi 25 ¿De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? 26 Somos de Constanţa 27 ¿Dónde está usted, señorita Sandu? 28 Estoy en Brasov 29 ¿Dónde está la señora Cantarescu? 30 Está en Bucarest 31 ¿Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? 32 ¿Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? 33 Tengo un reloj suizo 34 Buenas noches, señora Cantarescu 35 Buenas noches, señor Sandu 36 ¿Qué tal está usted? 37 Bien gracias, ¿y usted? 38 Muy bien. ¿De dónde es usted? 39 Soy de Timisoara, ¿y usted? 40 Soy de Iasi, 41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo 42 ¿Habla inglés? 43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. 44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo 45 ¿Cuántos hijos tiene? 46 Tengo dos hijos 47 ¿Y usted? 48 Tengo un hijo en Suiza. 49 Buenas noches, señora Cantarescu. 50 Buenas noches señor Sandu

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a cincea Bună dimineaţa domnule Câti fii aveţi? Am un fiu Bună ziua doamnă Câte maşini aveţi? Bună seara domnişoară Câte ceasuri aveţi? Am un ceas D-nul Cantarescu are trei maşini D-na Eminescu are patru ceasuri D-ra Sandu are cinci beri Noapte bună domnişoară Ai şase beri? Nu, nu am bere Ai şapte fii? Nu, nu am şapte fii, am un fiu Ai opt ceasuri? Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri. D-nul şi D-na Cantarescu au nouă fii Câte maşini are D-nul Schumacher? Schumacher are zece Ferrari De unde sunteţi dumneavoastră, D-nul Eminescu? Sunt din Iaşi De unde sunteţi dumneavoastră, D-nul şi D-na Sandu?

Suntem din Constanţa Unde sunteţi dumneavoastră, domnişoară Sandu? Sunt în Brasov Unde este Doamna Cantarescu? Este în Bucureşti Câti fii aveţi dumneavoastră, D-nul Eminescu? Câte ceasuri are D-na Sandu? Am un ceas elveţian Bună seara doamnă Cantarescu Bună seara, domnule Sandu Dumneavoastră ce mai faceţi? Bine mulţumesc, şi dumneavoastră? Foarte bine. De unde sunteţi dumneavoastră? Sunt din Timişoara, şi dumneavoastră? Sunt din Iaşi, dar sunt în Madrid de puţin timp. Vorbiţi engleză? Nu vorbesc engleză. Vorbesc română şi spaniolă. Dar acum invaţ engleză de puţin timp. Câti fii aveţi? Am doi fii Şi dumneavoastră? Am un fiu în Elveţia. Noapte bună, doamnă Cantarescu. Noapte bună, domnule Sandu.

22

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 5: El plural Para formar el plural de un sustantivo se cambia la terminación. Salvo poquísimas excepciones, todos los plurales acaban en “e” y en “i”. El masculino plural acaba en “i”. Si termina en:  consonante  ar  er  ent  ment  aj  ăt  et  ism  or  sor  tor Supinos Monosílabos  o  ou  iu

 eu  u Cons+r+u Cons+l+u  e       

are ate oare toare Cons.+ie Vocal+ie i

   

ă ă ea a

se añade:

Masculino

Neutro

Femenino

+i +uri +e +e +e +e +e +e +e +e +e -oare -oare +uri +uri +uri +uri -i -ie -uri -e -uri -i -e -uri -i = -ări -ăţi -ori -tori -ii -i = +e +uri -i -e -ele -ale

domn>domni ------------------------------------------leu>lei ----ginere>gineri --------------unchi>unchi ----popă>popi -------

--ceas>ceasuri dicţionar>dicţionare frigider>frigidere accent>accente compliment>complimente etaj>etaje lacăt>lacăte sunet>sunete reumatism>reumatisme --covor>covore ascensor>ascensoare tractor>tractoare cules>culesuri loc>locuri radio>radiouri cadou>cadouri exerciţiu>exerciţii pardesiu>pardesie interviú>interviuri muzeu>muzee dineu>dineuri --teatru>teatre titlu>titluri --nume>nume --------------condei>condeie taxi>taxiuri ---------

------------------------------------------------vulpe>vulpi --cărare>cărări cetate>cetăţi culoare>culori stropitoare>stropitori cutie>cutii gutuie>gutui ------mătuşa>mătuşi Doamnă>doamne Perdea>perdele Sofa>sofale

Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori, noră>nurori. Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades se deben a cambios fonéticos (palatalización), vocálicos y excepciones demasiado extensas para poder condensarlas en un nivel como éste.

23

Quiero aprender rumano

6

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lecţia a şasea: Am un nepot de 15 ani Lección sexta: Tengo un sobrino de 15 años

En esta lección aprenderemos:      

Los números del 11 al 100 Cómo preguntar la edad: “¿Cuántos años tienes?” Las contracciones del verbo a avea El verbo vivir/habitar Cómo enlazar algunas frases con care Vocabulario: algunos parientes

24 Los números del 11 al 20 son:          

Unsprezece /uns.pre’ʒe.che/ Doisprezece Treisprezece Paisprezece Cincisprezece /chinch ͥ s.pre’ʒe.che/ Şaisprezece Şaptesprezece Optsprezece Nouăsprezece Douăzeci /douǝ’ʒech ͥ/

Once Doce Trece Catorce Quince Dieciséis Diecisiete Dieciocho Diecinueve Veinte

Optsprezece tiene 5 consonantes juntas. Esta palabra es toda una curiosidad en la lengua rumana. Para poder preguntar la edad de alguien debemos conocer lo siguiente:  An/ani /an ͥ/  Câti ani ai?

Año, años ¿Cuántos años tienes?

A lo que podríamos responder:  Am douăzeci de ani

Tengo veinte años

El verbo a locui (t):       

A locui Locuiesc Locuieşti Locuieşte Locuim Locuiţi Locuiesc

Vivir Vivo Vives Vive Vivimos Vivís Viven

Ojo, el verbo a locui significa “vivir” con sentido de habitar en algún lugar. Si quisiéramos referirmos a “vivir” con sentido de la duración de la vida, por ejemplo “algunos animales viven una media de 12 años” emplearíamos otro verbo, a trăi, que veremos más adelante.

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Ya podemos construir frases del tipo:  Locuiesc în Bucureşti  Am un nepot  Are cincisprezece ani

Vivo en Bucarest Tengo un sobrino/nieto Tiene 15 años

Nos vendría bien algo para poder decirlo todo seguido  Am un nepot care are 15 ani

Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

O mejor todavía:  Am un nepot de 15 ani

25 Tengo un sobrino/nieto de 15 años

Pero ojo, a partir del número 20 la cosa cambia un poco:  Am un nepot de douăzeci de ani

Tengo un sobrino/nieto de veinte años.

En las frases anteriores se puede observar que en rumano se usa la misma palabra tanto para “sobrino” como para “nieto”. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Si se guía por el contexto no le hará falta especificar, pero si quisiera hacerlo podría decir: Nepot de frate para “sobrino” y nepot de bunic para “nieto”. Aprender un idioma significa aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere tanto a sus sobrinos como a sus nietos. Y estas son las contracciones del verbo a avea:      

N-am (Nu am) N-ai (Nu ai) N-are (Nu are) N-avem (Nu avem) N-aveţi (Nu aveţi) N-au (Nu au)

No tengo No tienes No tiene No tenemos No tenéis No tienen

Vocabulario:       

An (sust. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor Bunic (sust. m.) /bu’nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilor Bunică (sust. f.) /bu’ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor Fiică (sust. f.) /’fi.kǝ/ Hija: Fiică, fiice, fiica, fiicele, fiicii, fiicelor Frate (sust. m.) /’fra.te/ Hermano: Frate, fraţi, fratele, fraţii, fratelui, fraţilor Nepot (sust. m.) /ne’pot/ Sobrino/Nieto: Nepot, nepoţi, nepotul, nepoţii, nepotului, nepoţilor Nepoată (sust. f.) /ne’poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: Nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor

Fíjese que las declinaciones de Bunic y bunică son muy parecidas, eso es porque tienen el mismo plural. En conjunto, de las 32 combinaciones teóricas, tenemos sólo 10. Con estas herramientas ya podemos trabajar con la siguiente lista. Si ve escrito un número en cifras o en letras en una de las columnas, en la otra estará de la misma forma.

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Lección sexta ¿Cuántos años tienes? Tengo veinte años y vivo en España Tengo un sobrino que vive en Italia ¿No tiene dieciocho años? No, no tiene dieciocho años Tiene diecinueve años Y habla muy bien el inglés Tengo una sobrina que es de España ¿Cuántos años tiene? Tiene once años Y habla español y rumano ¿Vive en España? No, ahora vive en Rumanía ¿Vives en Rumanía? Vivo en Alemania pero ahora estoy en España Tengo una nieta en Alemania Y dos nietos en Hungría Ella tiene un coche inglés que tiene doce años Nosotros vivimos aquí pero somos australianos Hablamos inglés y español y vosotros, ¿dónde vivís? Vivimos en Francia desde hace trece años Tengo dos hijos que aprenden japonés Viven en Japón desde hace dos años Tengo una hija de quince años Mihaela tiene dieciséis relojes ¡No tienes diecisiete años! No tengo un coche japonés No tienes un BMW Ella no habla turco No tenemos quince cervezas No tenéis una cerveza danesa No tienen quince años Hola Mihaela Hola David, ¿Qué tal? Bien, ¿y tú? Bien, gracias ¿Cuántos años tienes? Tengo veinte años, ¿y tú? Yo tengo dieciocho años, ¿vives aquí? Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía Hablas bien el español Estoy aquí desde hace 7 años, ¿y tú? Yo vivo aquí desde hace poco tiempo Aprendo español desde hace 2 años Hablas muy bien el español Gracias

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a şasea Câti ani ai? Am douăzeci de ani şi locuiesc în Spania Am un nepot care locuieşte în Italia N-are optsprezece ani? Nu, n-are optsprezece ani Are nouăsprezece ani şi vorbeşte foarte bine engleză Am o nepoată care este din Spania Câti ani are? Are unsprezece ani şi vorbeşte spaniolă şi română Locuieşte în Spania? Nu, acum locuieşte în România Locuieşti în România? Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania Am o nepoată în Germania. Şi doi nepoţi în Ungaria Ea are o maşină englezească care are doisprezece ani Noi locuim aici dar suntem australieni vorbim engleză şi spaniolă Şi voi, unde locuiţi? Locuim în Franţa de treisprezece ani Am doi fii care învaţă japoneză Locuiesc în Japonia de doi ani Am o fiică de cincisprezece ani Mihaela are şaisprezece ceasuri N-ai şaptesprezece ani! N-am o maşină japoneză N-ai un BMW Ea nu vorbeşte turcă N-avem cincisprezece beri N-aveţi o bere daneză N-au cincisprezece ani Bună Mihaela Bună David, ce mai faci? Bine, şi tu? Bine, mulţumesc Câti ani ai? Am douăzeci de ani, şi tu? Eu am optsprezece ani, locuieşti aici? Da, locuiesc aici, dar sunt din România Vorbeşti bine spaniolă Sunt aici de 7 ani, şi tu? Eu locuiesc aici de puţin timp. Învaţ spaniolă de 2 ani Vorbeşti foarte bine spaniolă Mulţumesc

26

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 6: Los números del 1 al 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Unu/una Doi/două Trei Patru Cinci Şase Şapte Opt Nouă Zece Unsprezece Doisprezece/douăsprezece Treisprezece Paisprezece Cincisprezece Şaisprezece Şaptesprezece Optsprezece Nouăsprezece Douăzeci Douăzeci şi unu/una Douăzeci şi doi/două Douăzeci şi trei Douăzeci şi patru Douăzeci şi cinci Douăzeci şi şase Douăzeci şi şapte Douăzeci şi opt Douăzeci şi nouă Treizeci Treizeci şi unu/una Treizeci şi doi/două Treizeci şi trei Treizeci şi patru Treizeci şi cinci Treizeci şi şase Treizeci şi şapte Treizeci şi opt Treizeci şi nouă Patruzeci Patruzeci şi unu/una Patruzeci şi doi/două Patruzeci şi trei Patruzeci şi patru Patruzeci şi cinci Patruzeci şi şase Patruzeci şi şapte Patruzeci şi opt Patruzeci şi nouă Cincizeci

51 Cincizeci şi unu/una 52 Cincizeci şi doi/două 53 Cincizeci şi trei 54 Cincizeci şi patru 55 Cincizeci şi cinci 56 Cincizeci şi şase 57 Cincizeci şi şapte 58 Cincizeci şi opt 59 Cincizeci şi nouă 60 Şaizeci 61 Şaizeci şi unu/una 62 Şaizeci şi doi/două 63 Şaizeci şi trei 64 Şaizeci şi patru 65 Şaizeci şi cinci 66 Şaizeci şi şase 67 Şaizeci şi şapte 68 Şaizeci şi opt 69 Şaizeci şi nouă 70 Şaptezeci 71 Şaptezeci şi unu/una 72 Şaptezeci şi doi/două 73 Şaptezeci şi trei 74 Şaptezeci şi patru 75 Şaptezeci şi cinci 76 Şaptezeci şi şase 77 Şaptezeci şi şapte 78 Şaptezeci şi opt 79 Şaptezeci şi nouă 80 Optzeci 81 Optzeci şi unu/una 82 Optzeci şi doi/două 83 Optzeci şi trei 84 Optzeci şi patru 85 Optzeci şi cinci 86 Optzeci şi şase 87 Optzeci şi şapte 88 Optzeci şi opt 89 Optzeci şi nouă 90 Nouăzeci 91 Nouăzeci şi unu/una 92 Nouăzeci şi doi/două 93 Nouăzeci şi trei 94 Nouăzeci şi patru 95 Nouăzeci şi cinci 96 Nouăzeci şi şase 97 Nouăzeci şi şapte 98 Nouăzeci şi opt 99 Nouăzeci şi nouă 100 O sută

27

Quiero aprender rumano

Nivel 1

7 Lecţia a şaptea: Deja vorbesc cinci limbi

Vreau să invaţ româneşte

Lección séptima: Ya hablo cinco idiomas

En esta lección vamos a aprender:     

Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos, entre) Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía, todavía no, desde hace...) El verbo “trabajar” La lista completa de parientes y relaciones entre personas Respuestas cortas

En primer lugar un par de palabras que nos permitirán afinar nuestras frases:  Amândoi, amândouă  Limbă, limbi

Ambos, ambas Lengua (idioma), lenguas (idiomas)

Cómo decir “también”. De las tres formas siguientes, la tercera es la más simple y común:  El este de asemea din România  El este din România de asemea  Şi el este din România

El también es de Rumanía El es de Rumanía también El también es de Rumanía

Para situarnos en el espacio. Cerca de… Lejos de… Entre…  Bucureşti este departe de Madrid  Eu locuiesc aproape de Madrid  Eu locuiesc în apropierea Madridului

Bucarest está lejos de Madrid Yo vivo cerca de Madrid Yo vivo cerca de Madrid (en las cercanías de Madrid)

Aún es pronto para usar una frase como la anterior. Sigamos:  Bilbao este între Barcelona şi La Coruña

Bilbao está entre Barcelona y La Coruña

Para situarnos en el tiempo:      

De când? De mult timp Acum mult timp în urmă Eu deja vorbesc română Eu încă locuiesc în Madrid Nu, nu încă

¿Desde cuando? Desde hace mucho tiempo Desde hace mucho tiempo Ya hablo rumano Todavía vivo en Madrid No, todavía no

Respuestas cortas y concretas:  Nu, nu este  Da, este

No, no lo es. Sí, lo es.

Los números del veintiuno al treinta:  Douăzeci şi unu  Douăzeci şi doi  Douăzeci şi trei

Veintiuno Veintidós Veintitrés

28

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Ya se puede imaginar cómo continúa la serie hasta:  Treizeci

Treinta

Un nuevo verbo:       

A lucra Lucrez Lucrezi Lucrează Lucrăm Lucraţi Lucrează

Trabajar Trabajo Trabajas Trabaja Trabajamos Trabajáis Trabajan

Lucrez se refiere a “yo trabajo”, pero cuando nos referimos a “trabajo” como en: “voy al trabajo”, entonces usaremos lucru. Vocabulario:        

Cumnat (sust. m.) /kum’nat/ Cuñado: Cumnat, cumnaţi, cumnatul, cumnaţii, cumnatului, cumnaţilor Cumnată (sust. f.) /kum’na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor Limbă (sust. f.) /’lim.bǝ/ Lengua, idioma: Limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor Soră (sust. f.) /’so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor Soţ (sust. m.) /sots/ Marido: Soţ, soţi, soţul, soţii, soţului, soţilor Soţie (sust. f.) /sot’sie/ Esposa: Soţie, soţii, soţia, soţiile, soţiei, soţiilor Văr (sust. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor Verişoară (sust.f.) /ve.ri’shoa.rǝ/ Prima: verişoara,verişoare,verişoara,verişoarele,verişoarei,verişoarelor

También se puede usar văra para “prima” y verişor (suele ser un diminutivo popular y familiar) para “primo”, además văra también significa “verano”.

Deja vorbesc cinci limbi

29

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Hablamos cinco idiomas Tengo dos coches, ambos tienen dos años Tengo dos cuñados, ambos de 30 años Él también es de Ucrania Trabajo cerca de Madrid Ya no tengo diecinueve años Ahora tengo veinte años Tengo una hija de veintidós años que ya habla tres idiomas Tengo un coche de veintiún años Tengo un coche desde hace veintidós años Tengo un coche que tiene veinticuatro años Desde hace veinticinco años tengo un coche ¿Es Radu rumano? Sí, sí que es. ¿Es Antonio rumano? No, no lo es. ¿Desde cuándo? Desde hace mucho tiempo Desde hace veintiséis años Bucarest está lejos de Guadalajara Trabajamos lejos de Madrid Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara ¿Ya vives en Madrid? No, todavía no. ¿Trabajas en Castellón? Trabajáis lejos de aquí. Tengo una mujer que tiene 30 años Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra Ellos hablan tres idiomas Brasov está entre Iasi y Timisoara Tengo una hermana que trabaja allí Tienes un reloj desde hace treinta y tres años Tiene un primo en Madrid Tenemos dos primas que aprenden alemán Tenéis 27 primos Soy David Estoy en Guadarrama que está entre Madrid y Segovia Soy de España Vivo cerca de Madrid Ahora aprendo rumano Hablo dos idiomas, inglés y español Tengo treinta y siete años Y trabajo en Las Rozas Desde hace mucho tiempo Tengo dos hermanos, dos cuñadas Y tres sobrinos Tengo un coche que tiene dos años

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Vorbim cinci limbi Am două maşini, amândouă au doi ani Am doi cumnaţi, amândoi de treizeci de ani Şi el este din Ucraina Lucrez aproape de Madrid Eu nu mai am nouăsprezece ani Acum am douăzeci de ani Am o fiica de douăzeci şi doi de ani care deja vorbeşte trei limbi Am o maşină de douăzeci şi unu de ani Am o maşină de acum douăzeci şi doi de ani Am o maşină care are douăzeci şi patru de ani De douăzeci şi cinci de ani am o maşină Este Radu român? Da, este. Este Antonio român? Nu, nu este. De când? De mult timp De acum douăzeci şi şase de ani Bucureşti este departe de Guadalajara Lucrăm departe de Madrid Ea lucrează între Madrid şi Guadalajara Locuieşti deja în Madrid? Nu, nu încă Lucrezi în Castellón? Lucraţi departe de aici. Am o soţie care are treizeci de ani Au un frate care lucrează în Anglia Ei vorbesc trei limbi Brasov este între Iaşi şi Timişoara Am o soră care lucrează acolo Ai un ceas de treizeci şi trei de ani. Are un văr în Madrid Avem două verişoare care învaţă germană Aveţi douăzeci şi şapte de veri Sunt David Sunt în Guadarrama care este între Madrid şi Segovia Sunt din Spania Locuiesc aproape de Madrid Acum învaţ română Vorbesc două limbi engleză şi spaniolă Am treizeci şi şapte de ani Şi lucrez în Las Rozas de mult timp Am doi fraţi, două cumnate şi trei nepoţi. Am o maşină care are doi ani

30

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 7: Relaciones y parentescos Bebé Niño Adolescente Chico Joven Hombre Adulto Anciano/viejo Homosexual Heterosexual Sexo Padre/papá Hijo Hermano Abuelo Nieto/sobrino Bisabuelo Bisnieto Tío Primo Suegro Consuegro Yerno Cuñado Novio Prometido Novio Esposo Pareja Casado Separado Divorciado Amante Padrino Ahijado Representante Tutor Amigo Compañero Camarada Trabajador Empresario Maestro Condiscípulo

Persona Bebe (bebeluş) /’be.be/ Infancia Copil /ko’pil/ Niña Adolescent /a.do.les’chent/Adolescente Băiat /bǝ’iat/ Chica Tânar /’tɨ.nǝr/ Joven Bărbat /bǝr’bat/ Mujer Adult /a’dult/ Vejez Bătrân /bǝ’trɨn/ Anciana/vieja Homosexual /jo.mo.sek’sual/Lesbiana Heterosexual /je.te.ro.sek’sual/ Pariente Sex (n) /sex/ Familia Tată /’ta.tǝ/ Madre/mamá Fiu /fiu/ Hija Frate /’fra.te/ Hermana Bunic /bu’nik/ Abuela Nepot /ne’pot/ Nieta/sobrina Străbunic /strǝ.bu’nik/ Bisabuela Strănepot /strǝ.ne’pot/ Bisnieta Unchi /unk ͥ/ Tía văr/verişor /vǝr//ve.ri’shor/Prima Socru /’so.kru/ Suegra cuscru /’kus.kru/ Consuegra Ginere /’ʤi.ne.re/ Nuera Cumnat /kum’nat/ Cuñada Iubit /iu’bit/ Novia Logodnic /lo’god.nik/ Prometida Mire /’mi.re/ Novia Soţ /sots/ Esposa Esposa Cuplu (n) /’ku.plu/ Pareja Căsătorit /kǝ.sǝ.to’rit/ Casada Despărţit /des.pǝrt’sit/ Separada Divorţat /di.vort’sat/ Divorciada Concubina Amant /a’mant/ Amante Naş /nash/ Madrina Fin /fin/ Ahijada Reprezentant /re.pre.ʒen’tant/Representante Tutore /tu’to.re/ Tutora Prieten /’prie.ten/ Amiga Coleg /ko’leg/ Compañera Tovarăş /to’va.rǝsh/ Camarada Muncitor /mun.chi’tor/ Trabajadora Patron /pa’tron/ Empresaria Învăţător /ɨn.vǝt.sǝ’tor/ Maestra Maestru /ma’es.tru/ Condiscipol /kon.dis’chi.pol/Condiscípula

Persoana Copilăria Fetiţă Adolescentă Fată Tânară Femeie Bătrâneţe Bătrână Lesbiană Rudă Familia Mamă Fiică soră Bunică Nepoată Străbunică Strănepoată Mătuşă Vară/Verişoară Soacră cuscră Noră Cumnată Iubită Logodnică Mireasă Soţie Nevastă Pereche Căsătorită Despărţită Divorţată Concubină Amantă Naşă Fină Reprezentantă Tutoare prietenă Colegă Tovarăşă Muncitoare Patroană Învăţătoare Maestră Condiscipolă

/per’soa.na/ /ko.pi.lǝ’ri.a/ /fe’tit.sǝ/ /a.do.les’chen.tǝ/ /’fa.tǝ/ /’tɨ.na.rǝ/ /fe’me.ie/ /bǝ’trɨ.net.se/ /bǝ’trɨ.nǝ/ /les’bia.nǝ/ /’ru.dǝ/ /fa’mi.lia/ /’ma.mǝ/ /’fi.kǝ/ /’so.rǝ/ /bu’ni.kǝ/ /ne’poa.tǝ/ /strǝ.bu’ni.kǝ/ /strǝ.ne’poa.tǝ/ /mǝ’tu.shǝ/ /’va.rǝ/ /ve.ri’shoa.rǝ/ /’soa.krǝ/ /’kus.krǝ/ /’no.rǝ/ /cum’na.tǝ/ /iu’bi.tǝ/ /lo’god.ni.kǝ/ /mi’rea.sǝ/ /sot’sie/ /ne’vas.tǝ/ /pe’re.ke/ /kǝ.sǝ.to’ri.tǝ/ /des.pǝrt’sit.sǝ/ /di.vort’sa.tǝ/ /kon.ku’bi.nǝ/ /a’man.tǝ/ /’na.shǝ/ /’fi.nǝ/ /re.pre.ʒen’tan.tǝ/ /tu’toa.re/ /’prie.te.nǝ/ /ko’le.gǝ/ /to’va.rǝ.shǝ/ /mun.chi’toa.re/ /pa’troa.nǝ/ /ɨn.vǝt.sǝ’toa.re/ /ma’es.trǝ/ /kon.dis’chi.po.lǝ/

31

Quiero aprender rumano

8

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lecţia a opta: Bunicul vrea o maşină roşie Lección octava: El abuelo quiere un coche rojo En esta lección aprederemos:      

El uso de los números del 21 al 100 El verbo “querer” Cómo encadenar verbos Cómo ponerle el artículo definido a los sustantivos (el, la, los, las) Los adjetivos Vocabulario: Los colores

Primero vamos a ver las cifras del 21 al 100:           

Douăzeci şi unu, douăzeci şi una Douăzeci şi doi, douăzeci şi două Douăzeci şi trei Treizeci Patruzeci Cincizeci /Chinch ͥ ’ ʒech ͥ/ Şaizeci Şaptezeci Optzeci Nouăzeci O sută

Veintiún, veintiuna Veintidós (masc.)/Veintidós (fem.) Veintitrés Treinta Cuarenta Cincuenta Sesenta Setenta Ochenta Noventa Cien (una centena)

El verbo A vrea       

A vrea Vreau Vrei Vrea Vrem Vreţi Vor

Querer Quiero Quieres Quiere Queremos Queréis Quieren

Los verbos se encadenan de diferente forma al español. Se conjugan los dos verbos, no se usa el infinitivo y se pone en medio la partícula să. Así:    

Vreau să învaţ româneşte Vrei să înveţi româneşte Vreau să înveţi româneşte Vreau să am doi copii

Quiero aprender rumano Quieres aprender rumano Quiero que aprendas rumano Quiero tener dos hijos

Pero: 

Vrea să aiba patru copii

Quiere tener cuatro hijos.

32

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

No es una excepción, se trata del subjuntivo que explicaremos más adelante, y que sólo varía en la tercera persona con respecto a lo que ya conocemos. También es conveniente que aprenda las siguientes fórmulas:    

Aş vrea… Mi-e indiferent Bine, atunci vreau un ceas auriu Vreau doar patru

Querría… Me da igual, me es indiferente Bien, entonces quiero un reloj dorado Quiero sólo cuatro

El artículo en rumano: El determinante definido en rumano, lo que equivale en español a “el”, “la”, “los”, “las”, se pega al final de las 33 palabras en vez de ir al principio y separado. Las palabras de género másculino y neutro singular se articulan añadiendo una “l” o “ul”para evitar consonantes juntas. Las palabras de género femenino singular se articulan acabando en “a”, o en “ua” para evitar más de una “a” juntas. El plural masculino añadiendo “i” y el plural femenino y neutro acabando en “le”. Todo ello con excepciones.  Fiu, fiul, fii, fiii

Hijo, el hijo, hijos, los hijos

Sí, ha visto bien, ¡hay tres íes seguidas!  Ceas, ceasul, ceasuri, ceasurile  Bere, berea, beri, berile  Maşină, maşina, maşini, maşinile

Reloj, el reloj, relojes, los relojes Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezas Coche, el coche, coches, los coches.

Así obtenemos:    

Un ceas albaştru Ceasul albaştru Două ceasuri albastre Ceasurile albastre

Un reloj azul El reloj azul Dos relojes azules Los relojes azules

Vocabulario:      

Copil (sust. m.) /ko’pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor Fustă (sust. f.) /’fus.tǝ/ Falda: fustă, fuste, fusta, fustele, fustei, fustelor Mătuşă (sust. f.) /mǝ’tu.shǝ/ Tía: mătuşă, mătuşi, mătuşa, mătuşile, mătuşii, mătuşilor Pahar (sust. n.) /pa’jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor Pantof (sust. m.) /pan’tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor Unchi (sust. m.) /unk ͥ /: Tío unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor

Los adjetivos: Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos que tienen cuatro formas (como albastru) que son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc. como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que acompañan en género y número. En español también tenemos adjetivos de cuatro formas: rojo, roja, rojos, rojas. De dos: azul, azules. E invariables: beis.

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Aunque como adjetivos nunca van a tener más de cuatro formas, también se pueden utilizar como sustantivos (se pueden sustantivar), por ejemplo: “Un chico rubio viene por ahí” (Aquí rubio es un adjetivo que califica a la palabra “chico”) “El rubio tiene novia” (Aquí rubio hace de sujeto y es un sustantivo, de hecho se articularía en rumano con el artículo pegado al final: blondrubio, blondulel rubio “Tengo una bicicleta verde” (adjetivo) “El verde se consigue mezclando azul con amarillo” (Aquí verde es un sustantivo y en rumano iría articulado verdele) Los sustantivos derivados de los adjetivos sí pueden ser neutros y entonces toman la forma masculina para el singular y la femenina para el plural. Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo, y puede declinarse todas sus formas, pero en la siguiente tabla sólo vamos a exponer las formas utilizadas como adjetivos por ser las más habituales. Como no hay adjetivos neutros, sólo masculinos y femeninos, se escoge el masculino singular y el femenino plural para los sustantivos neutros. Y se utilizarían como sigue: Tabla 8: Los adjetivos Adjetivos de cuatro terminaciones

Adjetivos de tres terminaciones

Adjetivos de dos terminaciones

Adjetivos invariables

Masculino Femenino Neutro Masculino

Singular Pantof albastru Fustă albastră Pahar albastru Pantof portocaliu

Plural Pantofi albaştri Fuste albastre Pahare albastre Pantofi portocalii

Femenino Neutro Masculino

Fustă portocalie Pahar portocaliu Pantof verde

Fuste portocalii Pahare portocalii Pantofi verzi

Femenino Neutro Masculino

Fustă verde Pahar verde Pantof gri

Fuste verzi Pahare verzi Pantofi gri

Femenino Neutro

Fustă gri Pahar gri

Fuste gri Pahare gri

A continuación las declinaciones completas de unos cuantos adjetivos, en color oscuro las formas que se usan como adjetivos y más importantes. En color claro en caso de que usemos los adjetivos sustantivados.             

Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor Albă (adj. f.) /’al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor Albastru (adj. m.) /al’bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaştri, albastrul, albaştrii, albastrului, albaştrilor Albastră (adj. f.) /al’bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor Argintiu (adj. m.) /ar.ʤin’ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor Argintie (adj. f.) /ar.ʤin’ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor Caldă (adj. f.) /’kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor Galben (adj. m.) /‘gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor Galbenă (adj. f.) /’gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri Închis (adj. m.) /ɨn’kis/ Oscuro: închis, închişi, închisul, închişii, închisului, închişilor Închisă (adj. f.) /ɨn’ki.sǝ/ Oscura: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor

34

Quiero aprender rumano           

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Maro (adj. invar.) /ma’ro/ Marrón: maro Negru (adj. m.) /’ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor Neagră (adj. f.) /’nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor Portocaliu (adj. m.) /por.to.ka’li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului, portocaliilor Portocalie (adj. f.) /por.to.ka’li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei, portocaliilor Rece (adj. m.) /’re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor Rece (adj. f.) /’re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor Roşu (adj. m.) /’ro.shu/ Rojo: roşu, roşii, roşul, roşiii, roşului, roşiilor Roşie (adj. f.) /’ro.shie/ Roja: roşie, roşii, roşia, roşiile, roşiei, roşiilor Verde (adj. m.) /’ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor Verde (adj. f.) /’ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor

Para la próxima lista también tiene que saber que “Londres” se dice en rumano Londra y “Quieren trabajar” Vor să locuiască, lo cual se explicará más adelante. De momento simplemente memorice la frase.

35

Quiero aprender rumano 1 Lección octava 2 El coche es rojo 3 Tengo dos relojes azules 4 La abuela tiene noventa años 5 Tengo un coche verde 6 Tienes dos coches naranjas 7 El abuelo tiene cuatro nietos 8 La mujer tiene cuarenta y cinco años 9 Y el marido tiene 50 10 El tío vive en Londres 11 Tiene un coche amarillo 12 No queremos un coche plateado 13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro 14 Quiero un reloj gris 15 Queréis dos relojes rojos 16 ¿Quieres un reloj marrón? 17 Me da igual 18 El abuelo aprende inglés 19 Vosotros queréis dos relojes azules 20 Quiero aprender rumano 21 Quiero vivir en Madrid 22 Quieres hablar portugués 23 Ella quiere tener doce hijos 24 Pero yo sólo quiero tener dos 25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres 26 Pero no hablan inglés 27 Buenas tardes, 28 Querría dos cervezas frías 29 Querría una cerveza, por favor 30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos 31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas 32 La abuela es de Cuj 33 El abuelo quiere un coche negro 34 La cerveza es amarilla 35 Quiero el reloj negro 36 ¿Quieres los dos relojes negros? 37 Todavía quiero vivir en Madrid 38 Quiero trabajar en España 39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí 40 Queremos cerveza 41 El abuelo tiene 93 años 42 Todavía quiero el coche gris 43 Buenos días, ¿tiene relojes? 44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses 45 Querría uno 46 ¿Quiere un reloj suizo o francés? 47 Me da igual 48 Querría un reloj verde 49 Tenemos un reloj suizo verde 50 Bien, entonces quiero el reloj verde.

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a opta Maşina e roşie Am două ceasuri albastre Bunica are nouăzeci de ani Am o maşină verde Ai două maşini portocalii Bunicul are patru nepoţi Soţia are patruzeci şi cinci de ani Şi soţul are cincizeci Unchiul locuieşte în Londra are o maşină galbenă Nu vrem o maşină argintie Aveţi un Ferrari roşu închis Vreau un ceas gri Vreţi două ceasuri roşii Vrei un ceas maro? Mi-e indiferent Bunicul învaţă engleză Voi vreţi două ceasuri albastre Vreau să învaţ româneşte Vreau să locuiesc în Madrid Vrei să vorbeşti portugheză Ea vrea să aiba doisprezece fii Dar eu vreau să am doar doi Mulţi români vor să locuiască în Londra dar nu vorbesc engleză Bună seara, Aş vrea două beri reci Aş vrea o bere, vă rog Unchiul are patruzeci şi trei de nepoţi Bunicul are patruzeci şi şapte de nepoţi şi nepoaţe Bunica este din Cluj Bunicul vrea o maşină neagra Berea este galbenă Vreau ceasul negru Vrei două ceasurile negre? Încă mai vreau să locuiesc în Madrid Vreau să lucrez în Spania Ei vor maşinile verzi care sunt acolo Vrem bere Bunicul are nouăzeci şi trei de ani Încă mai vreau maşina gri Bună ziua, aveţi ceasuri? Da, avem ceasuri elveţiene şi franţuzeşti Aş vrea unul Vreţi un ceas elveţian sau franţuzesc Mi-e indiferent Aş vrea un ceas verde Avem un ceas elveţian verde Bine, atunci vreau ceasul verde

36

Quiero aprender rumano

9 Lecţia a nouă: Berea mea este galbena

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lección novena: Mi cerveza es amarillo

En esta lección aprenderemos:  Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...)  Cómo se encadenan verbos: el conjunctiv  El verbo “saber” Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, y concuerdan en número y género con el sustantivo. Además algunos varían según el número de poseedores. En la tabla 9 está todo. Recuerde que las palabras neutras 37 funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los sustantivos con posesivo van articulados. Ejemplos:  Am un ginere care lucrează în Madrid  Ginerele meu lucrează în Madrid  Al tău este în Grecia

Tengo un yerno que trabaja en Madrid Mi yerno trabaja en Madrid El tuyo está en Grecia

El verbo a şti:       

A şti /shti/ Ştiu /shtiu/ Ştii /shtii/ Ştie /shtie/ Ştim /shtim/ Ştiţi /shtits ͥ/ Ştiu

Saber Sé Sabes Sabe Sabemos Sabéis Saben

Algunos ejemplos:     

Eu ştiu engleză Ştii japoneză? Aici nu ştim italiană Ştiţi multe limbi Socrii mei ştiu portugheză

Sé inglés ¿Sabes japonés? Aquí no sabemos italiano Sabéis muchos idiomas Mis suegros saben portugués

Encadenando verbos: conjunctiv prezent. Cuando unimos dos verbos en español, el segundo verbo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender), o en subjuntivo si la persona del primer verbo es distinta a la del segundo verbo (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano es más sencillo y lo solucionan con un solo modo verbal llamado conjunctiv que comienza con la partícula să. Resulta relativamente fácil porque, en rumano, el presente de indicativo y el presente de “conjuntivo” son iguales excepto en la tercera persona. Este tiempo, por tanto, lo debemos traducir de dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos:  Vrei să înveţi româneşte  Vreau să înveţi româneşte

Quieres que aprenda rumano Quieres aprender rumano

Un truco, si quiere hacer una frase en rumano del tipo “quiero aprender” hágase a la idea de que es como si dijera “quiero que aprendo”. Así obtenemos el famoso título de nuestro manual:

Quiero aprender rumano

Nivel 1

 Vreau să învaţ româneşte

Vreau să invaţ româneşte Quiero aprender rumano

El indicativo y el conjunctiv del verbo a şti: Presente de indicativo

Traducción

Presente de conjunctiv

Traducciones posibles

Ştiu



Să ştiu

Sepa, saber

Ştii

Sabes

Şă ştii

Sepas, saber

Ştie

Sabe

Şă ştie

Sepa, saber

Ştim

Sabemos

Şă ştim

Sepamos, saber

Ştiţi

Sabéis

Şă ştiţi

Sepáis, saber

Ştiu

Saben

Şă ştie

Sepan, saber

Como se puede ver sólo varía la tercera persona del plural. En la mayoría de los verbos varía tanto la tercera persona del plural como del singular, que es la forma del subjuntivo que vamos a ver a continuación en los verbos que ya conocemos:       

A avea-să aibă /’ai.bǝ/ A învăţasă înveţe /ɨn’vet.se/ A locuisă locuiască /lo.kui’as.kǝ/ A lucrasă lucreze /lu’kre.ʒe/ A ştisă ştie /’shti.e/ A vorbisă vorbească /vor’beas.kǝ/ A vreasă vrea /vrea/

Tener/haberTenga/haya, tengan/hayan AprenderAprenda, aprendan VivirViva, vivan TrabajarTrabaje, trabajen SaberSepa, sepan HablarHable, hablen QuererQuiera, quieran

El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi:

     

Să fiu /fiu/ Să fii /fii/ Să fie /fie/ Să fim Să fiţi /fits ͥ/ Să fie

Sea, esté Seas, estés Sea, esté Seamos, estemos Seáis, estéis Sean, estén

No hay que olvidar que todas estas formas se pueden traducir como el infinitivo si la persona del primer verbo y del segundo coinciden. Vocabulario:     

Socru (sust. m.) /’so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor Soacră (sust. f.) /’soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor Ginere (sust. m.) /’ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor Mamă (sust. f.) /’ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor Noră (sust f.) /’no.rǝ/ Nuera: Noră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor

38

Quiero aprender rumano 1 Mi suegro tiene cinco nietos 2 El tuyo tiene cuatro 3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años 4 La tuya tiene sesenta y tres 5 Mis coches son verdes 6 Los tuyos son amarillos 7 Mis hijos son negros 8 Los tuyos son blancos 9 Mis hijas hablan inglés 10 Las tuyas hablan turco 11 Tu hija vive en Inglaterra 12 La mía vive en Rumanía 13 Tu hijo tiene un reloj rojo 14 El mío también tiene reloj 15 Tus relojes son suizos 16 Los míos no son suizos 17 Tus hermanos aprenden alemán 18 Los míos no saben español 19 Su madre es portuguesa 20 La suya es finlandesa 21 Su padre es holandés 22 El suyo es americano 23 Sus cervezas están frías 24 Las suyas están calientes 25 Sus yernos aprenden rumano 26 Los suyos aprenden español 27 Nuestro hijo quiere aprender rumano 28 El vuestro sabe japonés 29 Nuestra hija habla chino 30 La vuestra trabaja en Hungría 31 Nuestros abuelos viven en Australia 32 Los vuestros viven en Bulgaria 33 Nuestras cervezas son amarillas 34 Las vuestras están calientes 35 Vuestro reloj es naranja 36 El nuestro es blanco 37 Vuestra madre tiene cuarenta años 38 La nuestra tiene cuarenta y cinco 39 Vuestros suegros son austriacos 40 Los nuestros trabajan cerca de aquí 41 Vuestras cervezas están frías 42 Las nuestras también 43 Su sobrino trabaja en Italia 44 El suyo no trabaja 45 Su sobrina está en Portugal 46 La suya no está allí 47 Sus abuelos son de Francia 48 Los suyos son austríacos 49 Sus coches son verdes 50 Los suyos son azules

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Socrul meu are cinci nepoţi Al tău are patru Soacra mea are cincizeci şi opt de ani A ta are şaizeci şi trei Maşinile mele sunt verzi Ale tale sunt galbene Fiii mei sunt negri Ai tăi sunt albi Fiicele mele vorbesc engleză Ale tale vorbesc turcă Fiica ta locuieşte în Anglia A mea locuieşte în România Fiul tău are un ceas roşu Şi al meu are ceas Ceasurile tale sunt elveţiene Ale mele nu sunt elveţiene Fraţii tăi învaţă germană Ai mei nu ştiu spaniolă Mama sa este portugheza A sa este finlandeza Tatăl său este olandez Al său este american Berile sale sunt reci Ale sale sunt calde Ginerii săi învaţă româneşte Ai săi învaţă spaniolă Fiul nostru vrea să înveţe româneşte Al vostru ştie japoneză Fiica noastră vorbeşte chineză A voastră lucrează în Ungaria Bunicii noştrii locuiesc în Australia Ai voştrii locuiesc în Bulgaria Berile noastre sunt galbene Ale voastre sunt calde Ceasul vostru este portocaliu Al nostru este alb Mama voastră are patruzeci de ani A noastră are patruzeci şi cinci Socrii voştrii sunt austrieci Ai noştrii lucrează aproape de aici Berile voastre sunt reci Şi ale noastre Nepotul său lucrează în Italia Al său nu lucrează Nepoata sa este în Portugalia A sa nu este acolo Bunicii săi sunt din Franţa Ai săi sunt austrieci Maşinile lor sunt verzi Ale lor sunt albastre

39

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 9: Los posesivos En rumano tienen tantos posesivos o más que nosotros (no muchos más). Concuerdan en género y número con el sustantivo al que acompañan y además se pueden diferenciar por el númedo de poseedores. El sustantivo tiene que ir articulado. Los neutros se comportan como siempre. Vea la tabla: Adjetivos posesivos + sustantivo Un solo 1ª poseedor 2ª 3ª Varios poseedores

1ª 2ª 3ª

Un solo objeto Masculino/neutro Femenino Pantoful meu Fusta mea Paharul meu Pantoful tău Fusta ta Paharul tău Pantoful său Fusta sa Paharul său Pantoful nostru Fusta noastră Paharul nostru Pantoful vostru Fusta voastră Paharul vostru Pantoful lor Fusta lor Paharul lor

Varios objetos Masculino Fem/neutro Pantofii mei Fustele mele Paharele mele Pantofii tăi Fustele tale Paharele tale Pantofii săi Fustele sale Paharele sale Pantofii noştri Fustele noastre Paharele noastre Pantofii voştri Fustele voastre Paharele voastre Pantofii lor Fustele lor Paharele lor

Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful şi fusta mea (mi pantalón y mi falda), fusta şi pantoful meu (mi falda y mi pantalón) Y ahora los pronombres posesivos. Si lo anterior era como decir “mi vaso”, lo siguiente es como decir “el mío”. Pronombres posesivos Un solo poseedor

Varios poseedores

1ª 2ª 3ª

1ª 2ª 3ª

Un solo objeto Masculino/neutro Al meu Al tău Al său Al lui Al ei Al nostru Al vostru Al lor

Femenino A mea A ta A sa A lui A ei A noastră A voastră A lor

Varios objetos Masculino Ai mei Ai tăi Ai săi Ai lui Ai ei Ai noştri Ai voştri Ai lor

Femenino/neutro Ale mele Ale tale Ale sale Ale lui Ale ei Ale noastre Ale voastre Ale lor

Las diferentes formas en la tercera persona del singular se basan en lo siguiente: Al său “el suyo”, no especifica el género del poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la forma Al său para los tres casos si no tiene que especificar.

Pantoful meu este albastru

40

Quiero aprender rumano

Nivel 1

10 Lecţia a zecea: Vrei să fii mamă?

Vreau să invaţ româneşte

Lección décima: ¿Quieres ser mamá?

En esta lección aprenderemos:  Los determinantes (esta, este, esa, ese...)  El verbo “hacer”  Vocabulario: Profesiones Los determinantes son las palabras que “determinan” el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Para aclararnos, son palabras como “ese, esa, esta, aquella…”. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en la tabla 10. 41 Ahora el verbo “hacer”, a face:       

Fac /fak/ Faci /fach ͥ/ Face /’fa.che/ Facem /fa’chem/ Faceţi /fa’chets ͥ/ Fac Să facă /sǝ ‘fa.kǝ/

Hago Haces Hace Hacemos Hacéis Hacen Haga, hagan (3ª persona sing. y pl.del subjuntivo)

Ya hemos utilizado el verbo a face en expresiones como:  Ce faci? ¿Qué tal? ¿Qué haces? ¿Qué estás haciendo? (La traducción que escojamos será la que mejor nos venga según el contexto) Podemos responder:  Nu e treabă ta

No es asunto tuyo

A face nos sirve también para expresiones como ésta:  Pot să fac prezentările?

¿Puedo presentarles? (¿puedo hacer la presentación?)

Si decimos que sí nos podrán contestar:  Ti-l prezint pe…

Te presento a…

A lo cual deberemos contestar:  Îmi pare bine de cunoştinta

Encantado/a de conocerle

Vamos a seguir usando el subjuntivo:  Vreau să învaţ yoga  Ştiu să vorbesc germană  Vreau să faci înot

Quiero aprender yoga Sé hablar alemán Quiero que hagas natación

Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como estos ejemplos:  Acea fată este blondă  Acest băiat vrea să înveţe engleză  Acel pahar este gol

Esa chica es rubia Este chico quiere aprender inglés Aquel vaso está vacío

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

En rumano sólo tienen dos “grados” para determinar la proximidad. En español tenemos tres “este”, “ese” y “aquel”. Vamos a utilizar el primero para “este” y el segundo tanto para “ese” como para “aquel” Además vamos a usar la palabra Yoga, igual en español que en rumano, y que es invariable. En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En las profesiones tradicionalmente masculinas como “albañil” su femenino apenas se utiliza. De todas formas, el género de las palabras no siempre se corresponde con el sexo. Así, palabras como zidar o grădinar (albañil y jardinero respectivamente) funcionan como “Unisex”, su definición es “persona que se ocupa de…”. Sus equivalentes femeninos, que a día de hoy apenas se utilizan, son (zidariţă/zidareasă y grădinariţă/grădinăreasă). Basta con poner el sujeto delante y dejar el resto de palabras en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente “Ella es un albañil rubio”. En español decimos “Ella es una albañil rubia”, o sea “ea este o zidariţă blondă”, sin embargo, lo que se usa, de momento, es la forma en negrita. Vocabulario:                              

Actor (sust. m.) /ak’tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor Actriţă (sust. f.) /ak’trit.sǝ/ Actriz: actriţă, actriţe, actriţa, actriţele, actriţei, actriţelor Avocat (sust. m.) /a.vo’kat/ Abogado: avocat, avocaţi, avocatul, avocaţii, avocatului, avocaţilor Avocată (sust. f.) /a.vo’ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor Băiat (sust. m.) /bǝ’iat/ Chico, muchacho: băiat, băieţi, băiatul, băieţii, băietului, băieţilor Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilor Blondă (adj.f.) /’blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor Brunet (adj. m.) /bru’net/ Moreno: brunet, bruneţi, brunetul, bruneţii, brunetului, bruneţilor Brunetă (adj. f.) /bru’ne.tă/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor Brutar (sust. m.) /bru’tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor Brutăreasă (sust. f.) /bru.tǝ’rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei, brutăreselor Castaniu (adj. m.) /kas.ta’ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor Castanie (adj. f.) /kas.ta.’ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor Coafeză (sust. f.) /koa’fe.ʒǝ/ Peluquera: Coafeză, coafeze, coafeza, coafezele, coafezei, coafezelor Fabrică (sust. f.) /’fa.bri.kǝ/ Fábrica: fabrică, fabrici, fabrica, fabricile, fabricii, fabricilor Fată (sust. f.) /’fa.tǝ/ Chica, muchacha: fată, fete, fata, fetele, fetei, fetelor Fotbalist (sust. m.) /fot.ba’list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbalişti, fotbalistul, fotbaliştii, fotbalistului, fotbaliştilor Fotbalistă (sust. f.) /fot.ba’lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei, fotbalistelor Frizer (sust. m.) /fri’zer/ Peluquero, barbero: frizer/frizeri/frizerul/frizerii/frizerului/frizerilor Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor Goală (adj. f.) /’goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor Grădinar (sust. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor Înot (sust. n.) /ɨ’not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotuolui, înoturilor Magazin (sust. n.) /ma.ga’ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor Mare (adj. m.) /’ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor Mare (adj. f.) /’ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor Mică (adj. f.) /’mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor Plină (adj. f.) /’pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor

42

Quiero aprender rumano            

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Poliţist (sust. m.) /po.lit’sist/ Policía (hombre): poliţist, poliţişti, poliţistul, poliţiştii, poliţistului, poliţiştilor Poliţistă (sust. f.) /po.lit’sis.tǝ/ Policía (mujer): poliţistă, poliţiste, poliţista, poliţistele, poliţistei, poliţistelor Pompier (sust. m.) /pom’pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor Poştăriţă (sust. m.) /posh.tǝ’rit.sǝ/ Cartera: poştăriţă, poştăriţe, poştăriţa, poştăriţele, poştăriţei, poştăriţelor Poştaş (sust. m.) /posh’tash/ Cartero: poştaş, poştaşi, poştaşul, poştaşii, poştaşului, poştaşilor Restaurant (sust. n.) /res.tau’rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele, restaurantului, restaurantelor Roşcat (adj. m.) /rosh’kat/ Pelirrojo: roşcat, roşcaţi, roşcatul, roşcaţii, roşcatului, roşcatilor Roşcată (adj. f.) /rosh’ha.tǝ/ Pelirroja: roşcată, roşcate, roşcata, roşcatele, roşcatei, roşcatelor Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparţi, spartul, sparţii, spartului, sparţilor Spartă (adj. f.) /’spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor 43 Toreador (sust. m.) /to.rea’dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor Zidar (sust. m.) /ʒi’dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor

En esta lista sólo usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, de las que vienen explicadas en la tabla 10.

Eu fac yoga

Quiero aprender rumano 1 Esta chica es grande 2 Este chico es rubio 3 Este vaso está vacío 4 Estas chicas son pequeñas 5 Estos chicos son morenos 6 Estos vasos están llenos 7 Esa chica tiene 20 años 8 Ese chico es pelirrojo 9 Ese vaso está roto 10 Esas chicas son castañas 11 Esos chicos son pequeños 12 Esos vasos están llenos 13 Esta chica quiere ser panadera 14 Este chico quiere ser albañil 15 Estos chicos quieren ser policías 16 Estas chicas quieren ser peluqueras 17 Esa chica quiere tener un coche pequeño 18 Ese chico quiere aprender inglés 19 Esos chicos quieren saber alemán 20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí 21 Quiero saber griego 22 Quieres ser actriz 23 Quiere ser jardinero 24 Quiere ser abogada 25 Queremos ser toreros 26 Queremos ser carteras 27 Queréis saber árabe 28 Quieren aprender rumano 29 Quieren ser futbolistas 30 Quiero ser bombero 31 Queremos hablar español 32 Queréis vivir en Australia 33 Aquella chica quiere ser rubia 34 Aquel chico trabaja en una fábrica 35 Trabajo de vendedor en una tienda 36 ¿Quieres trabajar en un restaurante? 37 Todavía no lo sé 38 ¿Qué estás haciendo? 39 Hago yoga 40 ¿Qué está haciendo ella? 41 Ella hace natación 42 ¿Qué está haciendo este chico? 43 ¿Qué hacéis? 44 ¿Qué hacen esas chicas? 45 No es asunto tuyo 46 ¿Puedo presentarles? 47 Te presento a Jorge 48 Es mi marido 49 Trabaja en una fábrica 50 Encantada de conocerle

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Această fată este mare Acest băiat este blond Acest pahar este gol Aceste fete sunt mici Aceşti băieţi sunt bruneţi Aceste pahare sunt pline Acea fată are douăzeci de ani Acel băiat este roşcat Acel pahar este spart Acele fete sunt castanii Acei baieţi sunt mici Acele pahare sunt pline Această fată vrea să fie brutăreasă Acest băiat vrea să fie zidar Aceşti băieţi vor să fie poliţişti Aceste fete vor să fie coafeze Acea fată vrea să aibă o maşină mică Acel băiat vrea să înveţe engleză Acei baieţi vor să ştie germană Acele fete vor să locuiască departe de aici Vreau să ştiu greacă Vrei să fii actriţă Vrea să fie grădinar Vrea să fie avocată Vrem să fim toreadori Vrem să fim poştăriţe Vreţi să ştiţi arabă Vor să înveţe română Vor să fie fotbalişti Vreau să fiu pompier Vrem să vorbim spaniolă Vreţi să locuiţi în Australia Acea fată vrea să fie blondă Acel băiat lucrează într-o fabrică Lucrez ca vânzător într-un magazin Vrei să lucrezi într-un restaurant? Încă nu ştiu Ce faci? Fac yoga Ce face ea? Ea face înot Ce face acest băiat? Ce faceţi? Ce fac acele fete? Nu e treabă ta Pot să fac prezentările? Ti-l prezint pe Jorge Este soţul meu Lucrează într-o fabrică Îmi pare bine de cunoştintă

44

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 10: Los adjetivos demostrativos Adj.+sust. cercanía (p.ej.: este chico) Singular N/A G/D Plural N/A G/D Adj.+sust. lejanía (p.ej.: ese chico) Singular N/A G/D Plural N/A G/D Sust.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este) Singular N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial Plural N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial Sust.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese) Singular N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial Plural N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial

Masculino Acest băiat Acestui băiat Aceşti băieţi Acestor băieţi

Neutro Acest pahar Acestui pahar Aceste pahare Acestor pahare

Femenino Această fată Acestei fată Aceste fete Acestor fete

Acel băiat Acelui băiat Acei băieţi Acelor băieţi

Acel pahar Acelui pahar Acele pahare Acelor pahare

Acea fată Acelei fată Acele fete Acelor fete

Băiatul acesta Băiatul ăsta Băiatului acestuia Băiatului ăstuia Băieţi aceştia Băieţi ăştia Băieţilor acestora Băieţilor ăstora

Paharul acesta Paharul ăsta Paharului acestuia Paharului ăstuia Paharele acestea Paharele astea Paharelor acestora Paharelor ăstora

Fata aceasta Fata asta Fetei acesteia Fetei asteia/ăsteia Fetele acestea Fetele astea Fetelor acestora Fetelor ăstora

Băiatul acela Băiatul ăla Băiatului aceluia Băiatului ăluia Băieţi aceia Băieţi ăia Băieţilor acelora Băieţilor ălora

Paharul acela Paharul ăla Paharului aceluia Paharului ăluia Paharele acelea Paharele alea Paharelor acelora Paharelor ălora

Fata aceea Fata aia Fetei aceleia Fetei ăleia Fetele acelea Fetele alea Fetelor acelora Fetelor ălora

45

Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. En negrita, las formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son comunes a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, aia, tienen sentido neutro (como en “¿cuánto cuesta esto? Cât costa asta?)

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

11 Lecţia a unsprezecea: Vreau că fiica mea să se numească Florina Lección undécima: Quiero que mi hija se llame Florina En esta lección aprenderemos:      

A usar las otras formas de los demostrativos El método “Google” Los números del 100 al 999 Cómo preguntar el precio de las cosas: ¿Cuánto cuesta esto? Los verbos reflexivos El verbo “llamarse”

Los verbos reflexivos son verbos que requieren un pronombre llamado reflexivo. Se utilizan de una forma idéntica al español. Pero, ojo, aunque en general los verbos reflexivos corresponden a acciones que nos hacemos a nosotros mismos, hay verbos que en español son reflexivos y en rumano no y viceversa. Los verbos reflexivos son del tipo: “lavarse”, “llamarse”… es decir, verbos que acaban en “-se”, derivados de otros verbos como “lavar”, “llamar”… Y necesitan unos pronombres como en “yo me lavo”, “tú te llamas”… Vamos a ver los pronombres reflexivos junto con el verbo “llamarse”:        

A se numi Eu mă numesc Tu te numeşti El/ea se numeşte Noi ne numim Voi vă numiţi Ei/ele se numesc Dumneavoastră vă numiţi

Llamarse Yo me llamo Tú te llamas Él/ella se llama Nosotros/nosotras nos llamamos Vosotros/ vosotras os llamáis Ellos/ellas se llaman Usted se llama/ustedes se llaman

Ejemplos:  Cum te numeşti?  Mă numesc David

¿Cómo te llamas? Me llamo David

El subjuntivo en la tercera persona:  El/Ea se numească  Ei/ele se numească  Eu vreau că fiica mea să se numească Violeta

Él/ella se llame Ellos/ellas se llamen Quiero que mi hija se llame Violeta

Para los demostrativos ver la Tabla 10. Esta vez usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya articulado. Si en la lección anterior vimos frases del tipo:  Această fată are 10 ceasuri

Esta chica tiene 10 relojes

En esta lección usaremos esta otra forma:  Fata aceasta are 10 ceasuri

Esta chica tiene 10 relojes

46

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Y ésta, algo menos formal y usada en el lenguaje hablado:  Fata asta are 10 ceasuri

La chica esta tiene 10 relojes

La primera forma (Acest pahar = este vaso) es formal y se usa igual que en español. La segunda forma (Paharul acesta = este vaso/ el vaso este) también es formal. La tercera forma (Paharul ăla = el vaso este), es más coloquial y enfática. Las tres se pueden traducir como “este vaso”. La segunda traducción al español (la chica esta) nos puede sonar despectiva, sobretodo si nos referimos a personas, pero en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el “ce” de la forma estándar (acestaăsta). En la práctica no hace falta utilizar todas las formas. Pero sí reconocerlas porque todas se usan, y si se usa una, procurar mantenerla en las siguientes frases. Pistas: La primera forma siempre empieza por ace- y acaba en consonante, -e o –ă. La segunda forma acaba en –a. La tercera forma no contiene –ce- en 47 medio. El método „Google” Si tiene curiosidad por saber cual de las formas se usa más, búsquelas con un buscador de internet a ver cual de ellas da mayor número de resultados. Por ejemplo escriba en Google, siempre entre comillas, „acest pahar” y luego pruebe con „paharul acesta”. El resultado fue: 4110 en el primer caso y 3030 en el segundo. Como ve, las dos primeras formas se usan con no mucha diferencia. Lo curioso es que el resultado de las búsquedas puede variar según pongamos las diacríticas o no, estos son los resultados que he obtenido, sólo por curiosidad: „Această fată” 3.630, „Aceasta fata” 22.300, „Fata aceasta” 19.700, y „Fata asta” 113.000, como se puede ver, gana por mayoría la forma coloquial. Si tiene dudas sobre el orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga en cuenta que en internet no siempre se usan las diacríticas y que eso puede falsear los resultados. Otro experimento: „Am doua masini” 1950 resultados, „Am doua de masini” ofrece 0 resultados, como vemos esta segunda opción es incorrecta. „Am 30 de ani” 17.700 resultados, „am 30 ani” 984 resultados Sigamos con el rumano: En la tabla 11 está la forma de construir los números del 100 al 999. Aquí van un par de ejemplos:  Am o sută zece euro  Vreau două sute douăzeci şi cinci de euro

Tengo ciento diez euros Quiero doscientos veinticinco euros

Sólo se usa la tercera persona del verbo costar. Para preguntar cuánto cuestan las cosas basta con:  Cât costă asta?  Vasul costă trei sute de euro  Paharele alea costă două sute de euro

¿Cuánto cuesta esto? La vasija cuesta trescientos euros Los vasos esos cuestan doscientos euros

Vocabulario:  Bărbat (sust. m.) /bǝr’bat/ Hombre: bărbat, bărbaţi, bărbatul, bărbaţii, băarbatului, bărbaţilor  Bicicletă (sust. f.) /bi.chi’kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor  Electrician (sust. m.) /e.lek.tri’chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii, electricianului, electricianilor  Electriciană (sust. f.) /e.lek.tri’chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele, elecricianei, electricianelor  Far (sust. n.) /far/ Faro: far, faruri, farul, farurile, farului,l farurilor  Femeie (sust. f.) /fe’meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor  Fetiţă (sust. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiţă, fetiţe, fetiţa, fetiţele, fetiţei, fetiţelor  Frumos (adj. m.) /fru’mos/ Guapo: frumos, frumoşi, frumosul, frumoşii, frumosului, frumoşilor  Frumoasă (adj. f.) /fru’moa.sǝ/ Guapa: frumoasă, frumoase, frumoasa, frumoasele, frumoasei, frumoaselor

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

 Ieftin (adj. m.) /’ief.tin/ Barato: ieftin, ieftini, ieftinul, ieftinii, ieftinului, ieftinilor  Ieftină (adj. f.) /’ief.ti.nǝ/ Barata: ieftină, ieftine, ieftina, ieftinele, ieftinei, ieftinelor  Profesoară (sust. f.) /pro.fe’soa.rǝ/ Profesora: profesoară, profesoare, profesoara, profesoarele, profesoarei, profesoarelor  Profesor (sust. m.) /pro’fe.sor/ Profesor: profesor, profesori, profesorul, profesorii, profesorului, profesorilor (En realidad son válidas dos acentuaciones para esta palabra: profesor/profesor)  Scump (adj.m.) /skump/ Caro: scump, scumpi, scumpul, scumpii, scumpului, scumpilor  Scumpa (adj. f.) /’skum.pǝ/ Cara: scumpă, scumpe, scumpa, scumpele, scumpei, scumpelor  Secretar (sust. m.) /se.kre’tar/ Secretario: secretar, secretari, secratarul, secretarii, secretarului, secretarilor  Secretară (sust. f.) /se.kre’ta.rǝ/ Secretaria: secretară, secretare, secretara, secretarele, secretarei, secretarelor 48  Urât (adj. m.) /u’rɨt/ Feo: urât, urâţi, urâtul, urâţii, urâtului, urâţilor  Urâtă (adj. f.) /u’rɨ.tǝ/ Fea: urâtă, urâte, urâta, urâtele, urâtei, urâtelor  Vas (sust. n.) /vas/ Vasija: vas, vase, vasul, vasele, vasului, vaselor Algunas expresiones:      

Ce e asta? Ce doriţi? Este de culoare… (are culoare…) De acolo Fiecare Chiar

¿Qué es eso? ¿Qué desea? Es de color… de allí Cada También

Profesorul meu

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Lección undécima Me llamo Florina ¿Cómo te llamas? Este hombre se llama Radu Esta mujer es mi hermana Nos llamamos Alberto y Alberta Ellos se llaman Alberto y Alberta ¿Cómo se llaman ellas? Este vaso es mío Ese hombre vive en Madrid Esa mujer hace yoga Aquel vaso es grande Estos hombres son rumanos Estas mujeres son guapas Esos hombres saben hablar ruso Esas mujeres hacen natación Aquellos vasos están rotos Aquel hombre se llama Pedro ¿Cómo se llama esa mujer de allí? Este chico quiere ser electricista La niña ésta se llama Mónica ¿Cuánto cuesta esto? Esto cuesta ciento venticinco euros El futbolista ese cuesta mucho dinero Esa secretaria trabaja mucho El vaso aquel está vacío Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros ¿Cómo os llamáis? Las vasijas estas son caras ¿Cuánto cuesta una vasija china? Una vasija china cuesta ciento veinte euros Los vasos aquellos son de ella Mis coches son también de ellos ¿Qué desea? Querría un coche barato Ese coche cuesta sólo novecientos euros Pero es un coche muy feo Y tiene los faros rotos ¿Cuánto cuesta cada vasija? Cada vasija cuesta cien euros ¿Qué es eso? Eso es una bicicleta roja ¿Quieres una bicicleta de color amarillo? ¿Cómo se llama esa mujer? Esa mujer de ahí es Gloria Es profesora de inglés Pero trabaja en una tienda Es muy guapa y sabe muchos idiomas Estamos aprendiendo mucho No hablas mucho

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Lecţia a unsprezecea mă numesc Florina Cum te numeşti? Bărbatul acesta se numeşte Radu Femeia aceasta este sora mea Ne numim Alberto şi Alberta Ei se numesc Alberto şi Alberta Cum se numesc ele? Paharul acesta este al meu Bărbatul acela locuieşte în Madrid Femeia aceea face yoga Paharul acela este mare Bărbaţii aceştia sunt români Femeile acestea sunt frumoase Bărbaţii aceia ştiu să vorbească rusă Femeile acelea fac înot Paharele acelea sunt sparte Bărbatul acela se numeşte Pedro Cum se numeşte femeia aceea de acolo? Băiatul acesta vrea să fie electrician Fetiţa asta se numeşte Monica Cât costă asta? Asta costă o sută douăzeci şi cinci de euro Fotbalistul ăla costă mulţi bani Secretara aceea lucrează mult Paharul ăla este gol Ginerele meu are două sute patruzeci şi unu de euro Cum vă numiţi? Vasele astea sunt scumpe Cât costă un vas chinezesc? Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro Paharele alea sunt ale ei Maşinile mele sunt chiar ale lor Ce doriţi? Aş vrea o maşină ieftină Maşina aceea costă doar nouă sute de euro Dar e o maşină foarte urâtă Şi are farurile sparte Càt costă fiecare vas? Fiecare vas costă o suta euro Ce e aceea? Aia e o bicicletă roşie Vrei o bicicletă de culoare galbenă? Cum se numeşte femeia aceea? Femeia de acolo este Gloria Este profesoară de engleză Dar lucrează într-un magazin E foarte frumoasă şi ştie multe limbi Învăţăm mult Nu vorbeşti mult

49

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 11: Los números del 101 al 999 Con estos ejemplos no tendrá problemas para construir todos los números del 100 al 999 100 101 111 120 200 222 300 333 400 444 500 555 600 666 700 777 800 888 900 999

O sută O sută unu O sută unsprezece O sută douăzeci Două sute Două sute douăzeci şi doi Trei sute Trei sute treizeci şi trei Patru sute Patru sute patruzeci şi patru Cinci sute Cinci sute cincizeci şi cinci Şase sute Şase sute şaizeci şi şase Şapte sute Şapte sute şaptezeci şi şapte Opt sute Opt sute optzeci şi opt Nouă sute Nouă sute nouăzeci şi nouă

Para indicar cantidades, los números que acaban entre 20 y 100 llevan “de” y los números entre 1 y 19 no lo llevan. Por ejemplo: 115 120

Cinci sute de euro

O sută cincisprezece euro O sută douăzeci de euro

50

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

12 Lecţia a douăsprezecea: Fetiţa îi dă un os căinelui vecinului Lección duodécima: La niña le da un hueso al perro del vecino En esta lección aprenderemos:  El verbo „Dar”  Cómo usar el dativo y genitivo  Qué forma escoger de cada palabra Primero el verbo a da, “dar” en el presente de indicativo  Dau  Dai  Dă  Dăm  Daţi /Dats ͥ/  Dau  Să dea

51 Doy Das Da Damos Dais Dan De, den (3ª pers. Subj.)

Y las palabras nuevas que usaremos en la lección:                

Balon (sust. n.) /ba’lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor Ban (sust. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor Caîne (sust. m.) /’kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor. Fetiţă (sust. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiţă, fetiţe, fetiţa, fetiţele, fetiţei, fetiţelor Peşte (sust. m.) /’pesh.te/ Pez: peşte, peşti, peştele, peştii, peştelui, peştilor Pisică (sust. f.) /pi’si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor Os (sust. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor Pup (sust. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor Pupic (sust. m.) /pu’pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor Raţă (sust. f.) /’rat.sǝ/ Pato: raţă, raţe, raţa, raţele, raţei, raţelor Rege (sust. m.) /’re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor Regină (sust. f.) /re’ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor Străbunic (sust. m.) /strǝ.bu’nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului, străbunicilor Străbunică (sust. f.) /strǝ.bu’ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei, străbunicelor Vecin (sust. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor Vecină (sust. f.) /ve’chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor

Ya podemos decir frases del tipo:      

Dau ban Dai un câine Ea dă o raţă Dăm două baloanele Daţi o pisică Ei dau doi bani

Doy dinero Das un perro Ella da un pato Damos dos globos Dais un gato Ellos dan dos monedas

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Y ahora por fin el tan esperado Dativo y Genitivo. Observe la siguiente frase: La niña le da un hueso al perro de los vecinos Sabemos decir: 

Fetiţa dă un os

La niña da un hueso

Pero todavía no sabemos decir “al perro” o “de los vecinos”. Ya hemos explicado que un sustantivo de un género dado tiene las 6 formas diferentes que presentamos en esta guía. Hasta ahora sólo hemos usado las dos primeras formas. Para saber cual de las 6 formas en rumano tiene que escoger para sustantivo en español bastará con que mire la siguiente tabla en la gran mayoría de los casos:

Singular sin “el, la” delante. Excepto si su traducción al rumano es femenino, y tiene “a” o “de” delante de un artículo indefinido: hueso, perro, niña, vecino, un hueso, una niña, a un perro, a un vecino, de un perro, de un vecino. En rumano: Os, câine, fetiţă, vecin, un os, o fetiţă, un câine, un vecin, (a) unui vecin, (a) unui câine, unui os. Plural sin “los, las” delante. O singular, con traducción femenina y con “a” o “de” delante de un artículo indefinido: Huesos, niñas, perros, vecinos, unos perros, varias niñas, dos vecinos, muchos coches, de unos perros, a unos vecinos, a varias niñas… a una niña, de un coche (la traducción „maşină” es femenina) En rumano: Oase, fetiţe, câini, vecini, nişte oase… (a) unei fetiţe Con “el, la” delante y sin “de, a” delante del artículo: El perro, la niña, el hueso, el vecino. En rumano: Câinele, fetiţa, osul vecinul Con “los, las” delante y sin “de, a” delante del artículo: Los perros, las niñas, los vecinos, los huesos En rumano: Câinii, fetiţele, Vecinii, oasele Con “al, a la, del, de la” delante: Al perro, a la niña, al hueso, al vecino, del perro, de la niña, del hueso, del vecino. En rumano: Câinelui, fetiţei, osului, vecinului... Con “a las, a los, de las, de los” delante: A los perros, a las niñas, a los huesos, a los vecinos, de los perros, de las niñas, de los huesos, de los vecinos. En rumano: Câinilor, fetiţelor, oaselor, vecinilor...    

Fetiţă (sust. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiţă, fetiţe, fetiţa, fetiţele, fetiţei, fetiţelor Os (sust. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor Câine (sust. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor. Vecin (sust. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor

La frase queda como sigue:  Fetiţa dă un os câinelui vecinilor

La niña da un hueso al perro de los vecinos

Para obtener el título de nuestra lección sólo hace falta poner “le”, en la frase:  îi  Fetiţa îi dă un os câinelui vecinilor

le La niña le da un hueso al perro de los vecinos

52

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

En las palabras que no llevan artículo definido, para distinguir el A/N del G/D en rumano se declina el artículo indefinido que llevan delante.  Ununui  Ounei  Nişteunor

Una un, de un Unaa una, de una Unos, unasa unos, a unas, de unos, de unas

Si la palabra que va antes del genitivo no lleva artículo determinado, o entre la cosa poseída y el poseedor se encuentra un adjetivo, el verbo a fi o varias palabras, entonces se le añade un artículo posesivo o “genitival” que concuerda con la cosa poseída y que refuerza la idea de posesión: Artículo genitival Singular Plural    

Masculino

Neutro

Femenino a

al ai

O fetiţă dă un os unui câinelui unui vecin Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Regele spaniei Regele Juan Carlos al spaniei

ale Una niña da un hueso al perro de un vecino Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino El rey de España El rey Juan Carlos de España

Aquí tenemos la tabla junto con unos ejemplos:

Los artículos indefinidos. Nominativo Acusativo

Genitivo Dativo

Masculino Neutro Femenino Masculino Neutro Femenino

Singular Un vecin Un pahar O fetiţă Unui vecin Unui pahar Unei fetiţe

Plural Doi (nişte) vecini Două (nişte) pahare Două (nişte) fetiţe Unor vecini Unor pahare Unor fetiţe

Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la misma forma de nominativo/acusativo plural.    

Un pahar al unei fetiţe Nişte pahare ale unei fetiţe Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un copil dă oase unor câini /kɨin ͥ/ ai vecinului

Un vaso de una niña Unos vasos de una niña Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un niño da huesos a unos perros del vecino

La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras.

Câinele are un os mare

53

Quiero aprender rumano

Nivel 1

1 Lección duodécima 2 Un perro tiene un hueso 3 El perro tiene un hueso 4 Dos perros tienen huesos 5 Los perros tienen los huesos 6 Una niña tiene un perro 7 La niña tiene el perro 8 Dos niñas tienen dos perros 9 Las niñas tienen los perros 10 Una niña tiene un hueso de un perro 11 La niña tiene el hueso del perro 12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros 13 Las niñas tienen los huesos de los perros 14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino 15 La niña da el hueso al perro del vecino 16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos 17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos 18 Un gato tiene un pez 19 El gato tiene el pez 20 Dos gatos tienen peces 21 Los gatos tienen los peces 22 Un niño tiene un gato 23 El niño tiene el gato 24 El niño tiene dos gatos 25 Los niños tienen los gatos 26 Un niño tiene un pez de un gato 27 El niño tiene el pez del gato 28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos 29 Los niños tienen los peces de los gatos 30 El niño da un pez a un gato 31 El niño le da el pez al gato del vecino 32 El niño da un pez a unos gatos 33 El niño da un pez a los gatos 34 Un globo está allí 35 El globo es rojo 36 Dos globos están aquí 37 Los globos son azules 38 Tengo un globo 39 Tienes el globo 40 Tenemos dos globos 41 Tenéis los globos 42 Un niño da un besito a un globo 43 El niño da un besito al globo 44 Unos niños dan besos a unos globos 45 Los niños dan besos a los globos 46 Un globo de un vecino está allí 47 El globo del vecino es amarillo 48 Unos globos de unos vecinos están aquí 49 Los globos de los vecinos son verdes 50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo

Vreau să invaţ româneşte

Lecţia a douăsprezecea Un câine are un os Câinele are un os Doi câini au oase Câinii au oasele O fetiţă are un câine Fetiţa are câinele Două fetiţe au doi câini Fetiţele au câinii O fetiţă are un os al unui câine Fetiţa are osul câinelui Nişte fetiţe au nişte oase ale unor câini Fetiţele au oasele câinilor O fetiţă dă un os unui câine al unui vecin Fetiţa dă osul câinelui vecinului Nişte fetiţe dau oase unor câini ai unor vecini Fetiţele dau oasele câinilor vecinilor O pisică are un peşte Pisica are peştele Două pisici au peşti Pisicile au peştii Un copil are o pisică Copilul are pisica Copilul are două pisici Copiii au pisicile Un copil are un peşte al unei pisici Copilul are peştele pisicii Nişte copii au nişte peşti ai unor pisici Copiii au peştii pisicilor Copilul dă un peşte unei pisici Copilul îi dă peştele pisicii vecinului Copilul dă un peşte unor pisici Copilul dă un peşte pisicilor Un balon este acolo Balonul este roşu Două baloane sunt aici Baloanele sunt albastre Am un balon Ai balonul Avem două baloane Aveţi baloanele Un copil dă un pupic unui balon Copilul dă un pupic balonului Nişte copii dau pupici unor baloane Copiii dau pupici baloanelor Un balon al unui vecin este acolo Balonul vecinului este galben Nişte baloane ale unor vecini sunt aici Baloanele vecinilor sunt verzi Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu

54

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES En la frase “La niña da un hueso al perro del vecino” hay un verbo y cuatro sustantivos subrayados que cumplen una función diferente: Nominativo (N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas entre sí, porque en rumano la forma de la palabra puede variar según su función pero, no es un problema de rumano, sino de saber analizar la frase en español. ¿Cómo reconocer los casos? Nominativo, es el sujeto y suele ir al principio de la frase, antes del verbo. Es lo que respondemos cuando preguntamos quién o qué realiza la acción del verbo. “¿Quién da el hueso al perro?” La niña (N) Acusativo: Suele ir directamente detrás del verbo sin preposición, es el objeto directo (OD) de la frase. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasarla a pasiva y ver si se convierte en el nuevo sujeto: “Un hueso es dado al perro del vecino por la niña”. Se detecta preguntando: “¿Qué es lo que (verbo) (sujeto)?” “¿Qué es lo que da la niña?” Un hueso (A) No nos hace falta distinguir el Nominativo del Acusativo porque se escriben igual, pero si tiene curiosidad, en la frase: “un pato tiene un pato” O raţă are o raţă, aunque los dos “patos” se escriben igual, cumplen funciones diferentes, uno va antes del verbo y otro después, el primero es el sujeto (N), y el segundo el Objeto Directo (A). Genitivo: Es la respuesta a la pregunta “¿de quién?”, indica el poseedor. Suele llevar delante la preposición “de” que en rumano es la flexión del artículo que va delante del sustantivo o pegado al final de éste. Copilul are un balon copilului-El niño tiene un globo del niño El Genitivo complementa al sustantivo que le precede, ya sea al sujeto “el niño del jardinero da un beso al globo” o a otro sustantivo “el niño da un beso al globo del jardinero” Nunca va al inicio de una frase “del jardinero da al globo el niño un beso”, ni justo después del verbo “el niño da del jardinero un beso al globo” Del vecino (G) Puede existir un genitivo de un genitivo de un genitivo… como en la frase “la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela” Dativo: sí puede ir inmediatamente detrás del verbo, y si hay dos complementos, Dativo y Genitivo, se pone antes el Dativo. “El niño da un beso al globo (D) del jardinero (G)”. Suele llevar la preposición “a” delante. Es lo que recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe, lo que se da (dativo), el hueso. Se detecta preguntando ¿a quién? Se puede usar con cualquier género, aunque suele usarse con personas y animales, en su mayoría masculinos o femeninos. Al perro (D) Para distinguir un objeto directo (A) de uno indirecto (D) es útil saber si un verbo es transitivo. Un verbo transitivo admite Objeto directo y un verbo Intransitivo no. Pero hay verbos que pueden funcionar de las dos formas. Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento Ahora que ya sabemos distinguir los casos, podemos ver una palabra en rumano con todas sus formas (Flexiuni). Flexionar una palabra es modificarla según el número, género, artículo, caso… En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas, varios, varias, muchos, dos, tres, cuatro…) va delante y separado. El caso va pegado al artículo.

55

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

A continuación una flexión completa y de una palabra de un género dado, primero en masculino:

Copil (sust. m.) Singular sin artículo definido /ko’pil/ Niño Nominativo (N) (un) copil Acusativo (A) (un) copil Genitivo (G) (a, ai…) unui copil Dativo (D) Unui copil

Plural sin definido

artículo Singular con artículo Plural con artículo definido definido

(doi, nişte…) copii (doi, nişte…) copii (a, ai...) unor copii Unor copii

copilul copilul copilului copilului

copiii copiii copiilor copiilor

Ahora en neutro: Geamantan (sust. Singular sin artículo Plural sin artículo definido n.) /ʤea.man’tan/ definido Maleta Nominativo (N) (un) geamantan (două, nişte…) geamantane Acusativo (A) (un) geamantan (două, nişte…) geamantane Genitivo (G) (a, ai…) unui (a, ai) unor geamantan geamantane Dativo (D) Unui geamantan Unor geamantane

Singular con artículo Plural con artículo definido definido geamantanul

geamantanele

geamantanul

geamantanele

geamantanului

geamantanelor

geamantanului

geamantanelor

Y por último en femenino: Raţă (sust. f.) /’rat.sǝ/ Pato Nominativo (N) Acusativo (A) Genitivo (G) Dativo (D)

Singular sin artículo definido (o) raţă (o) raţă *(a, ai…) (unei) raţe (unei) raţe

Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo definido definido definido (două, nişte…) raţe raţa raţele (două, nişte…) raţe raţa raţele *(a, ai…) (unor) raţe raţei raţelor unor raţe raţei raţelor

En este manual: Raţă (sust. f.) /’rat.sǝ/ Pato: raţă, raţe, raţa, raţele, raţei, raţelor

Las filas representan los cuatro casos, y las columnas indican si la palabra es singular, plural, con artículo definido o indefinido, en total 16 cuadrículas de caso, artículo y número para cada entrada de diccionario (Nominativo singular, sin artículo) Como podemos ver, en la práctica sólo existen 6 formas diferentes de cada palabra. Se observa también que el femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, esto es porque para el G/D singular femenino escogemos la segunda forma y para el masculino/neutro singular escogemos la primera forma en todos los casos. En el futuro veremos un quinto caso, el Vocativo, y la posibilidad de que un sustantivo forme complementos preposicionales.

56

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

13 Lecţia a treisprezecea: De ce crezi că mi-a dat o mie o sută cincizeci de euro? Lección decimotercera: ¿Por qué crees que me ha dado 1150 Euros? En esta lección aprederemos:       

A escribir frases como la del título A preguntar “¿Por qué?” El verbo “Creer” Los pronombres de complemento indirecto (a mí, a ti...) El pretérito perfecto (he estado..., has tenido...) Los números de 1000 en adelante Expresiones de tiempo (ayer, hoy mañana, por la noche…)

En primer lugar el verbo a crede:  A crede (i) /a kre’de/ Creer: cred, crezi, crede, credem, credeţi, cred. Imp.: crede Subj.: să creada Pp.: crezut De ahora en adelante presentamos los verbos de una forma más compacta y completa, con su infinitivo, su pronunciación y traducción, el tipo de verbo, el presente de indicativo completo, el imperativo, la tercera persona del conjunctiv y el participio con su acentuación en negrita, es decir, todo lo que va a necesitar de un verbo en este Nivel. Ejemplos:  Crezi în asta?  Cred în Dumnezeu  Nu crede în horoscop

¿Crees en esto? Creo en Dios No cree en los horóscopos

Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado.           

A fifost A aveaavut /a’vut/ A facefăcut /fǝ’kut/ A învăţaînvăţat /în.vǝt’sat/ A locuilocuit A vorbivorbit A lucralucrat A ştiştiut A se numinumit A vreavrut A dadat

sido,estado tenido hecho aprendido vivido hablado trabajado sabido llamado querido dado

El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da      

Eu am dat Tu ai dat El/ea a dat Noi am dat Voi aţi dat Ei/ele au dat

Yo he dado Tú has dado Él/Ella ha dado Nosotros hemos dado Vosotros habéis dado Ellos/ellas han dado

57

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Las formas del verbo a avea (haber) señaladas en negrita son distintas de su equivalente como verbo no auxiliar (tener). Are (tiene)a (ha), avem (tenemos)am (hemos), aveţi (tenéis)aţi (habéis). El pasado corresponde tanto a nuestro pasado simple como al pretérito perfecto. Es decir:  Eu am dat

Yo he dado, yo di.

En la lección anterior vimos la frase:  Fetiţa îi dă un os câinelui vecinului

La niña le da un hueso al perro del vecino

Pero, ¿cómo decir “me” en una frase similar?  Fetiţa îmi dă un câine

La niña me da un perro

Estos son los pronombres que se usan para los dativos:       

Îmi Îţi Îi Ne Vă Le Îşi

me te le nos os les se, a sí mismo/misma, a sí mismos/mismas

Vamos a aprender unas expresiones que aparecerán en la próxima lista de frases:           

Alo? Da? Salut Acasă Ieri Azi Mâine După-amiază De noche De ce? Pentru că… Nu ştiu

¿Dígame? ¿Sí? Hola (“saludo”) En casa, en casa de Ayer Hoy Mañana Tarde De seară ¿Por qué? Porque… No sé

Un ejemplo para ver la diferencia con el uso de los reflexivos:  Mă numesc James Bond dar el îmi numeşte 007

Me llamo James Bond pero él me llama 007

El primer “me” significa “a mí mismo” y se usa con verbos reflexivos, donde el sujeto realiza y recibe la acción. El segundo “me” es un pronombre dativo, significa “a mí” y se usa cuando el sujeto es diferente al que realiza la acción. Cuando estos pronombres acaban o empiezan en vocal y se juntan con partículas que también empiezan o acaban en vocales (să, ce, nu, a…), se forma una contracción:       

El îmi dă El mi-a dat El îţi dă El ţi-a dat El îi dă El i-a dat El ne dăEl ne-a dat El vă dăEl v-a dat El le dăEl l-a dat El îşi dăEl şi-a dat

Él me daÉl me ha dado Él te daÉl te ha dado Él le daÉl le ha dado Él nos daÉl nos ha dado Él os daÉl os ha dado Él les daÉl les ha dado Él se daÉl se ha dado

58

Quiero aprender rumano  El nu îmi dăEl nu-mi dă

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Él no me daÉl no me ha dado

Podrá ver las contracciones y su uso en la tabla 13. Ejemplos:      

Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ce-i dau mâine? Nu-ţi dau nimic Ei nu ne-au dat bani luna aceasta De ce nu mi-ai dat nimic? Ţi-am dat ieri paşaportul meu

Ella no quiere darme un besito ¿Qué le doy mañana? No te doy nada Ellos no nos han dado dinero este mes ¿Por qué no me has dado nada? Te han dado ayer mi pasaporte

El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen la forma enfática de decir “me”, que es “a mí” y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español:        

Mie Ţie Lui Ei Sie Nouă Vouă Lor

A mí A ti A él A ella A él, a ella, a sí mismo, a si misma A nosotros A vosotros A ellos, a ellas

Ejemplos:  Mie îmi dă două beri  dar ţie îţi dă doar una

A mí me dă dos cervezas Pero a ti te da sólo una

Para los números mayores de mil:    

O mie Două mii O mie nouă sute şaptezeci Unsprezece mii patru sute cincizeci şi şase

1000 2000 1970 11456

Vocabulario:  Agricultor (sust. m.) /a.gri.kul’tor/ Agricultor: agricultor, agricultori, agricultorul, agricultorii, agricultorului, agricultorilor  Ban (sust. m.) (ban) Dinero: ban/bani/banul/banii/banului/banilor  Bizar (adj. m.) /bi’ʒar/ Extraño, raro: bizar, bizari, bizarul, bizarii, bizarului, bizarilor  Bizară (adj. f.) /bi’ʒa.rǝ/ Extraña, rara: bizară, bizare, bizara, bizarele, bizarei, bizarelor  Bomboană (sust. f.) /bom’boa.nă/ Caramelo: bomboană, bomboane, bomboana, bomboanele, bomboanei, bomboanelor  Creştin (adj. m.) /kresh’tin/ Cristiano: creştin, creştini, creştinul, creştinii, creştinului, creştinilor  Creştină (adj. f.) /kresh’ti.nǝ/ Cristiana: creştină, creştine, creştina, creştinele, creştinei, creştinelor  Cuvânt (sust.n.) /ku’vɨnt/ Palabra: cuvânt, cuvinte, cuvântul, cuvintele, cuvântului, cuvintelor  Delfin (sust. m.) /del’fin/ Delfín: delfin, delfini, delfinul, delfinului, delfinilor

59

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

 Deştept (adj. m.) /desh’tept/ Inteligente (m.), despierto: deştept, deştepţi, deşteptul, deştepţii, deşteptului, deştepţilor  Deşteaptă (adj. f.) /desh’teap.tǝ/ Inteligente (f.), despierta: deşteaptă, deştepte, deşteapta, deşteptele, deşteptei, deşteptelor  Dumnezeu (sust. m.) /dum.ne’ʒeu/ Dios: Dumnezeu, dumnezei, dumnezeul, dumnezeii, dumnezeului, dumnezeilor  Fermier (sust. m.) /fer’mier/ Granjero: fermier, fermieri, fermierul, fermierii, fermierului, fermierilor  Găină (sust. f.) /gă’i.nǝ/ Gallina: găină, găini, găina, găinile, găinii, găinilor  Grădinar (sust. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor  Grădină (sust. f.) /grǝ’di.nǝ/ Jardín: grădină, grădini, grădina, grădinile, grădinii, grădinilor 60  Horoscop (sust. n.) /jo.ros’kop/ Horóscopo: horoscop, horoscoape, horoscopul, horoscoapele, horoscopului, horoscoapelor  Monedă (sust. f.) /mo’ne.dǝ/ Moneda: monedă, monezi, moneda, monezile, monedei, monezilor  Moş Crăciun Papá Noel, Santa Claus /mosh krǝ’chiun/  Nou (adj. m.) /nou/ Nuevo: nou, noi, noul, noii, noului, noilor  Nouă (adj. f.) /nouǝ/ Nueva: nouă, noi/nouă, noua, noile/nouăle, noii/nouăi, noilor/nouălor  Obosit (adj. m.) /o.bo’sit/ Cansado: obosit, obosiţi, obositul, obosiţii, obositului, obosiţilor  Obosită (adj. f.) /o.bo’si.tǝ/ Cansada: obosită, obosite, obosita, obositele, obositei, obositelor  Paşaport (sust. n.) /pa.sha’port/ Pasaporte: paşaport, paşapoarte, paşaportul, paşapoartele, paşaportului, paşapoartelor  Păpuşă (sust. f.) /pǝ’pu.shǝ/ Muñeca: păpuşă, păpuşi, păpuşa, păpuşile, păpuşii, păpuşilor  Prieten (sust. m.) /’prie.ten/ Amigo: prieten, prieteni, prietenul, prietenii, prietenului, prietenilor  Prietenă (sust. f.) /’prie.te.nǝ/ Amiga: prietenă, prietene, prietena, prietenele, prietenei, prietenelor  Sport (sust. n.) /sport/ Deporte: sport, sporturi, sportul, sporturile, sportului, spoturilor  Şef (sust. m.) /shef/ Jefe: şef, şefi, şeful, şefii, şefului, şefilor  Şefă (sust. f.) /’she.fǝ/ Jefa: şefă, şefe, şefa, şefele, şefei, şefelor  Vis (sus. n.) /vis/ Sueño: vis, vise, visul, visele, visului, viselor  Zi (Ziuă) (sust.f.) /ʒi/, /’ʒiuǝ/ Día: Zi (Ziuă), zile, ziua, zilele, zilei, zilelor  Zoologic (adj. m.) /zoo’lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului, zoologicilor  Zoologică (adj. f.) /zoo’lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei, zoologicelor Sunt în Statele unite ale americii

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Nivel 1

¿Diga? ¿Sí? Hola, soy Pepe Hola Pepe ¿Está Florin en casa? Ayer estuvo en Craiova Pero hoy creo que está en Bucarest ¿Has vivido en Bucarest? Sí, he vivido en Bucarest Entre mil novecientos noventa y seis y dos mil uno Hizo yoga hace tres días Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años Habéis tenido tres perros Pero ahora no tenéis ninguno He sido albañil pero ahora soy profesor Han vivido en Madrid en 1995 ¿Crees en los horóscopos? Ellos no creen en los horóscopos Ella no cree en Dios Pero nosotros somos cristianos Y creemos en Dios La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel Creo que tengo 2500 € en el banco Ella me dio una moneda ayer ¿Creéis que él tiene mucho dinero? ¿Te ha hablado en inglés? No, me ha hablado en rumano Él le ha dado un hueso al perro del jardinero El granjero nos ha dado tres gallinas El delfín del zoo es muy inteligente Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros Ellas querían dos mil euros Pero yo les he dado sólo mil He tenido un sueño muy extraño Ayer trabajé de mañana Pero hoy trabajo de tarde Y mañana trabajo por la noche Hago yoga todos los días Pero ayer no hice yoga Porque estaba muy cansado ¿Por qué estabas muy cansado? Porque hice mucho deporte ¿Qué has hecho hoy? He aprendido dos palabras nuevas He estado en Madrid por la mañana Y he hablado con un amigo de mi padre Que ha vivido aquí en dos mil cinco Y me ha dado dos globos rojos A ti te ha dado una muñeca azul Y a él le ha dado tres caramelos

Vreau să invaţ româneşte Alo? Da? Bună, sunt Pepe Salut Pepe Florin este acasă? Ieri a fost în Craiova Dar azi cred că este în Bucureşti Ai locuit în Bucureşti? Da, am locuit în Bucureşti. între o mie nouă sute nouăzeci şi şase şi două mii unu A facut yoga de acum trei zile Noi am lucrat aici timp de trei ani Aţi avut trei câini Dar acum n-aveţi niciunul Am fost zidar dar acum sunt profesor Au locuit în Madrid în 1995 Crezi în horoscop? Ei nu cred în horoscop Ea nu crede în Dumnezeu Dar noi suntem creştini şi credem în Dumnezeu Fiica gradinarului încă mai crede în Moş Craciun Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă Ea mi-a dat o moneda ieri Credeţi că el are mult bani? Ţi-a vorbit în engleza? Nu, mi-a vorbit în româneşte El i-a dat un os câinelui gradinarului Fermierul ne-a dat trei găini Delfinul grădinii zoologică este foarte inteligent Şeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro Ele au vrut două mii de euro Dar eu le-a dat doar o mie Am avut un vis foarte bizar Ieri am lucrat de dimineaţa Dar azi lucrez de după-amiază Şi mâine lucrez de seara Fac yoga fiecare zi Dar ieri n-am facut yoga Pentru că eu am fost foarte obosit De ce ai fost foarte obosit? Pentru că am facut mult sport Ce ai facut azi? Am învăţat două cuvinte noi Am fost în Madrid de dimineaţa şi am vorbit cu un amic tatalui meu care a locuit aici în două mii cinci şi mi-a dat două baloane roşii Ţie ţi-a dat o păpuşă albastră şi lui i-a dat trei bomboane

61

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 13, los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones: Pronombres de objeto indirecto (Dativo)

SINGULAR

PLURAL

Forma tónica

1ª 2ª M. 3ª F. 1ª

mie ţie Lui Ei nouă

2ª 3ª

vouă Lor

Forma átona 1 Îmi Îţi

Formas „adosadas” a otras palabras que acaban o empiezan por vocal 2 3 4 5 6 7 8 9 -mi mi-mi mimi mimi-mi-ţi ţi-ţi ţiţi ţiţi-ţi-

Îi Ne

-i Ne

iNe-

-i -ne

iNe

i ni

ine-

iNe-

-i-ni-

vă le

Vă Le

vLe-

-vă -le

vă le

vi li

vLe-

VăLe-

-vi62 -li-

En resumen: por cada pronombre tenemos una forma tónica (mie), una forma átona (îmi), y su contracción (mi) que puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ante la mayoría de tiempos simples Tras nu y să (en să-mi, să-ţi, să-i) Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional Tras el imperativo afirmativo y el gerundio. Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se

Ejemplos:       

Mie îmi dă o maşină Îti dau trei beri El nu-mi dă maşinile Ea vrea şă-mi dă trei carţi Tu mi-ai dat două bomboane Dă-mi păpusa ta! Mi-e foame

Me da a mí un coche Te dan tres cervezas El no me da el coche Ella quiere darme tres libros Tú me has dado dos caramelos Dame tu muñeca! Tengo hambre

trei pisici

Quiero aprender rumano

14 Lecţia a paisprezecea: Cât e ceasul?

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lección decimocuarta: ¿Qué hora es?

En esta lección aprenderemos:    

A preguntar y a decir la hora Algunas preposiciones y partículas que acompañan a las expresiones de tiempo El Genitivo de los determinantes (de este, de esta...) El verbo „venir”

La forma más común de preguntar la hora es ésta:  Cât e ceasul, vă rog?  Scuzaţi-ma, cât e ceasul?

¿Qué hora es, por favor? Disculpe, ¿tiene hora?

Aunque también existe la forma menos usual pero más familiar para los hispanohablantes:  Ce oră e?

¿Qué hora es?

A lo que nos pueden contestar  Este ora cinci

Son las cinco

O más comúnmente:         

E cinci E patru E cinci şi zece E cinci şi un sfert E cinci şi cincisprezece Ora douăzeci şi trei E cinci şi jumatate E şase fără un sfert E şase fără zece

Son las cinco Son las cuatro Son las cinco y diez Son las cinco y cuarto Son las cinco y quince Las veintitrés Son las cinco y media Son las seis menos cuarto Son las seis menos diez

Más coloquialmente:  E cinci jumate

Son las cinco y media

Se usa “unu, două, douăsprezece” para “una, dos, doce” respectivamente.  E unu  E două fix

Es la una Son las dos en punto

Uno de los usos de la preposición la:    

La ce ora? Când? La două Până la două Pe la unu

¿A qué hora? ¿Cuándo? A las dos hasta las dos cerca de la una, sobre la una aproximadamente

Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar:    

La şase după amiaza La şase dimineaţa Nu inainte de ora nouă dimineaţa După ora opt seara

A las seis de la tarde A las seis de la mañana No antes de las nueve de la mañana Después de las ocho de la tarde

63

Quiero aprender rumano    

Nivel 1

Peste o oră Peste două ore Între trei şi patru E deja ora unsprezece

Vreau să invaţ româneşte Dentro de una hora Dentro de dos horas Entre las tres y las cuatro Son ya las once

Se usan algunos genitivos como zilei, nopţii u orei:  Ora doisprezece miezul zilei  Ora doisprezece miezul nopţii  În jurul orei patru

Las doce del mediodía Las doce de la noche Alrededor de las cuatro

Y ahora vamos a aprender un verbo muy útil, el verbo A veni, “Venir” o “llegar”:

64

   

A veni (i) /a ve’ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniţi, vin. Imp.: vino Subj.: să vină Pp.: venit Au venit şi verişorii mei Han venido también mis primos Încă n-a venit Todavía no ha venido Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George

Aquí está el Genitivo de los nombres propios. Está todo explicado en la tabla 14. Unos ejemplos:  Alberto este fratele lui Carmen  Carmen este sora lui Alberto  José este soţul Mariei

Alberto es el hermano de Carmen Carmen es la hermana de Alberto José es el esposo de María

Para decir “vengo de” se dice vin din, pero para decir “vengo a” se dice vin în  Jean Michel Jarre vine în România!  Cesaria Evora nu mai vine în România

¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora ya no viene a Rumanía

Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: “El perro de este hombre”, se pone en genitivo sólo el determinante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás.  Câinele acestui bărbat  Câinele bărbatului acestuia

El perro de este hombre El perro de este hombre

Este es el vocabulario nuevo de la lección:  Carte (sust. f.) /’kar.te/ Libro: carte, cărţi, cartea, cărţile, cărţii, cărţilor  Geamantan (sust. n.) /ʤea.man’tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele, gemantanului, geamantanelor  Măr (sust. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor  Noapte (sust. f.) /’noap.te/ Noche: noapte, nopţi, noaptea, nopţile, nopţii, nopţilor  Oră (sust. f.) /’o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor

Tabla 14: Declinación de los nombres propios Masculino

Femenino acabado en “a”

Femenino no acabado en “a”

Nominativo

David

Cristina

Carmen

Acusativo

Pe David, cu David

Pe Cristina, cu Cristina

Pe Carmen, cu Carmen

Genitivo

Lui David

Cristinei

Lui Carmen

Dativo

Lui David

Cristinei

Lui Carmen

Vocativo

Davide!

Cristino!

Carmen!

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

¿Qué hora es? La una en punto La una y cuarto Las dos menos veinte Las dos Son las dos y veinte Son las dos y media Son las tres Viene a las tres y diez Vengo a las cuatro menos cuarto Ella viene a las cuatro ¿Vienes a las cuatro y cuarto? Creo que viene a las cuatro y veinte Quiero que vengas a las cinco ¿Venís a las cinco y cinco? El jardinero viene a las cinco y media El hijo de este hombre viene a las seis El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto Son las siete menos cinco Las siete en punto Venimos a las siete y veinticinco Ellas vienen a las ocho menos cuarto Son las ocho Esta chica viene a las ocho y cinco Alrededor de las ocho y media Son las nueve en punto Vengo a las nueve y diez El quiere que vengas a las diez menos cuarto Las diez A las diez y veinte Son las once menos diez He venido a las once en punto Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte Me ha dado tres libros a las doce menos cinco Trabajo a las doce en punto Vengo a las doce y veinticinco La una menos diez Quiero que venga sobre las ocho Pero él quiere venir después de las ocho El perro de este hombre tiene tres huesos Los huesos de esta mujer son grandes El gato de esa niña es negro El pez de ese hombre es plateado El hijo de este jardinero tiene tres manzanas Le he dado tres monedas a ese hombre Le has dado cien euros al marido de esta mujer Ellos creen que esta niña habla inglés Ese futbolista viene entre las cinco y las seis ¿A qué hora viene el hijo de María? No sé

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Cât e ceasul? Ora unu fix Unu şi un sfert Două fără douăzeci Ora două E ora două şi douăzeci E ora două şi jumatate E ora trei Vine la ora trei şi zece Vin la ora patru fără un sfert Ea vine la ora patru Vii la ora patru şi un sfert? Cred ca vine la ora patru şi douăzeci Vreau să vii la ora cinci Veniţi la cinci şi cinci? Grădinarul vine la ora cinci şi jumatate Fiul acestui bărbat vine la ora şase Fiul grădinarului vine la ora şase şi un sfert E ora şapte fără cinci Ora şapte fix Venim la ora şapte şi douăzeci şi cinci Ele vin la ora opt fără un sfert E ora opt Această fată vine la ora opt şi cinci În jurul orei opt şi jumatate E ora nouă fix Vin la ora nouă şi zece El vrea să vii la ora zece fără un sfert Ora zece La ora zece şi douăzeci E (ora) unsprezece fără zece Am venit la (ora) unsprezece fix Cred că el a venit la douăsprezece fără douăzeci Mi-a dat trei cărţi la (ora) douăsprezece fără cinci Lucrez la (ora) douăsprezece fix Vin la (ora) douăsprezece şi douăzeci şi cinci Ora unu fără zece Vreau să vină pe la opt Dar el vrea să vină după de la ora opt Câinele bărbatului acestuia are trei oase Oasele femeii acesteia sunt mari Pisica fetiţei aceleia este neagra Peştele bărbatului aceluia este argintiu Fiul grădinarului acestuia are trei mere I-am dat trei monede bărbatului aceluia I-ai dat o sută de euro soţului femeii acesteia Ei cred că fetiţa aceasta vorbeşte engleză Fotbalistul acela vine între cinci şi şase La ce oră vine fiul Mariei? Nu ştiu

65

Quiero aprender rumano

Nivel 1

15 Lecţia a cincisprezecea: Încerc mai târziu

Vreau să invaţ româneşte

Lección decimoquinta: Pruebo más tarde

En esta lección aprenderemos:

     

El uso de iar frente a şi Cuántas conjugaciones tiene la lengua rumana Los números ordinales (primero, segundo...) El verbo “probar, intentar” Vocabulario: Los meses del año Los verbos que se conjugan como a veni

66

En primer lugar unas expresiones:       

Pe curând Foarte sigur La telefon Mai târziu Va rugam… Astă-vară Iar

Hasta luego, hasta pronto. Muy seguro Al teléfono, al aparato Más tarde Por favor (Les rogamos…) Este verano (el verano pasado, el último verano) y.

Iar vs. Şi Ya sabemos que tanto iar como şi se traducen “y”. Pero no se utilizan de la misma manera. Şi se utiliza para unir palabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza para unir proposiciones que van cada una con su verbo y su sujeto. En los siguientes ejemplos distinguimos cada proposición con un color diferente. Ejemplos:          

David este înalt iar Pedro este înalt David şi Pedro sunt înalţi Juan este înalt şi slab Juan este înalt iar Pedro este slab Juan este înalt şi slab iar Pedro este scund Juan şi Pedro sunt scunzi Juan şi Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan şi Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan este scund iar Carla şi Maria sunt grase Câinele maro şi pisica galbenă sunt mari iar câinele gri şi pisica neagra sunt mici

David es alto y Pedro es alto David y Pedro son altos Juan es alto y delgado Juan es alto y Pedro es delgado Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgad o Juan y Pedro son delgados Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan es delgado y Carla y María son gordas El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños

En la siguiente frase de Florian Pitiş, aunque hay dos proposiciones, usamos şi porque el sujeto no cambia:  Dumnezeu e drept, bun şi ştie ce face

Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace.

El verbo a încerca:  A încerca (t) /a ɨn.cher’ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercaţi, încearcă. Imp.: încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Las Conjugaciones En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a vedea), e (a face), y en –i (a vorbi) o –î (a coborî). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sin embargo, cuando cogemos un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, podemos estar seguros de que se conjugan de la misma forma, lo cual nos facilita el aprendizaje. Al igual que en español los verbos “generar”, “regenerar”, “degenerar”, “cogenerar”… se conjugan igual, en rumano los verbos veni (venir) reveni, (volver), deveni (llegar a ser, convertirse en), conveni (acordar, convenir) se conjugan igual. Esta es la lista de los verbos que se conjugan como a veni: Contraveni “contravenir”, conveni “convenir, acordar”, cuveni “corresponderle, tocarle”, deveni, interveni “intervenir”, parveni “triunfar, lograrlo”, preveni “prevenir”, proveni “provenir, proceder”, redeveni, reveni, surveni ”sobrevenir”, veni “venir, llegar”. Vamos a practicar con dos de ellos: 

A deveni (i) /a de.ve’ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniţi, devin. Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit



A reveni (i) /a re.ve’ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniţi, revin. Imp.: revino Subj.: să revină Pp.: revenit

Una cuantas frases para practicar extraídas de internet:        

El a devenit cel mai bun sportiv din istorie Am devenit milionar Cred că e bine să revin mai târziu "Regele Ferdinand" a revenit în ţară Sunt în vacanţă. Reveniţi mai târziu! Va rugam reveniţi Am revenit Am încercat să fac un portret

Se ha convertido en el mejor deportista de la historia Me he hecho millonario Creo que es bueno que vuelva más tarde El “Rey Fernando” ha vuelto al país Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde Les rogamos que vuelvan He vuelto He intentado hacer un retrato

Vocabulario:              

Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, graşi, grasul, graşii, grasului, graşilor Grasă (adj. f.) /’gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor Lună (sust. f.) /’lu,nǝ/ Mes: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor Istorie (sut. f.) /is’to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor Înalt (adj. m.) /ɨ’nalt/ Alto: înalt, înalţi, înaltul, înalţii, înaltului, înalţilor Înaltă (adj. f.) /ɨ’nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor Milionar (sust. m.) /mi.lio’nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilor Milionară (sust. f.) /mi.lio’na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor Monstră (adj. f) /’mons.trǝ/ Monstruo (fem.): Monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor Monstru (adj. m.) /’mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monştri, monstrul, monştrii, monstrului, monştrilor Papă (sust. m) /’pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor Portret (sust. n.) /por’tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor Regat (sust. n.) /re’gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupţi, ruptul, rupţii, ruptului, rupţilor

67

Quiero aprender rumano             

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Ruptă (adj. f.) /’rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor Scundă (adj. f) /’skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor Slabă (adj. f.) /’sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor Sportiv (Adj.) /spor’tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilor Sportivă (Adj.) /spor’ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor Student (sust. m.) /stu’dent/ Estudiante (masc.): student, studenţi, studentul, studenţii, studentului, studenţilor Studentă (sust. f.) /stu’den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor Ţară (sust. f.) /’tsa.rǝ/ País: ţară, ţări, ţara, ţările, ţării, ţărilor Vacanţă (sust. f.) /va’kant.sǝ/ Vacaciones: vancanţă, vacanţe, vacanţa, vancanţele, vancanţei, vancanţelor Vampir (sust. m.) /vam’pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor Vară (sust. f.) /’va.rǝ/ Verano: vară, veri, vara, verile, verii, verilor

Los ordinales: Los ordinales los son números que indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc, A partir del décimo se nos hacen muy complicados y por eso solemos abreviarlos poniéndoles una “o” chiquitita a la derecha si son masculinos o una “a” chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3º etc., o los ponemos en números romanos: Carlos VCarlos quinto. O, simplemente cambiamos a números cardinales (los de toda la vida) p.e.: El siglo veintiuno. En rumano ocurre algo parecido. Tienen: primul, al doilea, al treilea etc… aunque acaban escribiendo Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea. En la tabla 15 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º. Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en „e”. Son invariables, es decir, no se flexionan. En cambio la palabra „mes”, lună, es de género femenino:            

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembre Decembrie

Enero Febrero Marzo Abril Mayo Junio Julio Agosto Septiembre Octubre Noviembre Diciembre

Nota para la lista de frases: cuando decimos que algo de cristal (un vaso, un faro...) está roto, empleamos el adjetivo spart, cuando lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.

68

Quiero aprender rumano 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Ella es enfermera y él es profesor Te has convertido en un monstruo Enero es el primer mes del año El libro de estos estudiantes está roto Febrero es el segundo mes del año En el año 1025 Polonia se convirtió en reino Marzo es el tercer mes del año El hijo de Carmen y Florin sabe sueco Abril es el cuarto mes del año Benedicto XVI es el octavo papa alemán Mayo es el quinto mes del año ¿Quién está al aparato? Buenos días señor Eliade, soy Ionut ¿Está Radu en casa? No, todavía no. Creo que viene a las seis ¿Está seguro? Sí, estoy segurísimo Entonces pruebo más tarde Adiós señor Eliade Hasta luego, Ionut Junio es el sexto mes del año Elena no está todavía en casa Creo que viene más tarde Pruebo a las siete y media Julio es el séptimo mes del año Estamos de vacaciones Agosto es el octavo mes del año Estoy en casa Septiembre es el noveno mes del año ¡Adiós y hasta luego, señor Martínez! Octubre es el décimo mes del año Vuelvo a las cuatro y media Noviembre es el undécimo mes del año ¿Vuelves mañana? Diciembre es el duodécimo mes del año Ella vuelve más tarde Volvemos a las once Vosotros no volvéis al país Ellos no vuelven a Inglaterra Quiero que pruebes más tarde El intenta hacer unos retratos Lo intentamos mañana ¿Probáis a las siete? Ellos lo han intentado Te has hecho millonario Él se convierte en vampiro Quiero que llegues a ser profesora Sé lo que hacéis Sé lo que hiciste el último verano El polaco es la lengua de los polacos

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Ea este infirmieră, iar el este profesor Ai devenit un monstru Ianuarie e prima lună a anului Cartea acestelor studenţi este ruptă Februarie e a două lună a anului În anul 1025 Polonia a devenit regat Martie este a treia lună a anului Fiul lui Carmen şi Florin ştie suedeză Aprilie este a patra lună a anului Benedict al XVI-lea este al optulea papă german Mai este a cincea lună a anului Cine este la telefon? Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionut Radu este acasă? Nu, nu încă. Cred că vine la ora şase Sunteţi sigur? Da, sunt foarte sigur Atunci încerc mai târziu La revedere domnule Eliade Pe curând, Ionut Iunie este a şasea lună a anului Elena nu este încă acasă Cred că vine mai târziu Încerc la ora şapte şi jumatate Iulie e a şaptea lună a anului Suntem în vacanţă August e a opta lună a anului Sunt acasă Septembrie e a nouă lună a anului La revedere şi pe curând, domnule Martinez! Octombrie e a zecea lună a anului Revin la ora patru şi jumatate Noiembrie e a unsprezecea lună a anului Revii mâine? Decembrie e a douăsprezecea lună a anului Ea revine mai târziu Revenim la ora unsprezece Voi nu reveniţi în ţară Ei nu revin în Anglia Vreau să încerci mai târziu El încearcă să facă nişte portrete Încercăm mâine Încercaţi la şapte? Ei au încercat Ai devenit milionar El devine vampir Vreau să devii profesoară Ştiu ce faceţi Ştiu ce ai făcut astă-vară Poloneza este limba polonezilor

69

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Tabla 15: Los números ordinales I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXIII XXIV XXV XXVI XXVII XXVIII XXIX XXX XXXI XXXII XXXIII XXXIV XXXV XXXVI XXXVI I XXXVI II XXXIX XL L LX LXX LXXX XC C

Primero (1º) Segundo (2º) Tercero (3º) Cuarto (4º) Quinto (5º) Sexto (6º) Séptimo (7º) Octavo (8º) Noveno (9º) Décimo (10º) Undécimo (11º) Duodécimo (12º) Décimo tercero (13º) Décimo cuarto (14º) Décimo quinto (15º) Décimo sexto (16) Décimo séptimo (17º) Décimo octavo (18º) Décimo noveno (19º) Vigésimo (20º) Vigésimo primero (21º) Vigésimo segundo (22º) Vigésimo tercero (23º) Vigésimo cuarto (24º) Vigésimo quinto (25º) Vigésimo sexto (26º) Vigésimo séptimo (27º) Vigésimo octavo (28º) Vigésimo noveno (29º) Trigésimo (30º) Trigésimo primero (31º) Trigésimo segundo (32º) Trigésimo tercero (33º) Trigésimo cuarto (34º) Trigésimo quinto (35º) Trigésimo sexto (36º) Trigésimo séptimo (37º)

Primul Al doilea (al II-lea) Al treilea (al III-lea) Al patrulea (al IV-lea) Al cincilea (al V-lea) Al şaselea (al VI-lea) Al şaptelea (al VII-lea) Al optulea (al VIII-lea) Al nouălea (al IX-lea) Al zecelea (al X-lea) Al unsprezecelea (al XI-lea) Al doisprezecelea (al XII-lea) Al treisprezecelea (al XIII-lea) Al paisprezecelea (al XIV-lea) Al cincisprezecelea (al XV-lea) Al şaisprezecelea (al XVI-lea) Al şaptesprezecelea (al XVII-lea) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Al douăzecilea (al XX-lea) Al douăzeci şi unulea (al XXI-lea) Al douăzeci şi doilea (al XXII-lea) Al douăzeci şi treilea (al XXIII-lea) Al douăzeci şi patrulea (al XXIV-lea) Al douăzeci şi cincilea (al XXV-lea) Al douăzeci şi şaselea (al XXVI-lea) Al douăzeci şi şaptelea (al XXVII-lea) Al douăzeci şi optulea (al XXVIII-lea) Al douăzeci şi nouălea (al XXIX-lea) Al trezecilea (al XXX-lea) Al treizeci şi unulea (al XXXI-lea) Al treizeci şi doilea (al XXXII-lea) Al treizeci şi treilea (al XXXIII-lea) Al treizeci şi patrulea (al XXXIV-lea) Al treizeci şi cincilea (al XXXV-lea) Al treizeci şi şaselea (al XXXVI-lea) Al treizeci şi şaptelea (al XXXVII-lea)

Primera (1ª) Segunda (2ª) Tercera (3ª) Cuarta (4ª) Quinta (5ª) Sexta (6ª) Séptima (7ª) Octava (8ª) Novena (9ª) Décima (10ª) Undécima (11ª) Duodécima (12ª) Décimo tercera (13ª) Décimo cuarta (14ª) Décimo quinta (15ª) Décimo sexta (16ª) Décimo séptima (17ª) Décimo octava (18ª) Décimo novena (19ª) Vigésima (20ª) Vigésimo primera (21ª) Vigésimo segunda (22ª) Vigésimo tercera (23ª) Vigésimo cuarta (24ª) Vigésimo quinta (25ª) Vigésimo sexta (26ª) Vigésimo séptima (27ª) Vigésimo octava (28ª) Vigésimo novena (29ª) Trigésimo (30ª) Trigésimo primera (31ª) Trigésimo segunda (32ª) Trigésimo tercera (33ª) Trigésimo cuarta (34ª) Trigésimo quinta (35ª) Trigésimo sexta (36ª) Trigésimo séptima (37ª)

Primă A două A treia A patra A cincea A şasea A şaptea A opta A noua A zecea A unsprezecea A douăsprezecea A treisprezecea A paisprezecea A cincisprezecea A şaisprezecea A şaptesprezecea A optsprezecea (a XVIII-a) A nouăsprezecea (a XIX-a) A douăzecilea (al XX-a) A douăzeci şi una (a XXI-a) A douăzeci şi două (a XXII-a) A douăzeci şi treia (a XXIII-a) A douăzeci şi patra (a XXIV-a) A douăzeci şi cincea (a XXV-a) A douăzeci şi şasea (a XXVI-a) A douăzeci şi şaptea (a XXVII-a) A douăzeci şi opta (a XXVIII-a) A douăzeci şi noua (a XXIX-a) A trezecea (a XXX-a) A treizeci şi una (a XXXI-a) A treizeci şi doua (a XXXII-a)

Trigésimo octavo (38º)

Al treizeci şi optulea (al XXXVIII-lea)

Trigésimo octava (38ª)

A treizeci şi treia (a XXXIII-a) A treizeci şi patra (a XXXIV-a) A treizeci şi cincea (a XXXV-a) A treizeci şi şasea (a XXXVI-a) A treizeci şi şaptea (a XXXVIIa) A treizeci şi opta (a XXXVIII-a)

Trigésimo noveno (39º) Cuadragésimo (40º) Quincuagésimo (50º) Sexagésimo (60º) Septuagésimo (70º) Octogésimo (80º) Nonagésimo (90º) Centésimo (100º)

Al treizeci şi nouălea (al XXXIX-lea) Al patruzeci (al XL-lea) Al cincizeci (al L-lea) Al şaizeci (al LX-lea) Al şaptezeci (al LXX-lea) Al optzeci (al LXXX-lea) Al nouăzeci (al XC-lea) (o) sută (al C-lea)

Trigésimo novena (39ª) Cuadragésima (40ª) Quincuagésima (50ª) Sexagésima (60ª) Septuagésima (70ª) Octogésima (80ª) Nonagésima (90ª) Centésima (100ª)

A treizeci şi nouăa (a XXXIX-a) A patruzecea (a XL-a) A cincizecea (a L-a) A şaizecea (a LX-a) A şaptezecea (a LXX-a) A optzecea (a LXXX-a) A nouăzecea (a XC-a) (o) sută (a C-a)

70

Quiero aprender rumano

16

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lecţia a şaisprezecea: Concertul are loc la 1 ianuarie Lección decimosexta: El concierto tiene lugar el 1 de Enero

En esta lección aprenderemoa:    

Los días de la semana y las fechas Los verbos “gustar” y “poder” Otros usos de los verbos que ya conocemos Algunas preposiciones

Hay muchas expresiones que se pueden formar con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, “tener 71 lugar” que se dice a avea loc, y tener suerte a avea noroc, hasta aquí más o menos como en español, pero para decir “tengo sed” o “tengo hambre” empleamos el verbo a fi, que también se emplea para hablar del tiempo en expresiones como “hace frío”, y para decir “hay” como en “hay un perro”. “Formar parte de” se dice A face parte din. Para decir “me sienta bien esta prenda” o “estos pantalones me vienen grandes” empleamos en verbo a veni. Veamos algunos ejemplos extraidos de internet: Tanto foame (hambre), como sete (sed), no tienen plural.  Mi-e foame (îmi este foame)  Mi-e sete (îmi este sete)  Îmi este somn

Tengo hambre Tengo sed Tengo sueño

Las preposiciones: Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos. Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como pe, sub, lânga, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în faţa que requieren el uso del Genitivo/Dativo, una excepción es cu “con” que requiere el uso del artículo, poco a poco iremos viendo el resto de preposiciones, de momento:    

Este o carte pe masă Sunt trei carţi sub masă Sunt două pisici lânga masă Este un câine în bucătărie

Hay un libro en (sobre) la mesa Hay tres libros debajo de la mesa Hay dos gatos junto a la mesa Hay un perro en la cocina

Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado:  Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo:       

E frumos Am noroc Astazi are loc ceremonia Mâine are loc examenul Pe mâine Al treilea razboi mondial nu a avut loc

Hace bueno Tengo suerte Hoy tiene lugar la ceremonia Mañana tiene lugar el examen Hasta mañana La tercera guerra mundial no ha tenido lugar

Riscul face parte din viaţa unui om de afaceri

El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios

Quiero aprender rumano   

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Cum îţi vin? Îmi vin foarte mari

¿Qué tal te sientan? Me vienen muy grandes

Concertul are loc în Parcul Izvor din Bucureşti

El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest

în vs. La Para decir „Vivo en España” o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir „vivo en Bucarest” o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la aunque es algo más común în. Por otra parte, con la expresión „tener lugar” se usa la preposición în para los países y la para las ciudades o sitios más concretos, „tiene lugar en el monasterio”, are loc la manastirea. Prohibido decir: „Locuiesc la Spania”

Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en “i”:       

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Lunes Martes Miércoles Jueves Viernes Sábado Domingo

Dos verbos importantísimos:  A plăcea (i/t) /a plǝ’chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceţi, plac. Imp.: placi Subj: să placă Pp.: plăcut.  A putea (t) /a pu’tea/ Poder: pot, poţi, poate, putem, puteţi, pot. Subj.: să poată Pp.: putut En español el verbo “poder” se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y forma una perífrasis con otros verbos, en la cual el verbo “poder” es auxiliar y se conjuga y el otro verbo se pone en infinitivo. Como en los ejemplos: “Puedo correr rápido” o “¿puedo fumar?”. En rumano el verbo a putea requiere el uso del subjuntivo de la forma que ya conocemos:  Ce bine că pot să vorbesc în româna!  Poţi să mi-dai trei euro?  Poate un câine să vorbească?

¡Qué bien que puedo hablar en rumano! ¿Me puedes dar tres euros? ¿Puede hablar un perro?

El verbo a plăcea se usa con pronombre dativo:     

Îmi place ciocolata Îţi place să vorbeşti româna Îi plac baloanele Ne-a placut concertul Le-au placut discursurile

Me gusta el chocolate Te gusta hablar en rumano Le gustan los globos Nos ha gustado el concierto Les han gustado los discursos

72

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Vocabulario:                                  

Afacere (sust. f.) /a’fa.che.re/ Negocio: afacere, afaceri, afacerea, afacerile, afacerii, afacerilor Astăzi (adv. Invar.) /’as,taʒ ͥ/ Hoy: Astăzi Bucătărie (sust. f.) /bu,kǝ,tă’ri,e/ Cocina: Bucătărie, bucătăria, bucătării, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor Ceremonie (sust. f.) /che.re.mo’ni.e/ Ceremonia: ceremonie, ceremonia, ceremonii, ceremoniile, ceremoniei, ceremoniilor Ciocolată (sust. f.) /chio.ko.’la.tǝ/ Chocolate: ciocolată, ciocolate, ciocaolata, ciocolatele, ciocolatei, ciocolatelor Concert (sust. n.) /kon’chert/ Concierto: concert, concerte, concertul, concertele, concertului, concertelor Discurs (sust. n.) /dis’kurs/ Discurso: discurs, discursuri, discursul, discursurile, discursului, discursurilor 73 Duminică (sust. f.) /du’mi,ni,kǝ/ Domingo: duminică, duminici, duminica, duminicile, duminicii, duminicilor Echipă (sust. f.) /e’ki.pǝ/ Equipo: echipă, echipe, echipa, echipele, echipei, echipelor Examen (sust. n.) /ek’sa.men/ Examen: examen, examene, examenul, examenele, examenului, examenelor Film (sust. n.) /film/ Película: film, filme, filmul, filmele, filmului, filmelor Foame (sust. f.) /’foa,me/ Hambre: Foame, ---, foamea, ---, foamei, --Grup (sust. n.) /grup/ Grupo: grup, grupuri, grupul, grupurile, grupului, grupurilor Joi (sust. f.) /yoi/ Jueves: joi, joi, joia, joile, joii, joilor Lângă (prep. Invar,) /’lɨn,gǝ/ Junto, junto a, al lado de. Loc (sust. n.) /lok/ Lugar: loc, locuri, locul, locurile, locului, locurilor Luni (sust. f.) /’lu.ni/ Lunes: luni, luni, lunea, lunile, lunii, lunilor Mănăstire (sust. f.) /mǝ.nǝs’ti.re/ Monasterio: mănăstire, mănăstiri, mănăstirea, mănăstirile, mănăstirii, mănăstirilor Marţi (sust. f.) /marts ͥ / Martes: marţi, marţi, marţea, marţile, marţii, marţilor Masă (sust. f.) /’ma,sǝ/ Mesa: masă, mese, masa, mesele, mesei, meselor Miercuri (sust. f.) /’mier.ku.ri/ Miércoles: miercuri, miercuri, miercurea, miercurile, miercurii, miercurilor Mondial (adj. m.) /mon’dial/ Mundial (m): mondial, mondiali, mondialul, mondialii, mondialului, mondialilor Mondială (adj. f.) /mon’dia.lǝ/ Mundial (f): mondială, mondiale, mondiala, mondialele, mondialei, mondialelor Noroc (sust. n.) /no’rok/ Suerte: Noroc, noroace, norocul, noroacele, norocului, noroacelor Parc (sust. n.) /park/ Parque: parc, parcuri, parcul, parcului, parcurile, parcurilor Parte (sust. f.) /’par.te/ Parte: parte, părţi, partea, părţile, parţii, părţilor Prinţesă (sust. f.) /print’se.sǝ/ Princesa: prinţesă, prinţese, prinţesa, prinţesele, prinţesei, prinţeselor Razboi (sust. n.) /raʒ’boi/ Guerra: razboi, razboaie, razboiul, razboaiele, razboiului, razboaielor Risc (sust. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor Sâmbătă (sust. f.) /’sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor Sete (sust. f.) /’se,te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, --Viaţă (sust. f.) /’viat.sǝ/ Vida: viaţă, vieţi, viaţa, vieţile, viaţei. vieţilor Vineri (sust. f.) /’vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor Ziar (sust. n.) /ʒiar/ Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor

Quiero aprender rumano

Nivel 1

1 El lunes es el primer día de la semana 2 El concierto tiene lugar en Cluj 3 El martes es el segundo día de la semana 4 Septiembre tiene 30 días 5 El miércoles es el tercer día de la semana 6 Quiero formar parte de este equipo 7 El jueves es el cuarto día de la semana 8 El libro está en la mesa 9 El viernes es el quinto día de la semana 10 El periódico está junto al libro 11 El sábado es el sexto día de la semana 12 Hay un pato debajo de la mesa 13 El domingo es el séptimo día de la semana 14 El concierto es a las 15:30 15 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest 16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara 17 ¿Te ha gustado la película? 18 Me gustan las mujeres de Rumanía 19 No nos gustan las guerras 20 Le gustan los hombres altos 21 ¿Qué películas os gustan? 22 A ellos les gustan las películas de guerra 23 ¿Puedo tener un perro? 24 Puedes venir mañana 25 Ella puede convertirse en princesa 26 Los días de la semana son: 27 Lunes, martes, miércoles, 28 Jueves, viernes, sábado y domingo 29 Me gustas mucho 30 Hay dos libros al lado de la mesa 31 Hay tres libros encima de la mesa 32 Letizia se convirtió en princesa 33 ¿Podemos volver más tarde? 34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX 35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío 36 Tengo mucho calor 37 ¿Tienes sed? 38 Ellos pueden hablar rumano aquí 39 Podéis hablar rumano si queréis 40 Tienes suerte 41 Nos gustan las mujeres bajas 42 Tengo mucha sed 43 Tengo mucha hambre 44 ¿Te gusta la cerveza? 45 A él le gustan los perros azules 46 ¿Os gusta el chocolate? 47 Él puede venir más tarde 48 Ellos pueden tener mucho dinero 49 ¿Puedes darme un perro? 50 ¿Quieres formar parte de este grupo?

Vreau să invaţ româneşte Luni este prima zi a săptămânii Concertul are loc la Cluj Marţi este a doua zi a săptămânii Septembrie are 30 de zile Miercuri este a treia zi a săptămânii Vreau să fac parte din această echipă Joi este a patra zi a săptămânii Cartea este pe masă Vineri este a cincea zi a săptămânii Ziarul este lânga carte Sâmbătă este a şasea zi a săptămânii Este o raţă sub masă Duminică este a şaptea zi a săptămânii Concertul este la 15:30 Examenul are loc la 1 ianuarie la Bucureşti Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timişoara Ţi-a plăcut filmul? Îmi plac femeile din România Nu ne plac razboaiele Îi plac bărbaţii înalţi Ce filme vă plac? Lor le plac filmele de razboi Pot să am un câine? Poţi să vii mâine Ea poate să devină prinţesă Zilele săptămânii sunt: Luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, şi duminică. Îmi placi mult Sunt două carţi lângă masă Sunt trei carţi pe masă Letizia a devenit prinţesă Putem să revenim mai târziu? Al doilea razboi mondial a avut loc în secolul al XX-lea

Este foarte frig. Mi-e foarte frig Mi-e foarte cald. Ţi-e sete? Ei pot să vorbească româneşte aici Puteţi să vorbiţi româna dacă vreţi Ai noroc Ne plac femeile scunde Îmi este foarte sete Îmi este foarte foame Îţi place berea? Lui îi plac câinii albaştri Va place ciocolata? El poate să vină mai târziu Ei pot să aiba multi bani Poţi să mi-dai un câine? Vrei să faci parte din acest grup?

74

Quiero aprender rumano

17

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Lecţia a şaptesprezecea: Busca debajo de la mesa Lección decimoséptima: Caută sub masă

En esta lección aprenderemos:       

Los números decimales El Imperativo El verbo „buscar” Vocabulario: las partes de la casa Vocabulario: Animales de granja Más sobre el verbo a dă Articulos que acompañan a los adjetivos

75

Fíjese cómo se dice un precio con decimales:  Asta costă cincisprezece cu nouăzeci şi cinci euro  Două paharele costă douazeci şi cinci cu cincizeci

Esto cuesta 15,95 € Los dos vasos cuestan 25,50

Basta con decir cu justo antes de los decimales. A veces el cu se omite y simplemente se hace una pausa entre la parte entera y la parte decimal. La coma decimal se llama virgula /’vir.gu.la/ y se utiliza para cifras decimales por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu virgula cinci) El imperativo: El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, muchas veces se señala con signos de admiración. En rumano, la segunda persona del singular concide normalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción, y es la que viene indicada como Imp. Cuando se presenta un verbo en esta guía. En el verbo a căuta conincide con la tercera persona de indicativo. Existen algunas excepciones como el verbo a fi. La segunda persona del plural coincide con la segunda persona del plural de indicativo, salvo el verbo a fi. Estos son los imperativos en la tercera persona del singular de algunos verbos:         

 

A fifii, fiţi A aveaai, aibi A facefă A învăţaînvăţa A locuilocuieşte A vorbivorbeşte A lucralucrează A ştiştii A dadă

Vorbeşte româneşte! Veniţi!

Sé, seáis. ten haz aprende vive habla trabaja sabe da

¡Habla rumano! ¡Venid!

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo sin a para la segunda persona del singular y nu delante de la segunda persona del plural  Nu vorbi!  Nu vorbiţi!  Nu fiţi stupizi!

No hables No habléis ¡No seáis estúpidos!

Mire los ejemplos siguientes:  Am o masă mare  Câinele e lânga o masă mare  Câinele e lânga masă cea mare

Tengo una mesa grande El perro está junto a una mesa grande El perro está junto a la mesa grande

En este último caso hemos puesto un artículo „cea” para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (una mesa pequeña, o no tan grande, con el que se pudiera confundir), a ese artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo Acusativo/Nominativo tenemos:    

Cel (masculino y neutro singular)pantoful cel mare, paharul cel albastru Cea (femenino singular)casa cea mica Cei (masculino plural)pantofii cei mari Cele (femenino y neutro plural)casele cele mare, paharele cele albastre

Vocabulario:                      

A căuta (t) /a kǝu’ta/ Buscar: caut, cauţi, caută, căutăm, căutaţi, caută. Imp.: caută Subj.: să caute Pp.: căutat Asin (sust. m.) /a’sin/ Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor Baie (camera de) (Sust. f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor Birou (sust. n.) /bi’rou/ Despacho: birou, birouri, biroul, birourile, biroului, birouilor Bou (sust. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor Bucătărie (sust. f.) /bu.kǝ.tǝ’ri.e/ Cocina: bucătărie, bucătării, bucătăria, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor Bucuros (adj. m.) /bu.ku’ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroşi, bucorosul, bucuroşii, bucurosului, bucuroşilor Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku’roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei, bucuroaselor Cal (sust. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor Cameră (sust. f.) /’ka.me.rǝ/ Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor Cămară (sust. f.) /kǝ’ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor Coridor (sust. n.) /ko.ri’dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor Casă (sust. f.) /’ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor Deloc (adv.) /de’lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada Destul (adv.) /des’tul/ Bastante, suficiente. Dormitor (sust. n.) /dor.mi’tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului, dormitoarelor Fotoliu (sust. n.) /fo’to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor Iapă (sust. f.) /’ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor Intrare (sust. f.) /in’tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor Lucru (sust n.) /’lu.kru/ Trabajo, cosa, asunto, objeto: lucru, lucruri, lucrul, lucruile, lucrului, lucrurilor Ocupat (adj. m.) /o.ku’pat/ Ocupado: ocupat, ocupaţi, ocupatul, ocupaţii, ocupatului, ocupaţilor Ocupată (adj. f.) /o.ku’pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor

76

Quiero aprender rumano           

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Porc (sust. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor Pui (sust. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor Salon (sust. n.) /sa’lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor Şofer (sust. m.) /sho’fer/ Chófer: şofer, şoferi, şoferul, şoferii, şoferului, şoferilor Stupid (adj. m.) /stu’pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor Stupidă (adj. f.) /stu’pi,dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor Sufragerie (sust. f.) /su.fra.ʤe’ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor Şoarece (sust. m.) /’Shoa.re.che/ Ratón: şoarece, şoareci, şoarecele, şoarecii, şoarecelui, şoarecilor Televizor (sust. n.) /te.le.vi’ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului, televizoarelor 77 Terasă (sust. f.) /te’ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor Vacă (sust. f.) /’va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor

O casă mare

Quiero aprender rumano 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

¿Dónde está el gato? No sé, busca en la cocina He buscado en la cocina pero no está allí Entonces busca en el salón Tampoco está allí ¿Has buscado en el dormitorio? Yo busco en el dormitorio pequeño Y tú buscas en el grande ¿Buscamos en la terraza? No está ni en el baño ni en la terraza Creo que está en el salón Sí, el gato está en el salón El gato está debajo de la mesa Que está junto al sillón grande ¿Dónde está su perro (de usted)? No sé dónde está mi perro Busque en el comedor El perro está cerca del televisor Hay un ratón en la entrada El gato busca al ratón Los perros buscan al gato Busco una habitación grande ¿Buscáis trabajo en internet? Buscad un perro Estoy bastante contento No estoy cansada Ahora estoy ocupado, vuelve mañana No estoy cansado para nada El me da tres ratones Yo le doy a él tres gallinas Tú me das a mí cuatro patos Ella le da a él un cerdo Yo te doy una vaca El nos da dos caballos Nosotros os damos un burro Vosotros me dáis cinco gatos Yo le doy a ella un buey Ella me da una yegua Ellos nos dan un perro Ellas les dan tres pollos Dame 15,50 Dale a ellos 19,95 Dadle a él tres Tengo tres cervezas en la despensa Busco una casa con tres dormitorios Busco trabajo en España Busco trabajar como chófer Tengo una casa grande y bonita Quiero una casa con tres dormitorios, terraza cocina y dos cuartos de baño

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte Unde este pisica? Nu ştiu, caută în bucătărie Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo Atunci caută în salon Nu-i nici acolo Ai căutat în dormitor? Eu caut în dormitorul cel mic şi tu cauţi în cel mare Căutăm în terasă? Nu-i nici în baie nici în terasă Cred că este în salon Da, pisica este în salon Pisica este sub masă care este lângă fotoliu cel mare Unde este câinele dumneavoastră? Nu ştiu unde este câinele meu Caută în sufragerie Câinele este aproape de televizor Este un şoarece pe întrare Pisica caută şoarecele Câinii caută pisica Caut o cameră mare Cautaţi de lucru pe internet? Cautaţi un câine! Sunt destul de bucuros Nu sunt obosită Acum sunt ocupat, revino mâine Nu sunt obosit deloc El îmi dă trei şoareci Eu lui îi dau trei găini Tu mie îmi dai patru raţe Ea lui îi dă un porc Eu îţi dau o vacă El ne dă doi cai Noi vă dăm un asin Voi îmi daţi cinci pisici Eu ei îi dau un bou Ea îmi dă o iapă Ei ne dau un câine Ele îi dau trei pui Dă-mi cincisprezece cu cincizeci Dă-le lor nouăsprezece cu nouăzeci şi cinci Daţi-i trei Am trei beri în cămară Caut o casă cu trei camere Caut de lucru în Spania Caut să lucrez că şofer Am o casă mare şi frumoasă Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă bucătărie şi doi camere de baie

78

Quiero aprender rumano

Nivel 1

Vreau să invaţ româneşte

Apéndice A Páginas útiles de internet con recursos gratuitos: Televisión: http://www.tvr.ro/live_exclusiv.php (Televisión nacional de Rumanía en su canal internacional online) http://www.realitatea.net/live.php?tv=1 (Otro canal de televisión rumano online orientado a las noticias, depende del horario hay veces que tiene mucho buffering) http://delicast.com/tv/Romania/Antena_2_Live (Enlace al canal de televisión Antena 2) http://www.antena1.ro/index.php?page=live&s=OUCDFWQWJX (Antena 1 en linea) Diccionarios, cursos y utilidades: http://dexonline.ro/ (MUY BUENO Completísimo diccionario, en realidad es una colección de diccionarios, con declinador y conjugador incluidos) http://www.dictionare.com/english/dictionary.htm (como el anterior, no tan completo, pero da la posibilidad de buscar una palabra si se sabe en inglés) http://www.goethe-verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM (MUY BUENO. 100 lecciones. Con diferencia, el curso más extenso aunque con algunas limitaciones en la versión gratuita, eso sí, con la posibilidad de bajarse gratis el audio completo de varias horas en mp3) http://say.expressivo.com/nk1wucpo (Texto a voz en Rumano con la posibilidad de bajarse gratis el mp3 resultante, muy útil si quieres saber cómo se pronuncia una frase completa. Suena muy robótico pero es el único que hay) http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml (probablemente el conjugador más completo, en la versión de pago te dan una lista de todos los verbos que se conjugan igual que el que has buscado) http://www.archeus.ro/lingvistica/main (Múltiples recursos lingüísticos, diccionarios, declinador, conjugador, y traductor al inglés de palabras) http://www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html (Entretenido Curso tipo cómic. Nivel principiante) http://www.internetpolyglot.com/romanian/lessons-es-ro (otro curso, 43 lecciones) http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 (Wikipedia en rumano) http://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 (El diccionario de Wikipedia, aún con pocas palabras, pero las que están vienen muy completas, con declinación, ilustraciones, ejemplos, etimología, fonética. Cuando tenga más palabras será uno de los mejores)

79