• Author / Uploaded
• Marin Vlada

Citation preview

A VII-a ConferinŃă NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual VIRTUAL LEARNING – VIRTUAL REALITY

Tehnologii Moderne în Educatie şi Cercetare MODELS & METHODOLOGIES, TECHNOLOGIES, SOFTWARE SOLUTIONS ISSN 1842-4708

CNIV and ICVL Projects © Project Coordinator: Ph.D. Marin Vlada, University of Bucharest, Romania Partners: Ph.D. Prof. Grigore Albeanu, Ph.D. Mircea Dorin Popovici, Prof. Radu Jugureanu, Prof. Olimpius Istrate

Editarea lucrării este finanŃată de Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică, sub egida Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării, ROMÂNIA

Lucrările ConferinŃei NaŃionale de ÎnvăŃământ Virtual EdiŃia a VII-a, 30 octombrie - 1 noiembrie 2009

Tehnologii Moderne în Educatie şi Cercetare MODELS & METHODOLOGIES, TECHNOLOGIES, SOFTWARE SOLUTIONS

, 2009

Coordonator Proiecte CNIV şi ICVL: Conf. Univ. Dr. Marin Vlada

© Editura UniversităŃii din Bucureşti Şos. Panduri, nr. 90-92, BUCUREŞTI- 050663;Tel.Fax: 021.410.23.84 E-mail: [email protected] Web: www.editura.unibuc.ro

Tehnoredactare computerizată: Meri Pogonariu

ISSN 1842-4708

MOTTOS

„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinŃelor naturii, ale omului şi ale societăŃii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinŃa, nu numai în sufletul omului de ştiinŃă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.”

Gr. C. Moisil (1906-1973) Professor at the Faculty of Mathematics, University of Bucharest, member of the Romanian Academy, „Computer Pioneer Award” of IEEE http://www.icvl.eu/2006/grcmoisil ”Learning is evolution of knowledge over time”

Roger E. Bohn Professor of Management and expert on technology management, University of California, San Diego, USA, Graduate School of International Relations and Pacific Studies http://irps.ucsd.edu/faculty/faculty-directory/roger-e-bohn.htm

CUPRINS GENERAL CNIV 2009, ediŃia a VII-a .....................................................

15

SECłIUNEA A Tehnologii e-Learning şi Virtual Reality Cercetare şi dezvoltare ...........................................................

23

SECłIUNEA B Software educaŃional în învăŃământul universitar Proiecte şi aplicaŃii ................................................................. 121 SECłIUNEA C Software educaŃional în învăŃământul preuniversitar Proiecte şi aplicaŃii ................................................................. 177 SECłIUNEA D Intel® Education, Inovare în educaŃie şi cercetare Proiecte şi aplicaŃii ................................................................. 293 SECłIUNEA E Training şi management educaŃional, Strategii, obiective, calitate .................................................... 387 ANEXĂ - Regulamentul concursului “Software educaŃional” - Lista evaluatorilor CNIV 2009 .............................................. 421 INDEX AUTORI .................................................................... 437

C U P R I N S

Nr. crt. Nr.însc.

TITLUL LUCRĂRII, AUTORII

Pag.

SECł. A: Tehnologii e-Learning şi Virtual Reality Impactul pozitiv al programelor de eLearning 25

1-00

2-01

Olimpius Istrate Perspective ale instruirii bazate pe proiect. Utilizarea aplicaŃiilor multimedia şi multisenzoriale

35

3-02

Radu Jugureanu, Ion Roceanu BETT 2009 – Tehnologii moderne pentru dezvoltarea învăŃământului şi cercetării

41

4-03

Marin Vlada, Radu Jugureanu Metodologia conceperii, elaborării şi redactării lucrărilor ştiinŃifice

47

Marin Vlada Cursuri de formare continuă on-line: cursuri.trainingimm.ro 54

5-05 Liviu Beldiman, Vasile Ifrim Web 2.0 - un fundament al universităŃii de mâine

59

6-74

7-75

Iulian Brezeanu, Gabriel Gorghiu Noile tehnologii în educaŃie – între slogan şi impact autentic în activitatea de predare-învăŃare

66

8-54

Simona Velea Laborator mobil de învăŃare pentru activităŃi tutoriale interactive

69

Victor Romanescu Experimentul virtual – alternativă de investigare ştiinŃifică cu profund caracter educaŃional 9-73

10-40

76 Gabriel Gorghiu, Laura Monica Gorghiu, Iulian Brezeanu, Ana-Maria Suduc, Mihai Bîzoi E-learn.ro – Comunitatea ce încurajează schimbul de experienŃă între utilizatori Ciprian Borodescu

81

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

9

Soft educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere 11-15

12-25

Puşcaşu Gheorghe, Codreş Alexandru, Codreş Bogdan, Puşcaşu ProfiriŃa SoluŃii tehnice moderne de integrare a laboratoarelor tehnologice în curriculum-ul disciplinelor tehnice specifice domeniului mecanic: post pilot de realitate virtuală

13-21

Dudulean Cristian, StareŃu Ionel Programul NexusT pentru dezvoltarea unei reŃele nonformale de învăŃare în domeniul ştiinŃei şi tehnicii

86

93

98

M. R. Milici, Florin Munteanu, A. Greculeac Platforma e-Learning pentru studiul aplicaŃiilor de tip CAD 14-16

15-33

105 Horlescu Gabriela-Brânduşa Crearea schemelor cognitive asociate prin intermediul software educaŃional

112

Elena Railean Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane 16-63

Ema-Maria Fâciu, Gabriel Stan, Mihaela-Liliana Ciuchi, Cristina Sichim, Ana Întuneric, Aurelia Bocancea

117

SECł. B: Software educaŃional în învăŃământul universitar Proiecte şi AplicaŃii

17-78

Dezvoltarea de module interactive într-o platformă e-learning on-line

123

18-79

Radu Rădescu Implementarea unei aplicaŃii pentru sisteme e-learning cu capabilităŃi multimedia streaming

131

Radu Rădescu, Andrei Marinescu Encouraging students’ learning potential with Testing Assistant 19-42

136 Student Traian Anghel, Delilah Florea, Adrian Florea Materii prime şi materiale textile – LecŃie interactivă 144

20-59 Băsu Mihaela, Dan Dorin Centru Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei 21-65

Aura Mihai, Mehmet Sahin, Mariana Paştină, Marta Cătălina Harnagea

149

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

10

22-82

Noi perspective în modelarea virtuală 3D a produselor de îmbrăcăminte în contextul procesului de “mass customization” şi personalizare a acestora

156

23-77

Avădanei Manuela, Pintilie Ecaterina, Filipescu Elena, Filipescu Emilia AplicaŃie pentru testarea cunoştinŃelor în domeniul claselor de cusături pentru confecŃii textile

163

24-22

Aileni Raluca Maria, Farima Daniela, Ciocoiu Mihai „Zidit de om, creat de Domnezeu” – utilizarea tehnologiei multimedia pentru studii sociologice, teologice, de arhitectură, cultură şi artă

168

L. Dan Milici, IonuŃ Şandru, Victor Şutac SECł. C: Software educaŃional în învăŃământul preuniversitar. Proiecte şi AplicaŃii Proiectarea software-ului educaŃional în proiectul SEI 179

25-13 Dorina Jugureanu, Radu Jugureanu MouseArtist – http://www.liis.ro/~mouseartist/ 26-80

Sergiu-Silviu Hriscu, Ioan Fronea, Vlad-Mihai Constantinescu, George-Alexandru Ilaş, Emanuela Cerchez, Marinel Şerban ProprietăŃile periodice ale elementelor chimice

186

27-36

GhiniŃă Elena, Emilian Băcilă, Florina Sporea-Iacob, Cristina Iordaiche, Ovidiu Roşu AplicaŃia Premius

190

28-37

Temian Vlad, Ignea Alina, Bucur Raul, Iordaiche Cristina, Roşu Ovidiu Istoria Imperiului Bizantin

197

29-27

Gherasim Nicu-Daniel, Cazaciuc Robert Lucian, Coman Florin Alexandru, Costineanu Raluca, Giorgie Daniel Vlad Virtual Lessons

205

30-26

Coman Florin Alexandru, Gherasim Nicu Daniel, Costineanu Raluca, Giorgie Daniel Vlad Software educaŃional „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”

212

31-10

Cazimir Geantă, Ioan Visoschi, Stanciu Mihaela

218

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

11

LecŃia virtuală – o cale către elevul „digital native” 32-84

Chiribău-Albu Mihaela-Alina , Apetrei Ciprian, TerliŃă-RăuŃchi Dragoş-Neculai, Corugă Ana-Maria, Negru Ana-Maria, Macovei Florina ,,O scrisoare pierdută” şi computerul

223

228

33-69 Grecu Iulia Alexandra, Corneliu Goldu E-Learning pentru polinoame

233

34-51 Dragomir LuminiŃa, Grecu Gabriela, Grecu Iulia Alexandra Studiul curentului alternativ utilizând aplicaŃii Flash

236

35-47 Panait Bogdan, Pietruşel Andrei, Ghergu Cezar LecŃii virtuale de electrocinetică. Legile lui Kirchhoff

241

36-09

37-53

Raluca Turc, Raul Miron, Manuela Lupaescu Simularea didactică – metodă eficientă în procesul de predare-invatare

245

38-55

Liana-Dolores Voinea Soft-ul de evaluare „Teste computerizate pentru educaŃie ehnologică”

248

Paulina Matei Trecut şi viitor în educaŃia elevilor 39-43

40-41

253 Irina-Isabella Savin Platformele educaŃionale virtuale – mijloace moderne de aplicare a tehnologiilor de predare-învăŃare-evaluare

258

Ana Gherghina Energia hidraulică – energie regenerabilă 41-44

Lupşa Adrian, Zaharia Radu, Manta Sorin Eduard, Peteu Nataşa, łanu Carmen Fella Criterii de clasificare a produselor alimentare - lecŃie interactivă

262

266

42-58 Băsu Mihaela ConstrucŃii geometrice realizate cu Cabri Geometry II

269

43-66 Nicolae Păuna, Gabriel Gorghiu Instruirea la distanŃă – un imperativ al timpului 44-18

274 Luca Nicolae, Şuletea Angela, Ghieşu Victor, Şuletea Dorin Care pe Car(t)e!? – Matematică clasa a III-a 277

45-71 łocu Virginia

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

12

46-28

Using of Graphic Software in the Education in Colour Knowledge

279

Zlatina Kazlacheva, Magdalena Pavlova Anim’all – un proiect eTwinning pentru învăŃământul primar 47-31

Dorina Marin Elevii din clasa a II-a şi a IV-a de la Şcoala”Dimitrie Anghel” Dezvoltarea creativităŃii prin design vestimentar

283

285

48-35 Dumitru Alina-Grup, Suciu Nicoleta Utilizarea mijloacelor moderne în comunicare 49-52

Gall Mihaela

290

SECł. D: “Intel® Education” Inovare în educaŃie şi cercetare. Learning, Technology, Science

50-34

Arhiva educaŃională .campion http://campion.edu.ro/arhiva/

295

Vlad Manea, Emanuela Cerchez, Marinel Şerban Portal Creare LecŃii Interactive 303

51-46 SavuŃă Irina, Petrescu Dan, Crăciun Maria, Dăncescu Emilian Platforma educaŃională PhunPhysics 52-49

306 Holeleu Alexandra, Lascu Oana, Popescu Radu LearnGraphs 312

53-50

54-70

Budişteanu IonuŃ Alexandru, Mlisan Mirela Creativitate, inovare şi colaborare: „Magic but real experiments”

320

Cziprok Claudia, Radu Claudia Proiect de utilizare a tehnologiei verzi pentru o dezvoltare durabilă 55-67

326 Ana-Maria Luchian, Florina Aidoiu, Daniel Lupu, Mădălin Ene, Mihaela Garabet Proiect de utilizare a energiei fotovoltaice - fântâna arteziană 329

56-68 Cîrmiş Andrei, Popescu Remus, Neacşu Ion, Munteanu Dragoş Interactive English 57-45

łirban IonuŃ Paul, Junea Alexandru Ioan, Buran Claudia, Mihalea Cristina, Hora Florentina

332

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

13

Jurnalul electronic 58-56

Şerban Cătălin Petrişor, Nicolaescu Nicolae, Popescu Iulia, Şerban Liliana

337

ConstanŃa Tower 59-61

Baciu LaurenŃiu Costin, Cioroiu Adrian Nicu, Davidescu Alina Maria, Vasile Iuliana

344

Portofoliul în format electronic – e-portofoliu 60-48

Vâju George

350

Platforma AeL în sprijinul activităŃilor de consiliere 61-81

Vâju George, Zbânca Violeta, Murgu Simona

354

Jocuri Olimpice de Iarnă 62-57

Niculăescu Nicolae

359

EficienŃa utilizării noilor tehnologii în educaŃie TIC 2009 63-32

64-24

Silvia Fat, Adrian VicenŃiu Labăr Analiza curriculei din România pentru studiul ştiinŃelor la intersecŃie cu programe europene similare

364

370

L. Dan Milici, Mihail Erhan Cunoaşterea în ecuaŃia noii economii 65-38

Muntean Doina

379

Promotion of entrepreneurial skills through E-learning 66-30

Luca Nicolae

384

SECł. E: Training şi management educaŃional. Strategii, Obiective, Calitate

67-04

Structuri, management şi legislaŃie în învăŃământul superior Studiu de caz: Carta universitară declarată parŃial neconstituŃională din 11 iunie 2009

389

Marin Vlada, Adrian AdăscăliŃei EficienŃa învăŃării cu ajutorul mijloacelor multimedia 68-72

Dan Dorin, Blaga Mirela

396

14

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

69-62

“Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat” Phare 2006

401

70-85

Gabriel Stan, Mihaela-Liliana Ciuchi, Ema-Maria Fâciu Studiul de cercetare privind corelaŃia dintre managementul educaŃional universitar românesc şi cerinŃele educaŃiei europene

408

71-39

SteluŃa Radu LuminiŃa Pîrvulescu Cercetări privind fucŃionarea firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi şi implicaŃiile ei asupra competenŃelor absolvenŃilor de învăŃământ superior

417

SteluŃa Radu, LuminiŃa Pîrvulescu

CNIV 2009, ediŃia a VII-a CNIV Project – www.cniv.ro 2010 – Către o societate a învăŃării şi a cunoaşterii – 2030 TEHNOLOGII MODERNE ÎN EDUCAłIE ŞI CERCETARE C3VIP: "ConsecvenŃă-CompetenŃă-Claritate-Viziune-Inovare-PerformanŃă"

© Project Coordinator: Ph.D. Marin Vlada, University of Bucharest, Romania Partners: Ph.D. Prof. Grigore Albeanu, Ph.D. Mircea Dorin Popovici, Prof. Radu Jugureanu, Prof. Olimpius Istrate Institutions: The Romanian Ministry of Education Research and Innovation, SIVECO Romania, Intel Corporation ICVL 2009 is held under the auspices of: – EYCI - the European Year of Creativity and Innovation 2009 – The European INTUITION Consortium – The Romanian Ministry of Education and Research – The National Authority for Scientific Research

16

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

30 Octombrie - 1 Noiembrie 2009, IAŞI LOCAłIA: Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Facultatea de Electrotehnică

ORGANIZAREA CONFERINłEI INSTITUłII ORGANIZATOARE • Universitatea din Bucureşti • Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi • Siveco România, Bucureşti • Compania Intel România PREŞEDINTE şi CO-PREŞEDINłI CONFERINłĂ • Conf. Dr. Marin VLADA, Universitatea din Bucureşti • Prof. Dr. Grigore ALBEANU, Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti • Conf. Dr. Mircea POPOVICI, Universitatea „Ovidius” ConstanŃa • Prof. Radu JUGUREANU, Siveco România, Bucureşti • Prof. Olimpius ISTRATE, Unversitatea din Bucureşti, Intel România

PREŞEDINTE-COMITET DE ORGANIZARE: • Conf. Dr. Marin VLADA, membru fondator-iniŃiator COMITET DE ORGANIZARE • Prof. Dr. ing. Alexandru SĂLCEANU, Decan - Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi • Conf. Dr. ing. Dorin DAN, Facultatea de Textile-Pielarie si Management Industrial, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

17

•

Conf. Dr. Mircea POPOVICI, Universitatea „Ovidius” ConstanŃa, Facultatea de Matematică şi Informatică • Prof. Dr. Grigore ALBEANU, Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti • Informatician Florin ILIA, Vicepreşedinte Siveco - SIVECO România SA • Prof. Radu JUGUREANU - Responsabil Resurse EducaŃionale - SIVECO România SA COMITET DE ORGANIZARE LOCAL • Conf. Dr. ing. Dorin DAN, Facultatea de Textile-Pielarie si Management Industrial, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi • Conf. Dr. ing. Adrian ADĂSCĂLIłEI, Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi • Conf. Dr. ing. Cristian Gyozo HABA, Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi • Şef de lucrări Dr. ing. Alexandru TRANDABAł, Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi COMITET ŞTIINłIFIC • Universitatea din Bucureşti: Prof. Dr. Ileana POPESCU, Prof. Dr. Denis ENĂCHESCU, Conf. Dr. Bogdan LOGOFĂTU, Asist. Olimpius ISTRATE • Conf. Dr. Florentina HRISTEA, Conf. Dr. Radu GRAMATOVICI, Lect. Dr. Maria JOIłA • Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi: Prof.Dr. Victor FELEA, Prof.Dr. Al. łUGUI • Universitatea "Politehnica" Bucureşti: Prof. Dr. Luca-Dan ŞERBĂNAłI • Universitatea NaŃională de Apărare "Carol I", Bucureşti: Prof. Dr. Ion ROCEANU • Universitatea Tehnică "Gh.Asachi" Iaşi: Conf. Dr. Adrian ADĂSCĂLIłEI • Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca: Prof. Dr. Leon łĂMBULEA • Universitatea "Ovidius" ConstanŃa: Prof. Dr. Silviu SBURLAN, Conf. Dr. Dorin Mircea POPOVICI, Conf. Dr. Christian MANCAŞ • Universitatea de Vest Timişoara: Prof. Dr. Dana PETCU • Universitatea din Craiova: Prof. Dr. Nicolae łĂNDĂREANU, Prof. Dr. Ion IANCU • Universitatea "Transilvania" din Braşov: Prof. Dr. Moise COCAN • Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti: Prof. Dr. Grigore ALBEANU • Universitatea din Piteşti: Prof. Dr. Tudor BĂLĂNESCU • Universitatea din Ploieşti: Conf. Dr. Cristian MARINOIU • SIVECO România SA: inf. Florin ILIA, Prof. Radu JUGUREANU

18

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

CNIV şi ICVL sub egida EYCI 2009 Anul European al Cercetării şi Inovării (European Year of Creativity and Innovation) http://create2009.europa.eu/

Bucureşti, 19 mai 2009: Universitatea din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, SIVECO România şi compania Intel, anunŃă organizarea celei de-a IV-a ConferinŃe InternaŃionale de ÎnvăŃământ Virtual (ICVL – http://www.icvl.eu) simultan cu cea de-a VI-a ConferinŃă NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual (CNIV – http://www.cniv.ro) , în perioada 30 oct. – 1 nov. 2009. Anul acesta, manifestările ştiinŃifice CNIV şi ICVL se desfăşoară sub egida Anului European al Cercetării şi Inovării (European Year of Creativity and Innovation – http://create2009.europa.eu/. Sub deviza “Imaginează. Creează. Inovează”, obiectivul Anului este promovarea de demersuri creative şi inovatoare în diferite sectoare ale activităŃii umane. Se urmăreşte promovarea educării în domeniile matematic, ştiinŃific şi tehnologic, a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării tehnologice, precum şi promovarea unei mai strânse legături între arte, între organizaŃii, şcoli şi universităŃi. Proiectele CNIV şi ICVL sunt manifestări ştiinŃifice ce promovează tehnologii şi metodologii inovative în educaŃie, în cercetare şi în perfecŃionarea continuă, atât în mediile preuniversitar, respectiv universitar, cât şi în mediul de afaceri. Structurate şi organizate după principii europene şi standarde internaŃionale, cele două proiecte încurajează şi promovează lucrul la proiecte, activităŃile colaborative, metodele şi experimentele ştiinŃifice, gândirea creativă şi intuiŃia, argumentaŃia şi demonstraŃia. Cu aceste ocazii, se vor desfăşura Concursul “Software EducaŃional 2009” şi ExpoziŃia de produse software, echipamente şi produse IT destinate educaŃiei, cercetării şi inovării. De asemenea, există deja creată o comunitatea virtuală “Learning-KnowledgeDevelopment” (profesori, cercetători, specialişti IT, etc.) ce participă în cadrul unui forum la diverse discuŃii, soluŃii şi studii privind domeniile învăŃământului, cercetării şi dezvoltării: http://virtuallearning.ning.com/. Termen limită pentru înscrieri la ICVL 2009: 30 iunie 2009 Termen limită pentru înscrieri la CNIV 2009: 1 oct. 2009 Pentru mai multe detalii vizitaŃi http://www.icvl.eu/2009/ şi http://www.cniv.ro/2009/.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

19

AFIŞ / ANUNł / INVITAłIE VIRTUAL LEARNING CNIV

Promovarea tehnologiilor moderne în educaŃie şi cercetare “2010 - Către o societate a învăŃării şi a cunoaşterii - 2030” Educational Technology ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual

Noi tehnologii de e-Learning Modele şi Metodologii Tehnologii şi SoluŃii Software

CNIV 2009 Web site: www.cniv.ro/2009 30 Octombrie - 1 Noiembrie, IASI, România

Suport şi susŃinere TEMA: Prof. Dr. IOAN PÂNZARU, Rector, Universitatea din Bucureşti www.unibuc.ro Prof. Dr. ION GIURMA, Rector, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi www.tuiasi.ro Coordonator şi preşedinte Conf. Dr. MARIN VLADA, Universitatea din Bucureşti, European INTUITION Consortium member, www.intuition-eunetwork.net Co-PreşedinŃi Prof. Dr. GRIGORE ALBEANU, Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti www.uoradea.ro Conf. Dr. DORIN MIRCEA POPOVICI, Universitatea “Ovidius” Constanta, European INTUITION Consortium member, www.univ-ovidius.ro

Tehnologii educaŃionale, Software şi management educaŃional LOC DE DESFĂŞURARE: Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, www.tuiasi.ro Organizare Universitatea din Bucureşti în colaborare cu: • Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi • SIVECO România SA • INTEL Company CNIV 2009 şi ICVL 2009 sub egida EYCI - the European Year of Creativity and Innovation 2009 Obiective Implementarea tehnologiilor societăŃii informaŃionale (IST/FP7) la nivelul exigenŃelor Uniunii Europene:
Realizarea cadrului de manifestare a iniŃiativelor profesionale şi de management ale comunităŃii universitare si preuniversitare
Promovarea şi implementarea ideilor moderne în educaŃia iniŃială şi în formarea continuă, promovarea spiritului de lucru/cercetare în echipă
Atragerea şi includerea tinerilor în programele de cercetare şi dezvoltare, promovarea şi implementarea tehnologiilor de tip IT&C în educaŃie şi în formarea continuă Elaborarea şi realizarea de cercetări, proiecte şi aplicaŃii în domeniile e-Learning, Software şi Management educaŃional:

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

20

Prof. RADU JUGUREANU, eContent Department Manager, Siveco Romania SA, Bucuresti, www.siveco.ro




Prof. OLIMPIUS ISTRATE, Education Manager, INTEL Company, Bucureşti, www.elearning.ro







Promovarea şi dezvoltarea cercetării ştiinŃifice în domeniile e-Learning, Software EducaŃional şi Virtual Reality Lansarea de programe pentru introducerea în procesul de învăŃământ a tehnicilor de e-Learning Sprijinirea profesorilor şi specialiştilor în activitatea de introducere şi utilizare a tehnologiilor moderne de predare-fixare a cunoştinŃelor în formarea iniŃială şi continuă

Comitet de organizare

Aria tematică

Prof. Dr. ALEXANDRU SĂLCEANU, Decan - Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Modele şi Metodologii (e-Learning, e-Pedagogy, e-Training, eSkills); Tehnologii (ADL, WBE, WBT, VR); SoluŃii software (CG, Web, AI) • Comitetul de organizare va publica până la deschiderea CNIV, volumul cu lucrările acceptate (ISSN 1842-4708)

Conf. Dr. DORIN DAN Conf. Dr. A. ADĂSCĂLIłEI Conf. Dr. C. GYOZO HABA Şef lucrări Dr. ALEXANDRU TRANDABAł Participare Autori de produse e-Learning şi Software EducaŃional, specialişti, profesori, studenŃi, elevi, din toate domeniile de activitate Contact | InformaŃii Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, E-mail: [email protected]

www.tuiasi.ro

Sesiuni de lucru







A:Tehnologii şi Metodologii Virtual Learning şi Virtual Reality - cercetare şi dezvoltare B:Software EducaŃional în învăŃământul universitar proiecte şi aplicaŃii C:Software EducaŃional în învăŃământul preuniversitar - proiecte şi aplicaŃii D:“Intel® Education” Inovare în educaŃie şi cercetare E:Training şi Management EducaŃional (strategii, obiective, calitate) ExpoziŃia “Software educaŃional 2009” şi Concursul “Software educaŃional 2009”

Date importante • mai - octombrie, 2009 – Înscrierea propunerilor • 1 octombrie, 2009 – Forma finală a lucrărilor • 10 octombrie, 2009 – Acceptarea lucrarilor • 9 noiembrie, 2009 – Publicarea rezultatelor

www.unibuc.ro

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

21

Obiective Generale Promovarea tehnologiilor moderne în educaŃie şi cercetare Implementarea tehnologiilor societăŃii informaŃionale (IST / FP7) la nivelul exigenŃelor Uniunii Europene •

• • •

Implementarea directivelor ConferinŃei de la Bologna (1999) în sistemul educaŃional din România şi a strategiilor europene: strategia Lisabona (The Lisbon Strategy was adopted in March 2000 and aims to make the EU the most dynamic and competitive economy by 2010); iniŃiativa i2010; planul de acŃiune eEurope 2005 Realizarea cadrului de manifestare a iniŃiativelor profesionale şi de management ale comunităŃii universitare şi preuniversitare Realizarea de activităŃi concrete privind colaborarea cu firmele de profil pentru o pregătire adecvată a resurselor umane pentru piaŃa muncii Promovarea şi implementarea ideilor moderne în educaŃia iniŃiala şi în formarea continuă, promovarea spiritului de lucru/cercetare în echipă, atragerea şi includerea tinerilor în programele de cercetare şi dezvoltare, promovarea şi implementarea tehnologiilor de tip IT&C în educaŃie şi în formarea continuă Obiective Specifice

Elaborarea de cercetări, proiecte şi aplicaŃii în domeniile de E-Learning, Software şi Management EducaŃional • • •

•

•

• •

Promovarea şi dezvoltarea cercetării ştiinŃifice în domeniile e-Learning, Software EducaŃional şi Virtual Reality. Lansarea de programe pentru introducerea în procesul de învăŃămănt a tehnicilor de e-Learning. Sprijinirea profesorilor şi specialiştilor în activitatea de introducere şi utilizare a tehnologiilor moderne de predare-fixare a cunoştinŃelor în formarea iniŃială şi continuă. Intensificarea colaborării între elevi, studenŃi, profesori, pedagogi, psihologi şi specialişti IT în activitatile de concepere, proiectare, elaborare şi testare a aplicaŃiilor de software educaŃional. Creşterea rolului şi răspunderii cadrelor didactice în conceperea, elaborarea şi utilizarea metodelor tradiŃionale în complementaritate cu tehnologiile şi metodele moderne de tip IT, în procesul de formare inŃială şi formare continuă. Promovarea şi dezvoltarea tehnologiilor informatice în activităŃile educaŃionale, de management şi de training. Promovarea şi utilizarea produselor de Software EducaŃional în învăŃământul superior şi preuniversitar.

SECłIUNEA A Tehnologii e-Learning şi Virtual Reality Implementare şi aplicaŃii Cercetare şi Dezvoltare

Technologies (TECH): • • • • • • • • •

Innovative Web-based Teaching and Learning Technologies Advanced Distributed Learning (ADL) technologies Web, Virtual Reality/AR and mixed technologies Web-based Education (WBE), Web-based Training (WBT) New technologies for e-Learning, e-Training and e-Skills Educational Technology, Web-Lecturing Technology Mobile E-Learning, Communication Technology Applications Computer Graphics and Computational Geometry Intelligent Virtual Environment

Software Solutions (SOFT): • • • •

• • • • •

New software environments for education & training Software and management for education Virtual Reality Applications in Web-based Education Computer Graphics, Web, VR/AR and mixed-based applications for education & training, business, medicine, industry and other sciences Multi-agent Technology Applications in WBE and WBT Streaming Multimedia Applications in Learning Scientific Web-based Laboratories and Virtual Labs Software Computing in Virtual Reality and Artificial Intelligence Avatars and Intelligent Agents

Impactul pozitiv al programelor de eLearning Olimpius Istrate – Education Manager, Intel Romania, [email protected]

Abstract Această lucrare rezumă rezultatele cheie ale unor studii recente efectuate de cercetători din întreaga lume, pentru a-i ajuta pe practicieni şi pe factorii de decizie din domeniul educaŃiei să identifice beneficiile relevante ale programelor de eLearning şi să ia decizii fundamentate atunci când elaborează strategii care includ eLearning. Pentru a susŃine activităŃile de proiectare şi de ameliorare a programelor educaŃionale cu o componentă tehnologică semnificativă, împărtăşim o serie de date referitoare la provocările legate de implementarea eLearning şi la rezultatele cercetărilor din domeniu. Lucrarea se bazează pe informaŃiile şi datele furnizate de Cartea Albă elaborată de corporaŃia Intel în 2009, în cadrul programului World Ahead.

1. Introducere Studiile arată că învăŃarea cu ajutorul tehnologiilor informaŃiei şi comunicării poate aduce beneficii elevilor, profesorilor, familiilor, societăŃii şi economiei. EficienŃa eLearning este dată de utilizarea tehnologiilor informaŃiei şi comunicării (TIC) în scopul extinderii oportunităŃilor educaŃionale şi pentru a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte competenŃele de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea în secolul XXI. Deşi mai sunt necesare studii concludente, longitudinale, se formează deja un corp de dovezi care sugerează că eLearning poate avea efecte pozitive semnificative în următoarele direcŃii: • Elevii sunt mai implicaŃi şi capabili să dezvolte competenŃe pentru secolul XXI. • Cadrele didactice au o atitudine mai pozitivă faŃă de activitatea lor şi sunt capabile să ofere o instruire mai personalizată. • InteracŃiunea cu familia şi implicarea părinŃilor pot creşte. • ComunităŃile beneficiază de reducerea diferenŃelor de tehnologie. Elevii dezavantajaŃi din punct de vedere material şi copiii cu dizabilităŃi vor avea de beneficiat în mod special. • Progresul economic poate rezulta direct din crearea unor noi slujbe în domeniul tehnologiei, precum şi ca urmare a formării unei forŃe de muncă mai bine educate. Tehnologia este integrată în educaŃie de foarte mulŃi ani. Câteva dintre modalităŃile frecvente de integrare a tehnologiei în educaŃie sunt următoarele:
Programe pentru cadre didactice care le încurajează pe acestea şi le oferă asistenŃă financiară pentru a procura calculatoare şi a integra TIC în activitatea lor didactică. Cele mai eficiente programe includ activităŃi de dezvoltare profesională şi schimbări la nivel de politici, precum şi conŃinuturi digitale actualizate şi resurse curriculare pentru a-i ajuta pe profesori să utilizeze tehnologia în vederea îmbunătăŃirii predării şi a învăŃării.
Laboratoarele de informatică sunt frecvent utilizate pentru a oferi acces la tehnologie atunci când resursele sunt foarte limitate. Deşi aceste laboratoare asigură un anumit contact cu tehnologia, ele limitează posibilităŃile cadrelor didactice de a încorpora tehnologia în curriculum şi sunt deseori folosite numai pentru a-i învăŃa pe elevi să utilizeze calculatorul.
Prin eLearning la clasă sunt aduse calculatoare în sălile de clasă – cel mai frecvent prin sisteme poziŃionate în spatele sălii sau calculatoare mobile care pot fi mutate dintr-o clasă în alta. Elevii beneficiază de dispozitive speciale pentru un anumit interval pe parcursul

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

26




zilei de şcoală, cu accent pe utilizarea calculatorului în vederea îmbunătăŃirii învăŃării la diferite discipline şi nu numai pentru dezvoltarea competenŃelor legate strict de tehnologie. Prin eLearning unu-la-unu (1:1) se oferă fiecărui profesor şi elev câte un laptop pe care să îl folosească la şcoală şi, în multe cazuri, şi acasă. Laptopurile servesc drept instrumente personale pentru predare şi învăŃare care sunt folosite pe parcursul zilei pentru o mulŃime de sarcini educaŃionale şi pentru diverse discipline. Într-un mediu 1:1, elevii valorifică la maxim accesul la calculatoare, conexiunea la Internet şi integrarea acestora în procesul de educaŃie.

Figura 1. Etape ale programelor de eLearning

2. Rezultate ale cercetărilor în domeniu Diverse studii au fost efectuate pentru a evalua impactul eLearning şi s-a ajuns la concluzia că, prin abordări integratoare ce includ politici adecvate, infrastructură, dezvoltare profesională şi programe şcolare, eLearning poate contribui la obŃinerea unor rezultate pozitive. Totuşi, în ciuda multiplelor dovezi aduse de cercetările în domeniu, nu există teste longitudinale, aleatorii, care să arate în mod concludent legătura dintre eLearning şi rezultatele pozitive ale elevilor. Motivele pot varia de la cele de ordin economic până la cele etice – dacă bugetul pentru intervenŃii educaŃionale este limitat, mai cheltuieşti bani cu elevii sau pe evaluări? Prin urmare, deşi este important să nu se exagereze rezultatele cercetărilor, începe să se formeze un corp de dovezi care sugerează clar că eLearning eficient poate avea efecte promiŃătoare. Cercetările par să indice şi că un mediu mai bogat în tehnologie duce la un impact mai mare. Atunci când am analizat cercetările în domeniu, concluziile au fost organizate în jurul a cinci categorii importante de beneficii, pe diverse planuri: învăŃarea pentru elevi, planul administrativ, familie şi casă, beneficii sociale şi comunitare şi dezvoltare economică. Studiile citate reprezintă mai degrabă exemple decât o listă exhaustivă. ReferinŃe detaliate sunt trecute în bibliografia de la sfârşitul acestui articol.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

27

2.1. ÎnvăŃarea Studiile arată că eLearning contribuie la creşterea antrenării, motivării şi participării elevilor – cerinŃe cheie pentru învăŃare. Un program de eLearning eficient poate îmbunătăŃi şi rezultatele la disciplinele din trunchiul comun şi stimula dezvoltarea competenŃelor pentru secolul XXI. Implicare, motivare şi prezenŃă la ore:
Statul american Maine a creat în şcoli medii eLearning de tip 1:1 pentru mai mult de 42.000 de elevi de gimnaziu şi 5.000 de cadre didactice. Peste 80% dintre cadrele didactice intervievate au afirmat că elevii au fost mai antrenaŃi şi implicaŃi activ în activităŃile de învăŃare şi au produs lucrări de mai bună calitate. Directorii de şcoală şi profesorii au indicat prezenŃa a numeroase dovezi că eLearning creşte gradul de motivare a elevilor şi participarea la clasă şi îmbunătăŃeşte comportamentul. (Silvernail, SUA)
Într-un program eLearning 1:1 desfăşurat în 10 şcoli de învăŃământ primar şi secundar din Malaiezia, 85% dintre profesori, dintre care mulŃi erau la început sceptici, au raportat că programul i-a ajutat să creeze un mediu eLearning inovator şi de colaborare la clasele la care predau. (Ministerul EducaŃiei din Malaiezia şi Intel Malaiezia, Malaiezia)
Într-un liceu mare din mediul rural, prezenŃa la ore a crescut de la 91% la 98% după începerea unui program eLearning 1:1. (Mitchell Institute, SUA) Mai multă tehnologie integrată, mai multe beneficii Efectele programelor eLearning de tip 1:1 par să crească pe măsură ce tehnologia este integrată mai mult în experienŃele educaŃionale şi elevii şi profesorii au acces la tehnologie pe tot parcursul zilei.
Trecerea în revistă a lucrărilor referitoare la beneficiile TIC pentru educaŃie în Ńările în curs de dezvoltare realizată de Trucano a arătat că dotarea claselor cu calculatoare asigură posibilităŃi de utilizare a tehnologiei pentru dezvoltarea competenŃelor de ordin superior mai mult decât laboratoarele de informatică. (Trucano, Global)
În Virginia de Vest, unul dintre cele mai sărace state din SUA, elevii care au beneficiat de eLearning la clasă au avut un succes mai mare, atât în ceea ce priveşte rezultatele generale, cât şi cele de la matematică, decât cei care au avut acces la tehnologie numai în laboratoarele de informatică. Autorii au comparat eLearning la clasă cu alte intervenŃii la nivel de politici cu costuri similare (cum ar fi un număr mai mic de elevi în clasă, timp de instruire suplimentar şi îndrumare pentru toate grupele de vârstă) şi au descoperit că tehnologia poate fi una dintre cele mai eficiente modalităŃi de îmbunătăŃire a rezultatelor. (Mann et al, SUA)
Într-un studiu în care sunt comparate mediile eLearning 1:1 şi calculatoare mobile la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a într-o şcoală dintr-un orăşel din Vestul Mijlociu, SUA, cercetătorii au descoperit că elevii din mediul 1:1 au avut avantaje semnificative la scriere, inclusiv din punct de vedere al ideilor/ conŃinutului şi ca organizare, stil şi utilizare a convenŃiilor. De asemenea, notele de la matematică, ştiinŃe şi la disciplinele socio-umane au fost în medie mai mari în cazul elevilor din mediul 1:1 comparativ cu cei care utilizau calculatoare mobile. (Ross et al, SUA)
În august 2009, câŃiva specialişti în educaŃie au iniŃiat şi realizat în câteva Ńări europene, inclusiv în România, un studiu privind utilizarea TIC în procesul educativ. În Ńara noastră, studiul a fost realizat de Centrul pentru Inovare în EducaŃie (TEHNE Romania), pentru compania Intel. Eşantionul cercetării a fost format dintr-un număr de 136 de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar. Studiul a relevat faptul că, date find multiplele tendinŃe inovatoare în sistemul de educaŃie, dezvoltarea competenŃelor de utilizare a TIC devine o condiŃie preliminară necesară pentru cadrele didactice. În plus, peste 80% dintre

28

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

profesori consideră necesară dotarea cu un laptop pentru fiecare elev (1:1 computing), cunoscute fiind calităŃile acestuia: facilitatea utilizării, portabilitate, oferirea posibilității de personalizare a spaŃiului de lucru etc. Rezultate
O analiză a 42 de lucrări publicate în perioada 1996–2003, a descoperit o corelaŃie pozitivă semnificativă de 0,448 cu rezultatele cognitive, indicând că elevii de nivel mediu care au folosit tehnologia vor avea o rată de succes de 66% în timp ce cei care nu au avut acces la tehnologie vor obŃine 50%. Autorii au observat că „efectele generale ale tehnologiei asupra rezultatelor elevilor pot fi mai mari decât se credea înainte.” (Waxman et al, Global)
În Africa de Sud, un studiu aleatoriu controlat, cu durata de trei ani, asupra proiectului la scară largă Khanya a arătat că notele la matematică erau semnificativ mai mari în cazul elevilor care participaseră la un program TIC. Khanya este un proiect cu premii prin care se asigură un mediu dotat cu tehnologie şi activităŃi de dezvoltare profesională pentru elevi şi cadre didactice din toată regiunea Western Cape. (Wagner et al, Africa de Sud)
Penuel et al au realizat o sinteză a 19 programe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi SUA în care tehnologia a fost folosită pentru a crea o legătură între casă şi şcoală. Aceştia au descoperit că programele susŃinute de tehnologie au avut efecte pozitive în ceea ce priveşte rezultatele la citire (de la +0.08 la + 0.10), scriere (de la +0.20 la +0.34) şi matematică (de la +0.18 la +0.23), după metodele şi standardele tradiŃionale de evaluare. (Penuel et al, Global)
O analiză extinsă a peste 500 de studii a indicat că elevii care beneficiază de instruire pe baza TIC tind să înveŃe mai mult în timp mai puŃin. (Chinien, Global)
La o clasă 1:1 din Puebla, Mexic, profesorii au observat la elevii din clasele a II-a – a IVa o îmbunătăŃire a abilităŃilor legate de căutarea informaŃiilor şi scriere – ambele reprezentând competenŃe importante pentru secolul XXI. Mediul eLearning le-a oferit elevilor posibilitatea de a efectua investigări pe Internet şi de a evalua calitatea informaŃiilor găsite. (Escorza şi Rodriguez, Mexic) Deşi numeroase studii indică rezultate pozitive, există şi semnale că o utilizare necorespunzătoare poate duce la comportamente negative din partea elevilor, cum ar fi jocurile sau nerespectarea măsurilor de securitate. (Keri et al, SUA) Există totuşi soluŃii precum softurile pentru managementul clasei şi politicile de utilizare a tehnologiei care sunt eficiente pentru depăşirea unor astfel de obstacole. Riscul unor reacŃii negative accentuează importanŃa unei planificări integratoare, care să acorde atenŃie accesului, politicilor, conexiunii, dezvoltării profesionale şi curriculumului, în vederea obŃinerii beneficiilor dorite. Elevii de nivel mediu care au folosit tehnologia vor avea o rată de succes de 66% în timp ce cei care nu au avut acces la tehnologie vor obŃine 50% 2.2. Rezultate în plan didactic şi administrativ Cercetătorii au arătat că dacă profesorilor li se asigură laptopuri sau sunt ajutaŃi să-şi achiziŃioneze laptopuri, aceştia au posibilitatea de a preda mai bine, de a-şi planifica şi a pregăti mai bine lecŃiile, de a dobândi o atitudine mai pozitivă faŃă de activitatea lor şi de a creşte eficienŃa sarcinilor de management şi administrare. Predarea şi pregătirea centrate pe elev:
Utilizând tehnologia, profesorii pot avea acces la instrumente care le dau posibilitatea să realizeze evaluări personalizate şi să obŃină feedback imediat cu privire la progresele individuale şi ale clasei. (Kerr et al, SUA)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009













29

Cu ajutorul acestui feedback, cadrele didactice pot oferi oportunităŃi de învăŃare personalizate, apelând la acŃiuni de remediere şi diversificare pentru a oferi o instruire mai diferenŃiată care să corespundă mai bine nevoilor fiecărui elev. (Warschauer et al, SUA) În Maine, în cadrul unui program de eLearning implementat în tot statul, cadrele didactice cu acces personal la un calculator au afirmat că tehnologia le-a ajutat să găsească şi să dezvolte materiale didactice mai bune şi să efectueze investigări legate de sarcinile lor profesionale. Profesorii au dobândit acces la programe şcolare şi materiale didactice de calitate mai bună, în special în cazurile în care şcolile au creat portaluri eLearning prin intermediul cărora cadrele didactice au putut împărtăşi resursele pe care le-au găsit sau le-au elaborat. (Silvernail, SUA) Într-un studiu desfăşurat în Turcia, având drept subiecŃi cadre didactice şi elevi din învăŃământul primar, 87% dintre cadrele didactice intervievate au afirmat că prin eLearning şi-au dezvoltat abilitatea de a organiza activităŃi de învăŃare pe bază de proiecte. Cadrele didactice au afirmat şi că eLearning a contribuit la trecerea de la predarea centrată pe profesor la predarea centrată pe elev şi le-a dat posibilitatea de a acŃiona mai mult ca facilitatori decât ca lectori. (Aydin, Turcia)

Atitudini şi productivitate:
S-a dovedit că accesul la calculatoare personale creşte productivitatea cadrelor didactice. AgenŃia Becta din Regatul Unit citează un studiu din 2005 al PricewaterhouseCoopers care arată că profesorii care au creat un plan de lecŃie de la zero cu ajutorul resurselor digitale au câştigat 26 de minute în medie faŃă de cei care nu au apelat la resurse digitale. (Becta 2007, Regatul Unit)
Când 400 de profesori au fost întrebaŃi ce au făcut cu timpul economisit la planificarea lecŃiilor şi alte sarcini, 31% dintre ei au afirmat că au efectuat pregătiri suplimentare, planificare şi alte sarcini de bază, în timp ce 47% au efectuat noi sarcini sau le-au îndeplinit pe cele existente la standarde superioare. (PricewaterhouseCoopers, Regatul Unit)
O analiză a 17 studii europene recente a arătat că rolurile cadrelor didactice pot aduce mai multe satisfacŃii într-un mediu eLearning eficient. Cadrele didactice care percep un impact foarte pozitiv al TIC tind să folosească tehnologia în moduri experimentate, colaborative şi orientate spre proiecte. Profesorii au rolul de consilieri, parteneri de dialog şi facilitatori pentru domenii disciplinare specifice. (Balanskat et al, Europa)
La evaluarea programului „Laptopuri pentru cadre didactice şi directori”, implementat de Departamentul pentru EducaŃie şi Formare din Victoria, cercetătorii au descoperit că profesorii s-au simŃit mai valorizaŃi şi mai performanŃi din punct de vedere profesional după ce au primit laptopuri personale. Aceştia au simŃit şi că părinŃii îi privesc cu mai mult respect şi că guvernul recunoaşte că sunt importanŃi. În jur de 70% dintre cadrele didactice au afirmat că programul a dus la creşterea competenŃei lor profesionale în ceea ce priveşte practicile didactice şi raportarea cu privire la procesul de învăŃare al elevilor. (Gough et al, Australia).
Într-un studiu desfăşurat în Turcia, având drept subiecŃi cadre didactice şi elevi din învăŃământul primar, 87% dintre cadrele didactice intervievate au afirmat că prin eLearning şi-au dezvoltat abilitatea de a organiza activităŃi de învăŃare pe bază de proiecte. Management şi administrare
Nu doar elevii şi cadrele didactice beneficiază de pe urma programelor eLearning. Când o şcoală rurală din Pennsylvania a oferit tuturor elevilor din clasele a III-a până la a XII-a câte un laptop şi acces la Internet acasă, directorii au spus că au fost capabili să-şi îndeplinească mai eficient funcŃia de conducere deoarece au putut urmări mai bine

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

30







progresele şi produsele realizate de elevi. Directorii au afirmat şi că accesul la Internet a îmbunătăŃit capacitatea de comunicare cu părinŃii, cu colegii şi cu autorităŃile locale şi lea dat posibilitatea să-şi îndeplinească responsabilităŃile într-un mod mai eficient. (Kerr et al, SUA) Există tot mai multe dovezi că eLearning sprijină eforturile de ameliorare ale şcolilor. Un studiu recent care a presupus intervievarea directorilor a 181 de şcoli britanice care au înregistrat suficiente progrese pentru a fi şterse de pe lista „Măsuri speciale şi notificare pentru ameliorare” a arătat că 82% dintre directori au afirmat că tehnologia a avut un rol cheie pentru performanŃele şcolii lor. Abordările eficiente variază de la adoptarea sistemelor de monitorizare şi analiză a progreselor elevilor până la utilizarea tehnologiei pentru antrenarea elevilor cu rezultate slabe. (Hollingsworth, citat în Becta 2008, Regatul Unit) Un aspect mai puŃin pozitiv al mediilor eLearning este acela că acestea pot creşte şi mai mult volumul de muncă al profesorilor prin înmulŃirea aşteptărilor de ordin formal sau apariŃia necesităŃii de a adapta materialele curriculare. Într-o anumită măsură, acestea pot fi rezolvate prin activităŃi de dezvoltare profesională, sprijin din partea conducerii şi politici mai bune.

2.3. Efecte legate de casă şi familie Implicarea părinŃilor şi alte efecte legate de casă şi familie sunt adesea secundare, dacă nu marginale, din punct de vedere al obiectivelor programelor eLearning. Cu toate acestea, eLearning pare să aibă anumite efecte pozitive în acest sens.
Dovezile sugerează existenŃa unei relaŃii între frecvenŃa utilizării unui calculator acasă şi performanŃele şcolare. Pe baza datelor de la Evaluarea NaŃională a Progreselor EducaŃionale la Matematică, din 1996, un studiu a arătat că elevii care au folosit un calculator acasă mai des au avut performanŃe mai bune la matematică. (Wenglinsky, SUA) Aceasta pare să confirme concluziile unor studii anterioare, descriind niveluri în creştere de impact atunci când tehnologia este mai mobilă, personalizată şi integrată pe parcursul întregii zile şcolare şi la toate disciplinele.
Un alt impact observat de cercetători este un nivel mai mare al interacŃiunii cu familia. Multe sisteme şcolare creează un portal eLearning pe care părinŃii îl pot accesa pentru a urmări care sunt temele elevilor şi a comunica cu profesorii şi alte categorii de personal, oferind astfel oportunităŃi pentru creşterea conştientizării şi discutarea unor aspecte legate de temele pentru acasă, progresele elevilor etc. De asemenea, atunci când elevii iau laptopurile acasă, ei pot să studieze în propria bucătărie cu membrii familiei în loc de a face acest lucru într-o cameră izolată. PărinŃii pot astfel vedea mai bine ce învaŃă elevii la şcoală şi pot beneficia de noi posibilităŃi de discuŃie. (Mitchell Institute, SUA)
Rezultatele sunt diferite în ceea ce priveşte impactul eLearning asupra implicării părinŃilor. În Michigan, în cadrul iniŃiativei statale Freedom to Learn, 66% dintre cadrele didactice au afirmat că părinŃii au fost mai preocupaŃi de aspectele legate de şcoală. Mai mult de 90% dintre părinŃi sunt încântaŃi de programul prin care au fost oferite peste 20.000 de laptopuri în 195 de şcoli, iar 80% cred că prin acest program copiii lor vor deveni elevi mai buni. (Lowther, SUA) Pe de altă parte, unele studii consideră că impactul asupra implicării părinŃilor este neutru. (Penuel, SUA) 2.4. Efecte sociale şi comunitare Asigurând un laptop pentru fiecare elev, şcolile urmăresc să răspundă nevoilor educaŃionale ale elevilor care în mod normal nu şi-ar putea permite un calculator şi, prin urmare, să îmbunătăŃească rezultatelor tuturor elevilor. Studiile arată că această strategie funcŃionează.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

31




Elevii cu rezultate slabe, cei aparŃinând unor categorii de risc şi cei ai căror părinŃi nu au studii superioare înregistrează un impact pozitiv mai mare decât alte grupuri în cazul programelor eLearning 1:1. De exemplu, proiectul pilot Texas Technology Immersion a arătat că elevii dezavantajaŃi din punct de vedere material au atins niveluri de performanŃă care egalează competenŃele elevilor provenind din medii avantajate. (Texas Center for Educational Research, SUA)
Un studiu calitativ s-a concentrat pe două şcoli din SUA cu un procent ridicat de elevi imigranŃi şi/sau cu o condiŃie materială precară. A fost analizată utilizarea mediului eLearning 1:1 pentru a-i ajuta pe elevi la limba engleză. La o şcoală primară, elevii de clasa a IV-a de origine latină au folosit laptopuri pentru activităŃi premergătoare şi ulterioare lecturii. La o şcoală gimnazială, elevii imigranŃi şi refugiaŃi au folosit laptopuri în proiecte comunitare care necesitau lectură şi investigare individuală. La ambele şcoli, elevii au obŃinut la testele la citire note mai mari decât media pe stat, iar notele la scriere ale elevilor de gimnaziu au fost de asemenea mai mari decât media. (Warschauer, SUA)
În studii referitoare la elevii cu dizabilităŃi, cercetătorii au observat la aceştia o creştere a stimei de sine, a motivaŃiei şi a abilităŃii de a lucra independent, precum şi alte realizări cum ar fi o îmbunătăŃire la scriere din punct de vedere al calităŃii şi al cantităŃii. (Harris, SUA) Câteva studii sugerează că, pe termen lung, o mulŃime de beneficii sociale şi comunitare pot fi asociate cu o mai bună educaŃie. Printre aceste beneficii se numără o rată mai scăzută a criminalităŃii, reducerea dependenŃei de măsurile de ajutor social şi de alte programe sociale, creşterea numărului de activităŃi caritabile şi de voluntariat şi chiar şi întemeierea unei familii cu câŃi membri îşi doresc în viitor şi o sănătate mai bună a individului şi a familiei sale. (Riddell, Global) Cunoscând multiplele modalităŃi prin care eLearning poate îmbunătăŃi educaŃia, nu putem să nu ne gândim că eLearning poate, în mod indirect, influenŃa pozitiv şi aceste aspecte. 3. Strategia investiŃiilor duale pentru un elearning optim Cercetările sugerează că elearning este cel mai eficient într-un mediu eLearning 1:1 în care:
Instrumentele TIC şi conexiunea la Internet sunt profund integrate în activităŃile clasei şi folosite la toate disciplinele.
Profesorii deŃin competenŃele necesare şi pot folosi cu uşurinŃă resursele digitale pentru a îmbunătăŃi procesele de predare şi învăŃare. Pentru a dobândi acest nivel de integrare şi competenŃă, guvernele şi practicienii din domeniul educaŃiei trebuie să investească în dezvoltarea profesională şi resursele curriculare, precum şi în calculatoare şi reŃele. Aceste două domenii de investiŃii se potenŃează reciproc şi cresc randamentul fiecăruia dintre cele două tipuri de investiŃii: dezvoltarea profesională şi resursele curriculare îi ajută pe profesori să folosească efectiv tehnologia pentru a transforma procesele de predare şi învăŃare, iar accesul corespunzător la tehnologie le dă acestora posibilitatea să aplice ceea ce învaŃă din activităŃile de dezvoltare profesională. OrganizaŃia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) susŃine că pentru a beneficia de TIC, Ńările şi sistemele de educaŃie trebuie să atingă un anumit nivel de investiŃii în TIC şi în competenŃele şi organizaŃiile din domeniul educaŃiei care le folosesc. (OECD, Global) În sprijinul acestei idei, un studiu asupra a 11 iniŃiative internaŃionale eLearning a ajuns la concluzia că este mai probabil ca profesorii să integreze tehnologia în practica lor pedagogică atunci când aceasta este disponibilă în sălile de clasă. Rata medie a implementării în cazul profesorilor care au avut acces la un laborator a fost doar de 71,7%, aceasta crescând la 87,2% atunci când profesorii au avut un calculator în clasă şi ajungând la 94,8% atunci când au existat de la două la şase calculatoare la clasă. (Martin, et al, Global)

32

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Un al doilea studiu internaŃional subliniază importanŃa dezvoltării profesionale eficiente şi a sprijinului pentru cadrele didactice. Studiul a arătat că profesorii care vor utiliza cel mai probabil eficient tehnologia pentru îmbunătăŃirea educaŃiei sunt cei care au urmat programe de dezvoltare profesională, lucrează într-o şcoală în care primesc sprijin substanŃial şi beneficiază de tehnologie în sălile de clasă şi nu într-un laborator de informatică. (Light şi Martin, Global) 4. Dezvoltare economică Până acum am discutat despre cercetări care arată cum eLearning poate îmbunătăŃi performanŃele în educaŃie. Acum ne vom ocupa de studii care examinează modul în care un nivel mai ridicat de performanŃe poate influenŃa perspectivele economice ale unui popor. Pentru multe Ńări, dezvoltarea economică este motivul care justifică investiŃiile în eLearning. Exemple recente indică faptul că investiŃiile în eLearning pot contribui la dezvoltarea economică în două feluri: direct, prin crearea de noi locuri de muncă pe măsură ce guvernele procură calculatoare, reŃele, software şi servicii care să susŃină iniŃiativele eLearning; şi indirect, prin formarea unei forŃe de muncă mai bine educate. 4.1. Studiu de caz: Portugalia - impactul economic direct În iulie 2008, prim-ministrul portughez Jose Socrates a anunŃat proiectul Magellan, un proiect de investiŃii al Guvernului Portugaliei prin care se oferă calculatoare achiziŃionate la nivel local tuturor elevilor cu vârsta între 6 şi 10 ani. Calculatoarele urmează să fie furnizate de o companie IT locală, JP Sá Couto, furnizorul de software Linux* Caixa Magica şi alte companii din domeniul IT. JP Sá Couto intenŃionează să fabrice şi să exporte 4 milioane de calculatoare în plus faŃă de cele 500.000 de unităŃi planificate pentru a fi utilizate în Portugalia. Prin proiectul Magellan, guvernul face investiŃii pe două planuri în economia naŃională bazată pe cunoaştere: copiii din Portugalia vor deŃine competenŃele care le vor da posibilitatea de a concura pentru slujbe bine plătite în viitor, iar populaŃia lucrătoare din Portugalia va avea acces la slujbe de calitate superioară şi cu o valoare adăugată ridicată în perioada următoare. Conform analizei realizate de Vital Wave Consulting, proiectul Magellan va genera un număr de 1.470 de slujbe în total, iar impactul economic total va fi de 2,26 miliarde de euro (3,131 miliarde de dolari). (Coppock, Portugalia) 4.2. Impactul indirect: Beneficiile economice ale unei forŃe de muncă mai bine educate Deşi nu a fost efectuat niciun studiu care să se ocupe în mod clar de impactul indirect pe care eLearning îl are asupra economiei, pare rezonabil să ne gândim că, prin îmbunătăŃirea performanŃelor în educaŃie, eLearning poate duce în cele din urmă la creşterea performanŃelor economice. ComparaŃii realizate la nivel internaŃional arată că educaŃia joacă un rol central pentru stimularea productivităŃii muncii şi a creşterii economice. De exemplu, William Barro, economist la Harvard, a efectuat o analiză cu privire la educaŃie şi creştere economică şi a ajuns la concluzia că o creştere cu o deviere standard la notele de la teste ar duce la o rată mai mare de creştere a PIB-ului real pe cap de locuitor cu un procent pe an. (Barro, Global) Un studiu al Băncii Mondiale confirmă în continuare aceste concluzii. Studiul arată că creşterea notelor la testele din cadrul Programului InternaŃional pentru Evaluarea Elevilor al OECD (PISA) cu 47 de puncte (echivalentul unei devieri standard la nivel de Ńară) va determina.o creştere de aproximativ 1% a produsului intern brut (PIB). Raportul Băncii Mondiale face referire şi la studiile realizate în SUA care sugerează că o creştere cu o deviere standard în ceea ce priveşte rezultatele la matematică la sfârşitul liceului va duce la venituri anuale cu 12% mai mari. (Hanushek şi Wossmann, Global)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

33

5. Planuri de viitor Creşterea calităŃii educaŃiei este o provocare critică pentru guverne şi liderii din domeniul educaŃiei din toată lumea. Deşi nu există încă studii concludente, aleatorii şi longitudinale cu privire la beneficiile eLearning, o serie importantă de dovezi indică faptul că investiŃiile în eLearning pot produce efecte pozitive semnificative. Profesorii care vor utiliza cel mai probabil eficient tehnologia pentru îmbunătăŃirea educaŃiei sunt cei care au urmat programe de dezvoltare profesională, lucrează într-o şcoală în care primesc sprijin substanŃial şi beneficiază de tehnologie în sălile de clasă şi nu într-un laborator de informatică.

REFERINłE BIBLIOGRAFICE

*** Intel World Ahead Program. Intel White Paper. 2009. Aydin, Cengiz Hakan and Unal, Figen. Research Report: The 1:1 eLearning POC Project Pilot Implementation in Turkey. Ankara, 2008. Balanskat, Anja, Blamire, Roger and Kefala, Stella. The ICT Impact Report: A Review of Studies of ICT Impact on Schools in Europe. European Schoolnet, December 2006. Barro, Robert J. Education and Economic Growth. Harvard University, 2000. Becta. Harnessing Technology Review 2007: The Role of Technology and Its Impact on Education, Summary Report. November 2007. Becta. Harnessing Technology Review 2008: The Role of Technology and Its Impact on Education, Summary Report. November 2008. Chinien, Chris. The Use of ICTs in Technical and Vocational Education and Training. UNESCO Institute for Information Technologies in Education. 2003. Coppock, Karen, Smith, Brendan, and Howell, Karina. Conceptual Mapping of Education Ecosystem: Final Report. Vital Wave Consulting, May 2009. Escorza, Yolanda Heredia and Rodriguez, Armando Lozano. The Use of Classmate PC Computers in an Elementary School in the State of Puebla: A Descriptive Study. Tecnológico de Monterrey, 2008. Gough, Annette, Marshall, Alan, and Taylor, Joan. Notebooks for Teachers and Principals Initiative Research Project. Deakin University, 2003. Hanushek, Eric A. and Wossmann, Ludger. Education Quality and Economic Growth. World Bank, 2007. Harris, Walter J. Laptop Use by Seventh Grade Students with Disabilities: Perceptions of Special Education Teachers. Maine Learning Technology Initiative, 2004. Hill, Janette R. et al. The Impact of Portable Technologies on Teaching and Learning: Year One Report and Year Two Report, Dept. of IT at the University of Georgia (U.S.), for Athens Academy. Hollingworth, Sumi. et al, Technology and School Improvement: Reducing Racial Inequity with Technology? Report to Becta. Institute for Policy Studies in Education, April 2008. Kerr, Kerri A, Pane, John F. and Barney, Heather. Quaker Valley Digital School District: Early Effects and Plans for Future Evaluation. Technical Report. RAND Education, 2003. Kulik, James A. Effects of Using Instructional Technology in Elementary and Secondary Schools: What Controlled Evaluation Studies Say. Final Report. SRI International, May 2003. Light, Daniel and Martin, Wendy. Evaluation Summary: Intel Teach and Intel Learn. SRI International, June 6, 2007. Lowther, Deborah et al. Freedom to Learn Initiative: Michigan 2005-2006 Evaluation Report, University of Memphis Center for Research in Educational Policy. Mann, Dale et al. West Virginia Story: Achievement Gains from a Statewide Comprehensive Instructional Technology Program. Milken Family Foundation, 1999. Malaysia Ministry of Education and Intel Malaysia. MOE-Intel School Adoption Project Phase One Project Report, May 2008. Martin, Wendy, et al. Research Report Summary: Intel Teach to the Future International Evaluation: Year End Report. Center for Children & Technology. 2005.

34

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Mitchell Institute. One-to-One Laptops in a High School Environment: Piscataquis Community High School Study, Final Report. February 2004. Organization for Economic Co-operation and Development. Education Today: The OECD Perspective. OECD, 2009. Penuel, William R. et al. Using Technology to Enhance Connections between Home and School: A Research Synthesis. SRI International, April 2002. PricewaterhouseCoopers. Using ICT in Schools: Addressing Teacher Workload Issues, DfES. Research Series. London, 2004. Riddell, W. Craig. The Impact of Education on Economic and Social Outcomes: An Overview of Recent Advances in Economics. February 2006. Ross, Steven M. et al. Anytime, Anywhere Learning: Final Evaluation Report of the Laptop Program: Year 3. University of Memphis, 2003. Silvernail, David L and Lane, Dawn M. The Impact of Maine’s One-to-One Laptop Program on Middle School Teachers and Students, Research Report 1. Maine Education Policy Research Institute, University of Southern Maine, February 2004. Texas Center for Educational Research. eTxTiP: Evaluation of the Texas Technology Immersion. Project: Final Outcomes for a Four-Year Study (2004-05 to 2007-08), January 2009. Trucano, Michael. Knowledge Maps: ICT in Education. Washington, DC: InfoDev, 2005. Wagner, Daniel A. et al. Monitoring and Evaluation of ICT in Education Projects: A Handbook for Developing Countries. Washington, DC: InfoDev, 2005. Warschauer, Mark, et al. Promoting Academic Literacy with Technology; Successful Laptop Programs in K12 Schools. Elsevier, 2004. Waxman, Hersch C., Lin, Meng-fen, and Michko, Georgette M. A Meta-Analysis of the Effectiveness of Teaching and Learning with Technology on Student Outcomes. Learning Point Associates, 2003. Wenglinsky, Harold. Does It Compute? The Relationship between Educational Technology and Student Achievement in Mathematics. ETS Policy Information Report, September 1998

Perspective ale instruirii bazate pe proiect. Utilizarea aplicaŃiilor multimedia şi multisenzoriale Prof. Radu Jugureanu – Siveco ROMÂNIA SA, [email protected] Prof. Univ. Dr. Ion Roceanu – Universitatea NaŃională de Apărare Carol I [email protected] Abstract ConŃinutul educaŃional multimedia interactiv pe care îl dezvoltăm pentru diferite sisteme educaŃionale naŃionale, în câteva Ńări are o componentă fundamentală didactică bazată pe Taxonomia Bloom-Aderson şi Teoria lui Gardner privind inteligenŃele multiple, iar din punct de vedere informatic se bazează pe crearea de simulări, emulări de procese, interactivitate de nivel superior, toate acestea standardizate SCORM. Evident însă că acest soft educaŃional se subsumează curriculei specifice sistemului educaŃional pe care îl serveşte. Este prin urmare pe de o parte liniar curricular (organizat pe: disciplina de studiu, unitate de învăŃare, moment de lecŃie, item de învăŃare) şi pe de altă parte proiectat pentru învăŃare, centrat pe student ca unică entitate beneficiară. Este greu de presupus în acest context o strategie didactică cu valenŃe de tip „project based”. Trecerea, prin urmare, la o altă paradigmă a proiectării didactice a software-ului educaŃional, în contextul uniformizării globale a standardelor de eLearning este un pas firesc. Definirea conceptuală şi practică a „Project Based eLearning” pe tehnologii multi-touch care să permită o altă dinamică a instruirii şi a formării de competenŃe, cu un profit cognitiv mai aproape de real este pasul firesc.

1.

Stadiul cercetării ştiinŃifice în domeniu ExperienŃa dobândit-o în ultimii zece ani în domeniul eLearning, ca arhitect, realizator şi implementator al soluŃiilor naŃionale pentru utilizarea tehnologiilor IT în instruire şi formare, atât în România prin programul naŃional Sistem EducaŃional Informatizat dar şi în Ńări precum Azebaijan, Cipru, Maroc, Emiratele Arabe Unite, ca şi influenŃa pe care instituŃii internaŃionale importante (Cambridge University Press, eLSE, CNIV/ICVL, OnLine Educa Berlin), au avuto asupra pregătirii noastre oferă suportul necesar pentru a iniŃia o cercetare în identificarea acelor mijloace noi de formare şi instruire într-un domeniu atât de important cum este educaŃia militară. Proiectul pe care îl iniŃiem începând cu anul 2009 va oferi suportul teoretic şi practic demonstrativ pentru dezvoltarea unui sistem de instruire perfect integrat în conceptul educaŃiei bazate pe reŃea. Tehnologia multi-touch reprezinta o schimbare fundamentala a modului în care interactionam cu continutul digital. Utilizand mesele multi-touch, adica un ecran rectangular cu diagonala de cca. 76 cm, asupra căruia se poate acŃiona pe de o parte simultan în mai multe zone active iar pe de altă parte atât cu obiecte reale cât şi cu entităŃi virtuale, elevii şi studenŃii vor putea lucra în echipă, simultan, dezvoltand proiectele didactice transdisciplinare, fără a utiliza mouse/tastatura, prin simpla acŃiune asupra obiectelor de pe ecran. ImplicaŃiile în formarea prin transdisciplinaritate şi proiecte didactice complexe urmează a fi bine definite şi argumentate prin această lucrare. Tema propusă având un caracter multidisciplinar – didactică, informatică, artă militarăanaliza precursorilor trebuie tratată diferenŃiat.Trebuie subliniat însă de la început că tema aleasă nu este subiectul prezent al niciunui actor implicat: ştiinŃele educaŃiei, tehnologii informatice, formare în arta militară. Cu alte cuvinte subiectul temei reprezintă o primă abordare, atât pe plan naŃional cât şi internaŃional, al utilizării noilor tehnologii multi-touch în dinamica de instruire şi

36

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

formare în domeniul militar. Din punct de vedere didactic eLearning este o temă majoră atât pe plan naŃional cât şi internaŃional. În România conceptul eLearning a căpătat forme practice majore atât în mediul Universitar (UNAP, UBB, UNIBIC, UPB), cât şi preuniversitar (programul guvernamental Sistem EducaŃional Informatizat este considerat de comisarul european Jan Fiegel ca exemplu de buna practică în spaŃiul european). Atît din punct de vedere al cercetării ştiinŃifice (lucrări importante ale: Prof. Eugen Noveanu, Prof. Mircea Miclea, Prof. Ion Roceanu), cât şi al interesului pentru diseminare prin conferinŃe internaŃionale (CNIV-ICVL, eLSE, OnLine Educa Berlin, etc) cercetarea românească este un acor important în spaŃiul european. Integrarea celor trei componente însă, nu are istoric. Încercări de utilizare a sistemelor multi-touch în media sau informare publică există însă.

NASA Multi-Touch Illuminate Table, sept.2008 http://www.gesturetek.com/illuminate/businesscases/nasa.php

Ceea ce propunem însă în cadrul lucrării este mult mai mult. Este o nouă tehnologie de formare în spaŃiul militar, bazată pe învăŃământ colaborativ şi pe instruire bazat pe proiect. Iată de exemplu o imagine de la inaugurarea Preşedintelui Obama:

20.01.2009, Obama, Inaugurare, http://gigapan.org/viewGigapan.php?auth=033ef14483ee899496648c2b4b06233c&window_height=629&wi ndow_width=1259.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

37

Fotografia are 1474 megapixeli şi permite o analiză de detaliu a fiecărui participant. Un curs de securitate naŃională prin care studenŃii pot simula analiza „în timp real” a posibilelor persoane participante.

Detaliu din prezidiu

Detaliu din mulŃime. Se găseşte în colŃul din dreapta jos al fotografiei originale. Imposibil de identificat pe o fotografie clasică

Important este de subliniat că preocupări semnificative vis a vis de abordarea a două dintre elementele proiectului (eLearning şi PjBL) există. Unul dintre cei mai importanŃi cercetători în această direcŃie este Sir Ken Robinson. Două dintre cărŃile sale ([7,8]) tratează problema crativităŃii în contextul educaŃional cu semnificative influenŃe ale noilor tehnologii în educaŃie (am numit aici eLearning ca întreg). Din punct de vedere al tehnologiei multi-touch nivelul de cercetare este mai alert. Mai multe companii1 au dezvoltat diferite forme de suprafeŃe multi-touch cu destinaŃii multiple dar nu învăŃământ.

Astfel, direcŃiile de utilizare sunt: Industria hotelieră şi alimentaŃie publică; info chioşc, jocuri, guvernamental, cartografie, muzică. 2.

Rezultate ştiinŃifice relevante în domeniul cercetărilor viitoare În lucrarea Mapping the Global Future, Dr. Lawrence K. Gershwin, National Intelligence Officer for Science and Technology, Office of the Director of National Intelligence se face o analiză riguroasă asupra viitorului tehnologic mondial. 1

Microsoft Surface, Windows 7, Apple products, TacTable, NUI Group, CUBIT / TouchKit, Perceptive Pixel, SmartSurface, Asus EEE PC 900, Dell Latitude XT, Promethean Multi-user Activboard, MPIS-Multi Point Interaction Surface, JazzMutant, MTmini, SparshUI, Neonode

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

38

The Global Technology, Revolution 2020, In-Depth Analyses Bio/Nano/Materials/Information - Trends, Drivers, Barriers, and Social Implications transpune foarte clar o hartă a tehnologiilor probabile cu care studenŃii noştri de astăzi vor lucra. Probabilitatea implementării

Probabilitate tehnică

Foarte probabil (++)

Probabil (+)

Incert

Improbabil (-)

Foarte improbabil (- -)

Doar pe pieŃe de nişă

Senzori N.B.C.R. pentru echipele de intervenŃie rapidă

Animale modificate genetic pentru cercetaredezvoltare Transport neconvenŃional

Vehicule aeriene fără pilot comerciale Terorism bazat pe înaltă tehnologie Nano-tehnologii în scop militar Robotică în scop militar Medicamente pentru îmbunătăŃirea memoriei Robotică în scopuri ştiinŃifice Super soldaŃi RoboŃi umanoizi personali Computere cuantice

Poate satisface nevoile unei pieŃe medii sau mari dar ridică importante probleme de politici publice

Monitorizare genetică Recolte modificate genetic Senzori omniprezenŃi

Implanturi pentru monitorizare şi identificare Xenotransplanturi

Sisteme biometrice ca unice sisteme de identificare ReŃele urbane de senzori N.B.C.R. Terapie Genetică Insecte modificate genetic Robotică medicală Monitorizare video securizată

Satisface o cerere mare pentru pieŃe medii şi nu ridică probleme majore de politici publice

MedicamentaŃie cu Ńintă controlată Acces omniprezent la informaŃie Utilizarea omniprezentă a etichetării şi identificării cu ajutorul radiofrecvenŃei Energie solară ieftină Dezvoltarea de noi medicamente pe bază de analize statistice Filtre şi catalizatori ProducŃie ecologică Sisteme inteligente Ingineria Ńesuturilor Recuperare medicală avansată Imunoterapie Tratamente îmbunătăŃite provenite din analiza de date Materiale textile inteligente Computere “purtabile”

Satisface o cerere mare pentru pieŃe mari şi nu ridică probleme majore de politici publice

Vehicule hibride Internet [pentru scopuri comparative] Teste biologice rapide ComunicaŃii Wireless în mediul rural Metode îmbunătăŃite de diagnostic şi chirurgie Criptografie cuantică

TranzacŃii electronice InterfaŃă hands-free pentru computere Materiale textile durabile Tranfer de date securizat

Cip-uri pentru implanturi craniene

Medicamente dependente de structura genetică

Sisteme autonome de locuit ieftine CărŃi tipărite la comandă

SelecŃia genetică a urmaşilor

Muşchi şi Ńesuturi artificiale

Vehicule pe bază de hidrogen

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

39

Este foarte limpede că tehnologiile didactice actuale şi abordarea pe verticală a curriculei va face greu de abordat “criptografia quantică”, ca să dau doar un exemplu. Trecerea la gândirea adaptivă sau statistică este un pas absolut necesar, iar instruirea/învăŃarea bazată pe proiect prin instrumente multisenzoriale, multimedia poate fi elementul care să faciliteze o mai rapidă adaptare la noile tehnologii.

3.

DirecŃii de cercetare Obiectivul general al proiectului de cercetare este de a creşte accesul la un învăŃământ de calitate prin intermediul dezvoltării şi modernizării curriculumului existent şi a instrumentelor de predare, învăŃare, evaluare şi examinare, în conformitate cu actualele orientări în învaŃământul românesc, vizând schimbarea abordării de la un curriculum centrat pe discipline la unul centrat pe student. Obiectivele specifice ale proiectului vizează îmbunatăŃirea proceselor educaŃionale prin: • dezvoltarea unui curriculum transdisciplinar pentru Institutiile de învăŃământ militar parte a curriculumului la decizia şcolii, inclusiv elaborarea de material didactic, pentru 3 domenii: ştiintific, umanist şi specific, pentru nivelul liceal, pornind de la nevoile de dezvoltare ale elevilor şi Ńinând cont de standardele naŃionale de calitate • dezvoltarea de instrumente de predare, învăŃare, evaluare şi examinare a elevilor potrivit curriculum-ului transdiciplinar elaborat, care să faciliteze stimularea şi dezvoltarea multilaterala a personalităŃii în curs de formare a elevilor inclusiv aptitudinile acestora de comunicare şi lucru în echipă, gândirea creativă, gradul de adaptare la situaŃii diferite, de dezvoltare a capacităŃii de investigare şi de valorizare a propriei experienŃe. • dezvoltarea în format digital a conŃinuturilor şi a materialelor de predare, învăŃare, evaluare şi examinare elaborate • structurarea unor competenŃe profesionale pentru dezvolterea aptitudinilor şi atitudinilor de luptător în mediul multinaŃional utilizând tehnologii multisenzoriale. Model operaŃional al Sistemului de Instruire bazat pe tehnologii multi-senzoriale destinat domeniului militar a) Cercetare privind tehnologia multisenzorială utilizată în sistemele de instruire şi formare profesională continuă Proiectul propus se aplică într-un context în care sistemul de instuire şi formare prfesională continuă este caracterizat printr-un proces de schimbare dinamic, urmărind formularea unei oferte instrucŃionale îmbunătăŃite în raport cu nevoile de cunoaştere şi de dezvoltare ale populatiei active, cu provocările societăŃii cunoaşterii şi cu cerinŃele de calitate şi de eficienŃă cerute de procesul de integrare efectivă în Uniunea Europeană. b) Procese educaŃionale bazate pe tehnologii multi-senzoriale Formarea profesionale continuă, ca sistem de instruire, trebuie să soluŃioneze probleme având un caracter local, legat de problematica meseriei căreia i se adresează. Din cauza acestei particularităŃi la definirea proceselor educaŃionale axarea se face pe resursele implicate în proces, umane şi materiale, ultimele având scopul de a eficientiza procesul, a realiza instruirea în baza legităŃilor impuse de specificul socio-psihologic al individului dar si al curriculum-ului implicat la toate acestea.Tehnologia multisenzorială oferă desfăşurarea unor sesiuni/activităŃi de instruire în grup, urmărite sau nu de un tutore, şi în care fiecare participant primeşte un rol în funcŃie de scenariul de instruire selectat. Scenariul, cu structura sa prestabilită, oferă doar un cadru de lucru în care activităŃile care se desfăşoară sunt complet controlate de creativitatea participanŃilor, a puterii lor de analiză şi sintetizare şi chiar şi a abilităŃilor lor practice de mânuire a tehnoligiei multisenzoriale.ActivităŃile de instruire sunt interactive având rolul de a reduce decalajul dintre

40

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

ceea ce este învăŃat în cursurile de instruire şi situaŃiile reale cu care au de-a face cursanŃii, la locul lor de muncă. c) Arhitectura operaŃională a Sistemului Un curs este de fapt un proiect definit ca o secvenŃă de situaŃii bazate pe practica zilnică de la locul de muncă al cursantilor. Un proiect pe care trebuie să îl lanseze şi controleze, supervizeze în grup, alături de persoane care nu întotdeauna urmează acelaşi traseu al instrurii, rolurile lor sunt definite pe orizontală sau verticală, de arhitectura instituŃiei din care fac parte. Tehnologia multisenzorială contribuie la dinamizarea procesului educaŃiei, la formarea unor abilităŃi intelectuale, profesionale dar şi practice dobândite prin utilizarea "suprafetei". În modelul nostru de proiectare “teorie” sau “conŃinut” este numit “informaŃie/cunoaştere” sau chiar “documentare” în intenŃia de a adânci similarităŃile cu munca reală. Sunt incluse şi exerciŃii şi studii de caz care nu sunt în mod necesar legate de reproducerea unor situatii reale, întâmplate. Aceste exerciŃii şi studii de caz sunt adesea relevante pentru progresul pas de pas şi pentru a ajuta cursanŃii să îşi însuşească anumite abilităŃi şi cunoştinŃe practice. Urmând conceptul lui Vygostky de schelă există un număr de paşi intermediari în procesul învăŃării la fel ca atunci când urcăm nişte scări: procesul invăŃării fiind asimilat cu acela de trecere din treaptă în treaptă. d) Dezvoltarea de conŃinuturi educaŃionale şi de instruire utilizând tehnologii multisenzoriale Proiectarea materialelor educaŃionale pentru tehnologia mutisenzoriala este bazată pe un cadru inovator de idei din câmpul instruirii profesionale şi de corporaŃie. Rezumând acest cadru putem spune că o instruire eficientă are nevoie de o învăŃare într-un mediu activ unde cursanŃii fac lucrurile împreună, fiind confruntaŃi cu probleme reale, sub supravegherea unor experimentaŃi practicieni, unde pot să îşi împărtăşească ideile lucrând în acelaşi timp în echipă, unde instructorul ajută cursanŃii să reflecteze asupra proiectelor şi pretenŃiilor personale, unde partea de teorie completează fericit partea practică, dând cursantului acele cunoştinŃe necesare de care au nevoie pentru desfăşurarea în optime condiŃii a cursurilor pe care le urmăreşte. Astfel, un punct important în definirea proiectelor este acela că ele trebuie structurate ca o secvenŃă de activităŃi îndreptate spre practică unde informaŃia şi cunoştinŃele vin ca un suport al acelor activităŃi, mai degrabă decât ca o secvenŃă de teorie cu exerciŃii şi aplicaŃii ulterioare.

BIBLIOGRAFIE

[1] Noveanu Eugen, Istrate Olimpius, Oprea Delia, Jugureanu Radu (coordonator), Metodologia SIVECO de realizare a conŃinutului educaŃional multimedia interactiv, Editura Litera InternaŃional, 2009 (în curs de apariŃie) [2] Mapping the Global Future, Dr. Lawrence K. Gershwin, National Intelligence Officer for Science and Technology, Office of the Director of National Intelligence [3] New Learning, Mary Kalantzis, Bill Cope, Paperback (ISBN-13:9780521691246), Cambridge University Press [4] The Enterprise of the future, IBM Global CEO Study [5] Mobile Learning in the Classroom: An Empirical Assessment of a New Tool for Students and Teachers, Douglas McConatha and Matt Praul, West Chester University of Pennsylvania [6] mLearning Inovation, ICO Sales Europe, SIR Learning Systems Ltd, CEOlution 2007 [7] Sir Ken Robinson with Lou Aronica, The Element: How Finding Your Passion Changes Everything , 2009 by Penguin [8] Sir Ken Robinson with Lou Aronica, Out of Our Minds:Learning to be Creative , 2009 by Penguin http://www.sirkenrobinson.com/index2.php?height=800&width=1280

BETT 2009 – Tehnologii moderne pentru dezvoltarea învăŃământului şi cercetării Marin Vlada – Universitatea din Bucureşti, [email protected] Radu Jugureanu – Siveco Romania, [email protected] Abstract Lucrarea prezintă elmentele definitorii ale unui eveniment anual dedicat utilizării tehnologiilor computerizate în educaŃie şi cercetare. BETT este cea mai importantă expoziŃie dedicată utilizării tehnologiei în educaŃie şi cercetare. La BETT 2009- Olympia Londra peste 650 de companii au prezentat soluŃii inovative pentru educaŃia secolului 21, si peste 30.000 de vizitatori din întreaga lume au trecut porŃile spaŃiului expoziŃional Olympia. Romania a participal cu produsul SANAKO Study Science Lab elaborat de SIVECO Romania împreună cu partenerii de la SANAKO Corporation (Finlanda). Laboratorul virtual oferă profesorilor şi elevilor posibilitatea de a realiza experimente ştiinŃifice într-un mediu sigur şi atractiv. Experimentele ştiinŃifice sunt facilitate de AeL Science Lab, conŃinutul digital interactiv dezvoltat de SIVECO Romania, ce include 400 de lecŃii multimedia de biologie, chimie, fizică şi matematică. Se face un studiu privind iniŃiative, programe şi proiecte operaŃionale în România pentru promovarea şi integrarea noilor tehnologii în educaŃie şi formarea continuă, adaptarea sistemului de învăŃământ românesc la noile cerinŃe şi provocări impuse de construirea societăŃii cunoaşterii potrivit Strategiei Europene "Instruirea în Societatea Cunoaşterii".

1. Introducere IniŃial, BETT (British Education and Training Technology) s-a organizat în anul 1985 sub denumirea de “Hi Technology and Computers in Education Exhibition”. In anul 2009, evenimentul s-a desfasurat sub deviza „Learning Creatively through Technology” si sub semnul aniversarii a 25 de ani de la prima organizare. “BETT celebrated its 25th anniversary this year, and for the show to continue to breaking records in terms of both visitor attendance and number of exhibitors indicates that technology is playing a greater role in education than ever before. BETT really is the place for teachers, leaders, local authorities and professionals to see the latest resources, debate ideas and continue their professional development - all under one roof.” Richard Joslin, exhibition director of BETT [2]. În ianuarie 2009 BETT a sarbătorit 25 de ani ca lider mondial în tehnologii educaŃionale şi de comunicaŃii (TIC). BETT promovează şi simbolizează cele mai bune produse educaŃionale folosind tehnologii utilizate în Marea Britanie şi în lume, resurse şi cele mai bune practici, pe care le utilizează mii de practicanŃi pentru a spori cunoştinŃele lor de învăŃare prin intermediul tehnologiei. Premiile BETT sunt recunoaşteri anuale ale activităŃilor de excelenŃă prin utilizarea TIC în învăŃământ şi cercetare.

42

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

2. BETT – obiective, strategii, teme, rezultate Cea de-a 25-a ediŃie a BETT a avut în acest an drept teme centrale: învăŃarea personalizată, curricula digitală, modernizarea unităŃilor de învăŃământ şi managementul în educaŃie. Zonele speciale dedicate testării noilor tehnologii permit interacŃiunea dintre specialiştii IT&C şi beneficiarii direcŃi: profesorii şi elevii participanŃi la târg. Feedback-ul obiectiv obŃinut în timp real de la participanŃi reprezintă o informaŃie extrem de utilă în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a unor viitoare resurse educaŃionale (Fig.1, Fig. 2) [3,4]. (http://www.siveco.ro/web/content.jsp?page=2795&language=1)

Fig. 1 ExpoziŃia Olympia Hall -London

Fig. 2 Oferta Microsoft

Între 14 şi 17 ianuarie s-a desfăşurat în Londra, BETT 2009, cea mai importantă expoziŃie dedicată utilizării tehnologiei în educaŃie. Peste 650 de companii au prezintat soluŃii inovative pentru educaŃia secolului XXI, iar organizatorii au estimat ca până la finalul evenimentului, peste 30.000 de vizitatori din întreaga lume să treacă porŃile spaŃiului expoziŃional Olympia. Ca în fiecare an, la expoziŃia BETT au avut loc lansări de produse educaŃionale revoluŃionare ce încurajează utilizarea tehnologiei moderne pentru dezvoltarea de sisteme de învăŃământ adapatate secolului XXI. De asemenea, au fost organizate diverse seminarii Ńinute de specialişti în probleme educaŃionale şi IT. Cu această ocazie au avut loc dialoguri între specialiştii IT&C şi beneficiarii direcŃi: profesorii şi elevii. Cu ocazia evenimentului, anual se acorda premiile BETT. Premiile BETT se bazează pe cinci principii-cheie [2]: 1. promovează şi recunoaşte diverse resurse digitale pentru educaŃie 2. reprezintă şi satisface nevoile sistemului de învăŃământ 3. stimulează proiectarea, producŃia şi furnizarea de resurse de învăŃare de înaltă calitate 4. ofera opŃiuni pentru practicieni, elevi şi părinŃi care doresc să utilizeze resursele educaŃionale inovatoare şi deosebite 5. oferă modele cuprinzătoare şi accesibilea ce pot contribui esenŃial la înŃelegerea şi utilizarea unor fenomene, la progresul ştiinŃei şi tehnologiei. 3. Calculatorul – mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaŃiei, cercetării şi inovării "LUMEA CONTEMPORANĂ este marcată de o evoluŃie rapidă şi greu previzibilă din toate punctele de vedere (economic, politic, social, ştiinŃific). Această evoluŃie marchează toate regiunile globului şi toate sferele vieŃii sociale. Are un caracter imperativ, pluridisciplinar, cu

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

43

conexiuni puternice şi numeroase. În faŃa acestor demersuri epistemologice, oamenii tentaŃi să folosească abordări unidisciplinare şi nu pluridisciplinare sau transdisciplinare sunt dezorientaŃi şi depăşiŃi de situaŃie. Pentru a forma noile generaŃii astfel încât să fie capabile să facă faŃă problemeticii lumii contemporane, sunt necesare acele schimbări în paradigma învăŃării care favorizează trecerea de la învăŃărea disciplinară, atomizată, la cea orientată către dezvoltarea unui nou mod de gândire, integrator, ancorat în actualitatea socioculturală complexă, autonom, creativ, deschis. Procesul învăŃării transcende educaŃia formală şi depinde de interacŃiuni realizate cu o multitudine de surse externe situate în zona proximei dezvoltări individuale şi în orizontul motivaŃional personal. OMUL şi LUMEA interacŃionează continuu, realitatea este văzută din perspective multiple, informaŃia ne parvine prin diverse canale, astfel încât, pentru a avea un răspuns adecvat, CUNOŞTINłELE noi trebuie produse, şi nu reproduse. ÎNVĂłAREA este individualizată, iar dezvoltarea în plan cognitiv şi afectiv nu poate face abstracŃie de contextul cultural, social, tehnologic. Acestea sunt motive serioase pentru care şcoala secolului 21 ar trebui să se deschidă spre activităŃi care să permită o educaŃie de factură nouă, mai adecvată realităŃilor contemporane. Una dintre cele mai bine instrumentate modălităŃi de abordare a învăŃării în mod integrator şi diferenŃiat este utilizarea calculatorului în sala de clasă. CALCULATORUL incită la permanentă reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii prin accesarea de surse diverse de informaŃii şi ne oferă un alt mod de a cunoaşte şi de a produce CUNOAŞTEREA. EDUCATORUL nu mai dirijează şi nu mai controlează informaŃiile care intră în lumea elevilor. El ar trebui să faciliteze înŃelegerea lumii externe, corespondenŃele subiective între lumea externă şi lumea internă, iar calculatorul îi poate fi de mare ajutor în demersul său de la o instruire uniformă, pentru toŃi elevii la fel şi una individualizată, fiecăruia după potenŃialul biopshihologic şi nevoi. Schimbarea de paradigmă a învăŃării şi anume trecerea de la achiziŃii de cunoştinŃe la dezvoltarea de competenŃe, valori şi atitudini impune focalizarea instruirii pe activităŃi dominante de participare activă şi voluntară a elevilor după nevoile, interesele şi profilurile lor de învăŃare. DiferenŃierea instruirii şi contextualizarea acesteia are un suport deosebit de util în utilizarea calculatorului la clasă." [1]. SANAKO Study Science Lab and AeL Science Lab digital SIVECO Romania împreună cu partenerii de la SANAKO Corporation au lansat produsul SANAKO Study Science Lab. Laboratorul virtual le oferă profesorilor şi elevilor posibilitatea de a realiza experimente ştiinŃifice într-un mediu sigur şi atractiv. Experimentele ştiinŃifice sunt facilitate de AeL Science Lab, conŃinutul digital interactiv dezvoltat de SIVECO Romania, ce include 400 de lecŃii multimedia de biologie, chimie, fizică şi matematică. “SIVECO Romania este un nume de referinŃă în dezvoltarea de conŃinut educaŃional interactiv. Parteneriatul cu SANAKO, o companie ce furnizează platforme educaŃionale în întreaga lume, reprezintă ocazia de a ne consolida această poziŃie şi a demonstra la nivel internaŃional valoarea eLearning-ului românesc”. Otto Zelch, Line of Business Manager în cadrul SIVECO Romania. De asemenea, reprezentanŃii SIVECO Romania

44

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

fac prezentări ale soluŃiei de eLearning AeL. Crearea și dezvoltarea de conținut educațional interactiv şi platforme de eLearning a devenit un domeniu în care SIVECO Romania excelează. Proiectele majore implementate de companie au peste 7 milioane de beneficiari în România şi în Ńări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi spaŃiul CSI. În Fig. 3 este prezentată o astfel de lecŃie [3].

Fig. 3 Lesson: Aluminium, The Reaction between Aluminum and Hydroxides and between Aluminum and Chlorine (ISCED Level: 3)

An Interactive Approach to Learning Science: • Interactive software that simulates authentic science experiments and encourages students to actively take part in the learning process • Students are stimulated to constructively think, test theories and draw conclusions AeL Science Lab comprises valuable educational digital content: • AeL Biology Lab – 170 learning objects • AeL Chemistry Lab – 94 learning objects • AeL Physics Lab – 71 learning objects • AeL Math Lab – 58 learning objects [ © AeL Science Lab digital content is developed by SIVECO Romania ] 4. Formarea cadrelor didactice în utilizarea TIC pentru instruire, cercetare şi inovare Motto: "Imagination is everything. Imagination is more important than knowledge. For knowledge is limited to all we now know and understand, while imagination embraces the entire world, and all there ever will be to know and understand". A. Einstein

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

45

Implementarea şi utilizarea de tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare reclamă mobilizarea şi susŃinerea diverselor iniŃiative, programe şi proiecte ale instituŃiilor publice, organizaŃiilor profesionale sau individual ale specialiştilor din domeniul eLearning, cercetătorilor, profesorilor din învăŃământul universitar şi preuniversitar, inspectorilor, consilierilor, pedagogilor, psihologilor, elevilor şi studenŃilor. Astfel, după anul 2000, când s-au extins şi dezvoltat tehnlogiile Web 2.0 şi Learning 2.0 s-au abordat programe şi proiecte legate de: • strategii de dezvoltare şi formare, • management de proiecte, • lucru în echipe, • metodologii de implementare. De asemenea, iniŃiatorii au avut în vedere promovarea şi integrarea noilor tehnologii în educaŃie şi formarea continuă, adaptarea sistemului de învăŃământ românesc la noile cerinŃe şi provocări impuse de construirea societăŃii cunoaşterii potrivit Strategiei Europene "Instruirea în Societatea Cunoaşterii". IniŃiative, programe şi proiecte operaŃionale în România [5,6]: 1. Programul "Instruirea în Societatea Cunoaşterii" (2009-2010) - Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării (MECI), în parteneriat cu SIVECO România (www.edu.ro, www.siveco.ro ); instruirea a 3000 de profesori formatori; 2. Programul Intel®Teach (2007, www.siveco.ro, www.intel.com) – curs internaŃional de formare la nivelul Caselor Corpului Didactic din Ńară coordonat de Siveco România şi CorporaŃia Intel; 3. Proiectul ICVL (2006, www.icvl.eu) – ConferinŃa InternaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “News Technologies in Education and Research”, susŃinută de Universitatea din Bucureşti şi ANCS (Autoritatea NaŃională pentru Cercetare StiinŃifică), Siveco România şi CorporaŃia Intel ; 4. Portalul Elearning.Romania (2006, www.elearning.ro) – platforma de resurse educaŃionale, iniŃiativa TEHNE (Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie); 5. Proiectul eLSE (2005, http://adl.unap.ro) – ConferinŃa ŞtiinŃifică InternaŃională "eLearning and Software for Education", susŃinută de Universitatea NaŃională de Apărare “Carol I” Bucureşti; 6. Proiectul CNIV (2003, www.cniv.ro) - ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Promovarea tehnologiilor moderne în educaŃie şi cercetare”, susŃinută de Universitatea din Bucureşti şi ANCS (Autoritatea NaŃională pentru Cercetare StiinŃifică), Siveco România şi CorporaŃia Intel; 7. Portalul AeL şi Cupa Siveco "Software EducaŃional" (2003, www.advancedelearning.com) – dezvoltarea lecŃiilor interactive de Software educaŃional, iniŃiativă a firmei Siveco; 8. Portalul Didactic.ro (2003, http://www.didactic.ro) - platforma “Cancelaria NaŃională”, iniŃiativă a firmei Softwin (http://www.softwin.ro) 9. Portalul TimSoft (2001, www.timsoft.ro ) – platformă de e-learning, iniŃiativă a firmei TimSoft; 10. Programul/Portalul SEI (2001, www.portal.edu.ro) – Sistemul EducaŃional Informatizat coordonat de MECI şi Siveco România. 4. Concluzii "O pledoarie pentru schimbare în educaŃie nu ar putea începe, în zilele noastre, decât cu afirmarea rolului principal care revine cadrelor didactice în asumarea acestei schimbări şi cu sublinierea necesităŃii de recuperare a principiilor pedagogice aplicate, în contextul actual dinamic, marcat de utilizarea noilor tehnologii pe toate palierele sociale,culturale şi profesionale" [1].

46

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

BIBLIOGRAFIE

[1] Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu (2008), Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning, Editura LITERA InternaŃional, Bucureşti, 2008 [2] BETT, www.bettshow.com [3] Siveco, http://www.siveco.ro/web/content.jsp?page=2795&language=1 [4] CNIV and ICVL Projects, www.cniv.ro (romanian project), www.icvl.eu (international project) [5] CNIV, http://www.cniv.ro/2009/elearning [6] Vlada, Marin (2009) Utilizarea Tehnologiilor eLearning: cele mai importante 10 initiative si proiecte din Romania. In: Elearning.Romania. Bucharest: TEHNE- Centre for Innovation in Education. Available online: http://www.elearning.ro. [7] Vlada, Marin, Adascalitei, A. and Jugureanu, R. (2009) Trends of eLearning: Learning - Knowledge Development. In eLSE 2009 - The 5th International Scientific Conference ”eLearning and Software for Education”, BUCHAREST, April 09-10, 2009, "Carol I" National Defense University, Romania, Available Online: http://adl.unap.ro/else2009/index.php

Metodologia conceperii, elaborării şi redactării lucrărilor ştiinŃifice Marin Vlada – Universitatea din Bucureşti - [email protected] Abstract Lucrarea prezintă într-o abordare specifică rolul ştiinŃei în dezvoltarea societăŃii, precum şi competenŃele omului de ştiinŃă în dezvoltarea permanentă a ştiinŃei. Se abordează rolul limbajelor din domeniul cunoaşterii şi se prezintă o clasificare a acestora. În lucrare se evidenŃiază aspectele esenŃiale din activitatea ştiinŃifică privind conceperea, elaborarea şi redactarea unei lucrări ştiinŃifice, aspecte de care trebuie să Ńină seama toŃi cei care lucrează în domeniul cunoaşterii.

1. Introducere Motto: "Bad scientific writing involves more than stylistic inelegance: it is often the outward and visible form of an inward confusion of thought. The scientific literature at its present standard distorts rather than forms the graduate student's view of scientific knowledge and thought, and corrupts his ability to write, to read, and to think. Strong educational measures are needed to effect reform. I advocate a course on scientific writing as an essential feature in every scientist's training. Such a course delves deep into the philosophy and method of science if it deals with logic, precision, and clarity; on how these qualities can be achieved in writing; and on how such achievement strengthens the corresponding faculties in thinking" F. Peter Woodford, New York: Rockefeller University Press, 1968 [12].

ŞtiinŃele au apărut în diverse etape specifice de dezvoltare a societăŃii umane şi s-au dezvoltat ca urmare a acumularii de cunoştinŃe despre realitatea înconjuratoare şi despre o realitate virtuală. Fiecare ştiinŃă reprezintă un continuu proces al cunoaşterii ce utilizează metode şi tehnici de observare şi experimente, metodologii şi tehnologii într-o continuă perfecŃionare, metode proprii de cercetare, informaŃii proprii despre obiectele investigate, un limbaj ştiinŃific propriu. Prin apariŃia calculatorului şi a noilor tehnologii de prelucrare a informaŃiilor şi cunoştinŃelor, ştiintele au realizat salturi mari în acumularea de noi cunoştinŃe şi noi descoperiri [4, 11]. Prin urmare, ştiinŃa este un generator de cunoştinŃe obŃinute prin activitatea oamenilor de ştiinŃă ce adaugă de fiecare dată la fondul comun al ştiinŃei, cunoştinŃe noi, descoperiri noi, revizuiri ale unor cunoştinŃe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a ştiinŃei. „Cunoaşterea este dependentă de procesul de învăŃare. Dezvoltarea societăŃii omeneşti se realizează prin cunoaştere şi învăŃare”. [Vlada, CNIV 2005, ICVL 2006] Factorul limitativ în dezvoltare va fi legat din ce în ce mai mult de cunoaştere şi învăŃare, de capacitatea omului de asimilare şi dezvoltare a noilor tehnologii, de utilizare a acestora în noi domenii de activitate, pentru noi produse şi servicii. Pentru a înŃelege în profunzime conceptul de societate bazată pe cunoaştere (knowledge society) se poate afirma că evoluŃia în epoca actuala este în bună măsură condiŃionată de ştiinŃă, deoarece ea stă la baza progresului tehnologic, iar importanŃa ştiinŃei devine covârşitoare într-o societate bazată pe cunoaştere. Vom atrage atenŃia asupra faptului că tehnologiile societăŃii informaŃionale au un profund impact asupra dezvoltării ştiinŃifice şi tehnologice în general. Aceste tehnologii permit modelarea şi simularea unor fenomene complexe, precum şi prelucrarea avansată a datelor experimentale ceea ce poate contribui esenŃial la înŃelegerea şi utilizarea unor fenomene, la progresul ştiinŃei şi tehnologiei.

48

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

2. Limbajele cunoaşterii, metode şi mijloace cognitive “Ideile noastre, după ce le naştem, mai aşteaptă să şi murim pentru ele” Lucian Blaga Larga răspândire a utilizăriii tehnologiilor informatice şi rezultatele rezolvării problemelor în cele mai diverse domenii de activitate ale omului, demonstrează capacitatea omului de modelare, reprezentare şi rezolvare a unor clase diverse de probleme. Acest lucru a fost posibil prin reconsiderarea şi utilizarea conceptului de limbaj nu numai pentru comunicare, ci mai ales pentru cunoaştere (acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu conceptul de algoritm utilizat de Informatică în programarea calculatoarelor; evoluŃia dinamică a noŃiunii de algoritm a determinat apariŃia gândirii algoritmice în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului; mai mult, limbajele de programare moderne oferă o gândire obiectuală în rezolvarea problemelor). Complexitatea şi multitudinea de limbaje arată de fapt că aceste eforturi, experimente şi cercetări sunt realizate în scopul procesării informaŃiilor şi cunoştinŃelor. Calculatorul şi tehnologiile informatice demonstrează rolul primordial al limbajelor în procesul cunoaşterii. Astăzi, limbajele (limbajele naturale, limbajele ştiinŃifice/tehnice/economice şi limbajele artificiale din domeniul calculatoarelor) sunt utilizate nu numai pentru comunicare, ci mai ales pentru exprimarea de idei, pentru a reprezenta cunoştinŃe, pentru a explora şi prelucra cunoştinŃele reprezentate şi gestionate. Limitele limbajelor privind modul de reprezentare a cunoştinŃelor, comunicarea şi explorarea cunoştinŃelor, prelucrarea şi gestionarea cunoştinŃelor sunt condiŃionate de caracteristicile fiecărui limbaj: alfabet, sintaxă, semantică, construcŃii lexicale, concepte şi termeni, structuri etc. În actul de procesare un limbaj foloseşte termenul de “entitate” prin intermediul căruia se realizează procesarea şi cunoaştere. DefiniŃie. Un limbaj de cunoaştere este sistemul virtual/logic L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc), unde V = vocabular/alfabet, Sin = sintaxa (reguli), Sem = semantica (reguli), O = obiecte, C = concepte / termeni, T = teorii / metode / tehnici de rezolvare, Tc = tezaurul cunoaşterii (baza de cunoştinŃe). Limbajele cunoaşterii sunt: • Limbajele naturale (utilizate de popoare; limbile popoarelor) – entitate=cuvânt ; construcŃiile lexicale descriu stări, imagini, acŃiuni etc.; • Limbajele ştiinŃifice/tehnice/economice ... (utilizate în domeniile ştiinŃelor)entitate=cunoştinŃă; studiul obiectelor şi a relaŃiilor dintre obiecte în domeniile matematică, fizică, chimie, informatică, biologie, economie, etc. ; • Limbajele artificiale (utilizate în domeniul calculatoarelor) formate din: • Limbaje de programare procedurală – entitate=locaŃie de memorie • Limbaje de programare fucŃională – entitate=element de listă • Limbaje de programare logică – entitate=obiect / clauză • Limbaje de programare obiectuala – entitate=obiect • Limbaje de programare Web – entitate=elemente multimedia • Limbaje pentru baze de date – entitate=înregistrare • Limbaje pentru grafica pe calculator – entitate=obiect grafic • Limbaje pentru modelare-simulare – entitate=eveniment • Limbaje pentru sisteme de operare – entitate=proces • Limbaje pentru InteligenŃa Artificială – entitate=cunoştinŃă

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

49

Limbajele sunt instrumente/unelte ale gândirii (M. Vlada, CNIV 2005) Limbajele sunt instrumente/unelte pentru procesare/prelucrare ŞtiinŃa – ansamblu de metode şi mijloace cognitive Ca şi în orice fel de activitate umană, în ştiinŃă sunt folosite aceleaşi mijloace şi procedee de cunoaştere şi de gândire: inducŃia şi deducŃia; analiză şi sinteză; abstractizare şi generalizare; analogia; descriere; motivare şi argumentări; ipoteză; confirmare şi infirmareă [4]. Mijloace cognitive • Limbaj ştiinŃific – lexic specific, semantică, termeni şi concepte; • Matematizarea ştiinŃei – modele matematice în chimie, fizică, biologie, economie, sociologie, medicină, lingvistică, istorie etc.; • Concepte logico-filosofice – teorii şi modele logice sau filosofice; • Noi tehnologii şi tehnici experimentale – modelarea şi simularea unor fenomene complexe, prelucrarea avansată a datelor experimentale, produse software si calcul computerizat etc.; • Limbaje formalizate, sisteme semantice – modele, structuri şi reprezentări Legile sau principiile logice ale gândirii [4] • Legea identităŃii – păstrarea sensului expresiei pe parcursul procesului de gândire şi fiecare noŃiune este folosită pe acest parcurs cu unul şi acelaşi sens; • Legea contradicŃiei – dintre două enunŃuri contradictorii numai unul expus în acelaşi timp şi raport poate fi adevărat; • Legea terŃiului exclus – din două judecăŃi contradictorii expuse una este adevărată, una este falsă, a treia nu poate să existe sive-sive, terŃio non datum; • Legea raŃiunii suficiente – întemeierea suficientă a oricărui enunŃ adevărat. O nouă orientare a investigaŃiilor ştiinŃifice apare în epoca modernă prin studiile şi cercetările următorilor filosofi şi oameni de ştiinŃă: Fr. Bacon, Descartes, Newton, Leibniz, Kant, Hegel, etc. 3. Conceperea şi elaborarea lucrarilor stiintifice MOTTO: "Write with precision, clarity and economy. Every sentence should convey the exact truth as simply as possible." Instructions to Authors, Ecology 1964 ("Scrie cu precizie, claritate şi economiei. Fiecare propoziŃie trebuie să transmită exact adevărul cel mai simplu cu putinŃă".)

Literatura ştiinŃifică este modalitatea de stocare a rezultatelor cercetării ştiinŃifice în vederea regăsirii, utilizării şi prelucrării eficiente a cunoştinŃelor de-a lungul timpului. Astăzi, această literatură ştiinŃifică este stocată prin forma tiparită (print), forma Web (On-line), biblioteci digitale, medii de stocare magnetică sau optică etc. (The National Science Digital Library - http://nsdl.org/, Project by Unesco - www.worlddigitallibrary.org, European Digital Library - http://www. theeuropeanlibrary.org/). “Literatura ştiinŃifică este compusă în esenŃă din cărŃi (în special tratate şi monografii), articole publicate în reviste, rapoarte de cercetare, memoriile unor conferinŃe ştiinŃifice (proceedings), teze de doctorat, brevete de invenŃie, granturi de cercetare (rapoartele ştiinŃifice aferente) etc. [L. Vintan, 2006] O lucrare ştiinŃifică trebuie să satisfacă criteriile unei lucrări academice: cercetare, studiu, analiză, produs software, ce abordează un subiect sau o temă şi care reprezintă o investigaŃie

50

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

originală, comparativă sau o implementare a unor metode, tehnici în vederea obŃinerii unor rezultate sau a unor concluzii în domeniul cunoaşterii. DefiniŃie. Lucrare - Studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sau ştiinŃifică. (DEX) DefiniŃie. Tipuri de lucrări ştiinŃifice (redactate în forma finală - full paper): • ARTICOL ORIGINAL (publicat în revistă de specialitate sau în Proceedings al unei ConferinŃe) • ARTICOL DIDACTIC (publicat în revistă de specialitate sau în Proceedings al unei ConferinŃe) • STUDIU DE SPECIALITATE (publicat în revistă de specialitate sau în Proceedings al unei ConferinŃe) • REVISTĂ DE SPECIALITATE (publicaŃie de articole ştiinŃifice de specialitate sau lucrări ale unei ConferinŃe) • REVISTA DE PUPULARIZARE (publicaŃie de articole de popularizare a informaŃiilor şi cercetărilor ştiinŃifice) • PROCEEDINGS (publicaŃie de articole ştiinŃifice prezentate la o ConferinŃă) • CARTE / MONOGRAFIE (publicaŃie prin expunerea unor teme din punct de vedere teoretic şi practic) • TEZĂ DE DOCTORAT (lucrare ştiinŃifică ce expune rezultatele unor cercetări într-o anumită temă pentru obŃinerea titlului ştiintific de Dr. - PhD.) • TEZĂ DE DISERTAłIE (lucrare ştiinŃifică ce expune un studiu de specialitate într-o anumită temă pentru obŃinerea titlului ştiinŃific de M.Sc., master) • LUCRARE DE LICENłĂ (lucrare ştiinŃifica ce expune un studiu de specialitate într-o anumită temă pentru obŃinerea diplomei de licenŃă, B.Sc., licenŃiat) Clasificarea lucrării ştiinŃifice se efectuează din diferite principii: al conŃinutului; al originalităŃii; al destinaŃiei; ariei de cuprindere etc. „Orice lucrare ştiinŃifică poate fi prezentată spre valorificare într-o formă explicită prin redactarea textului ei. Redactarea lucrărilor ştiinŃifice este o parte importantă a cercetării ştiinŃifice, prezentând pentru apreciere a rezultatelor cercetărilor. În ea vom găsi rezultatul investigaŃiilor ştiinŃifice. Redactarea constituie o comunicare realizarea obiectivelor propuse, metodele şi tehnicile folosite şi comunicarea propriu-zisă a rezultatelor obŃinute. Comunicarea rezultatelor investigaŃiilor este o activitate, un lucru obligatoriu şi o formă de valorificare a rezultatelor prin reintegrarea cunoştinŃelor dobândite în urma elaborării ştiinŃifice pentru a ajunge la rezultatul scontat conform regulilor enunŃate de Blaise Pascal.” (Universitatea Tehnica din R.Moldova - UTM, Curs de Filosofie, Programul de Masterat "Inginerie şi Managementul CalităŃii", http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf) [4]. Articolul ştiinŃific Structura generală a unui articol ştiintific poate conŃine următoarele secŃiuni succesive, considerate canonice în practica redactării (Fig. 1, Hill et al., 1982, Vintan, 2006)[10]: • Titlu (Title) - acesta trebuie să rezume cât mai adecvat conŃinutul articolului, urmat de numele tuturor autorilor, cu specificarea instituŃiilor corespunzătoare; • Rezumat (Abstract) - prezintă în mod succint lucrarea (aproximativ 150 de cuvinte): domeniul stiintific în care se încadrează articolul; provocările ştiinŃifice la care acesta propune soluŃii; rezultatele importante obŃinute împreună cu implicaŃiile aferente;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

• • •

•

• • •

51

relevanŃa, originalitatea şi calitatea cercetării. Nu se recomandă utilizarea citărilor bibliografice; Cuvinte cheie (Keywords) - principalele 5-7 cuvinte cheie, consacrate domeniului ştiinŃific în care se înscrie lucrarea; Introducere (Introduction) - descrie cadrul ştiinŃific general al lucrării, provocările abordate şi importanŃa lor în cercetare, ipotezele ştiinŃifice ale lucrării şi metodologia de principiu ce a fost selectată şi utilizată, structura secŃiunilor lucrării; Alte abordări (Related Work) - descrie stadiul actual al cunoaşterii în domeniu, într-un mod clar, sistematic, critic, coerent şi concis, raportat la realizări anterioare sau recente; se descriu în mod critic lucrările considerate relevante, descrie cu acurateŃe şi în mod onest, deontologic şi diferenŃele specifice între abordările din articol şi altele prezentate în literatură; Corpul articolului: metodologii, rezultate, interpretări – prezintă metode, tehnici, algoritmi, tehnologii, cadrul experimental, cadrul de evaluare a rezultatelor, materialele utilizate în cadrul investigaŃiei ştiinŃifice; se descriu rezultatele obŃinute, se compară cu cele cunoscute prin intermediul altor cercetări; conŃinutul acestei secŃiuni depinde de caracterul fundamental sau aplicativ al cercetării, dar şi de domeniul ştiinŃific al lucrării; Concluzii, dezvoltări ulterioare (Conclusions, Further Work) – descrie succint principalele concluzii ale cercetării şi viitoarele oportunităŃi de cercetare considerate a fi fezabile şi fertile din punct de vedere ştiinŃific; MulŃumiri (acknowledgments) - opŃional, printr-un text scurt, autorii prezintă recunoştinŃa lor instituŃiilor/organizaŃiilor şi persoanelor fizice care i-au sprijinit, din punct de vedere ştiinŃific sau/şi material, pentru buna desfăşurare a cercetării expuse; ReferinŃele bibliografice (References) – de regulă, este secŃiune obligatorie şi descrie o listă de publicaŃii relevante, recente şi citate în textul articolului; aceste referinŃe trebuie să poată fi consultate de orice persoană interesată. general Introducere particular Metode, Rezultate, Interpretări P Concluzii, DiscuŃii

particular

general

Fig. 1 Structura generală a unui articol ştiinŃific [adaptare Hill et al., 1982] [11]

Elaborare şi redactare Redactarea lucrărilor ştiinŃifice presupune cerinŃe deosebite faŃă de forma lucrărilor. Ele trebuie să fie elaborate citeŃ cu o acurateŃe deosebită, clare, pe înŃelesul tuturor. Este foarte importantă problema exprimării şi a prezentării. Un rol aparte Ńine de limbajul ştiinŃific, de logica

52

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

exprimării, de ortografia şi de sintaxa corectă, adică o armonie dintre forma şi conŃinutul lucrării [4,5]. „Prezentarea unui articol ştiinŃific trebuie să fie coerentă, completă dar concisă şi neredundantă, necontradictorie, clară, scrisă într-un limbaj extrem de atent la fiecare detaliu şi interpretare. Fiecare domeniu conŃine termeni cu accepŃiuni precise, care trebuie utilizaŃi corespunzător în lucrare, evitând ambiguitaŃile de limbaj şi jargoanele obositoare” [4]. În general se recomandă adresarea impersonală prin diateza pasivă (“se demonstrează că”, “s-au obŃinut următoarele rezultate”) evitându-se folosirea persoanei întâi.(VINTAN 2006). PRINCIPII: rigoare, claritate, concizie. Cunoaşterea de către autor a principiilor redactării ştiintifice va conduce la o redactare RIGUROASĂ, CLARĂ şi CONCISĂ. Trebuie să existe o coerenŃă între FOND (conŃinutul articolului) şi FORMA (redactarea) articolului („Ceea ce se ştie bine se enunŃă clar” - Boilean). Exprimarea unui gând, a unui rationament, a unei idei este cu atât mai cuprinzătoare, cu cât este mai clar exprimat („Daca nu găseşti cuvintele, nu ai în cap ideea” – G. Calinescu; „Ideile sunt rădăcinile creaŃiei”- Ernest Dimnet) [www.intelepciune.ro]. OBIECTIVE: comunicare, calitate, concluzii. Se are în vedere comunicarea şi publicarea rezultatelor cu valoare ştiinŃifică a concluziilor unor studii, a unor comparaŃii şi experimente. De asemenea, se urmăreşte valorificarea cercetşrilor şi studiilor cuprinse în lucrările ştiinŃifice de calitate, precum şi interesul ştiinŃific, calitatea redactării şi exprimarea corectă din punct de vedere lingvistic. Plagiatul (Plagiarism) Astăzi, având în vedere utilizarea pe scară largă a redactării computerizate şi a utilizării tehnologiilor Web pentru stocare, prezentare şi căutare, autorii de articole/lucrări ştiinŃifice sunt tentaŃi să utilizeze abuziv operaŃiile “Copy-Paste” şi astfel să realizeze voluntar sau involuntar ceea ce se numeşte plagiat. La şcoală sau la universitate, elevii şi studenŃii trebuie să fie instruiŃi şi avertizaŃi să respecte rezultatele muncii autorilor de articole, să ştie şi să respecte regulile impuse de calitatea de autor şi de sistemul de citare. “Furtul intelectual” este un aspect dăunător şi trebuie respins categoric de orice persoană indiferent de vârstă, funcŃie sau statut social. Deşi există metode de prevenire a plagiatului, programe şi sisteme informatice de depistarea a cazurilor de plagiat, în fiecare an în timpul susŃinerii lucrărilor de licenŃă, conducerile facultăŃilor împreună cu cadrele didactice au surprize mari când constată cazuri de plagiat. Formarea viitorilor specialişti trebuie să aibă în vedere şi acest aspect important privind respectarea proprietăŃii intelectuale şi prevenirea plagiatului. “Plagiarism (use of others words, ideas, images, etc. without citation) is not to be tolerated and can be easily avoided by adequately referencing any and all information you use from other sources. In the strictest sense, plagiarism is representation of the work of others as being your work. Paraphrasing other's words too closely may be construed as plagiarism in some circumstances. In journal style papers there is virtually no circumstance in which the findings of someone else cannot be expressed in your own words with a proper citation of the source” (Greg Anderson, http://www.bates.edu/~ganderso/) [1]. Conform Codului de etică al UniversităŃii din Bucureşti (art. 6), “plagiatul sau însuşirea de către un autor a rezultatelor muncii altui autor (indiferent dacă este vorba de reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale), fără ca acestea din urmă să fie menŃionate ca sursă a textului sau a ideii respective, constituie o fraudă intelectuală şi se sancŃionează în conformitate cu gravitatea pe care o prezintă”. Plagiatul poate fi voluntar (numit şi plagiat propriu-zis) sau involuntar (petrecut atunci când se foloseşte greşit sistemul de citare sau nu se indică sursa unui material). Constituie cazuri de plagiat (Carmen-Viviana Ciachir, Departamentul-Catedra UNESCO, Universitatea din Bucureşti):

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

53

•

preluarea unui text al unui alt autor, indiferent de suportul utilizat pentru publicare (carte, revistă, pagini web etc), fără utilizarea ghilimelelor şi a trimiterilor bibliografice; • prezentarea unui citat dintr-un text al altui autor ca parafrază (repovestirea ideii sau a argumentului unui autor), fără utilizarea semnelor convenŃionale de citare (ghilimele şi trimiteri bibliografice); • preluarea unui text fără referinŃe clare, cu modificarea topicii, a unor expresii din cuprinsul său şi/sau inversarea unor paragrafe, capitole etc; • compilaŃia de fragmente din mai multe surse, fără trimiteri bibliografice clare la textele sursă; • utilizarea excesivă a altor surse, în detrimentul propriului aport. « Citatele mai consistente (mai mari decât câteva rânduri succesive) se trec fie cu spaŃiere (“indentare”) diferită în text şi cu caractere italice, fie în anexe, dacă depăşesc o pagină » [3]. 4. Concluzii Rezultatele unor studii, cercetări sau experimente nu pot fi cunoscute de către comunitatea ştiinŃifică, decât dacă respectă standarde şi reguli impuse de experienŃa şi tradiŃia din activitatea ştiinŃifică. În fiecare etapă de dezvoltare a societăŃii se constată o dinamică sporită privind regulile, metodele, standardele şi tehnologiile.

BIBLIOGRAFIE

[1] Anderson Greg, How to write a paper in Scientific Journal style and format, Bates College Department of Biology , http://www.bates.edu/~ganderso /, 2009 http://abacus.bates.edu/~ganderso/biology/resources/writing/HTWtoc.html [2] Achimas Cadariu A. (1999). Metodologia cercetării ştiinŃifice medicale, Ed. Universitară "Iuliu HaŃieganu", Cluj Napoca, http://www.info.umfcluj.ro/ . [3] Codului de etică al UniversităŃii din Bucureşti, http://www.unibuc.ro/ro/cod_etica_ro, accesat 02.10.2009 [4] Curs de Filosofie, Programul de Masterat "Inginerie şi Managementul CalităŃii", Universitatea Tehnica din R. Moldova - UTM, 2009 http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf [5] Day Robert A., How to Write & Publish a Scientific Paper, 5th edition, Orynx Press, 1998 [6] Fellows, N. J. (1994). A window into thinking: Using student writing to understand conceptual change in science learning. Journal of Research in Science Teaching, 31(9), 985-1001. [7] Gaskins, I. W., Guthrie, J. T., Satlow, E., Ostertag, J., Byrne, J. & Connor, B. (1994). Integrating instruction of science, reading, and writing: Goals, teacher development, and assessment. Journal of Research in Science Teaching, 31(9), 1039-1056. [8] Huth J, Brogan M, Dancik B, Kommedahl T, Nadziejka D, Robinson P, Swanson W. 1994. Scientific format and style: The CBE manual for authors, editors, and publishers. Cambridge: Cambridge University Press. [9] Vintan L., Calitatea cercetării prin abordări scientometrice, Euroeconomia, XXI, ISSN 1841-0707, nr. 53, Sibiu, 24 februarie 2006 [10] Vintan L., Scrierea şi publicarea ştiinŃifica, University of Sibiu, Computer Science and Engineering Department, http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Acad.pdf [11] Vlada Marin, Professional Netwok, http://virtuallearning.ning.com/ , 2009 [12] Woodford Peter F. ed. Scientific writing for graduate students: a manual on the teaching of scientific writing. New York: Rockefeller University Press, 1968

Cursuri de formare continuă on-line: cursuri.trainingimm.ro Liviu Beldiman – AltFactor GalaŃi, [email protected] Vasile Ifrim – AltFactor GalaŃi, [email protected] Abstract Formarea continuă a angajaŃilor devine o problemă din ce în ce mai stringenta la nivelul societăŃii româneşti date fiind realităŃile economiei cu care se confruntă entităŃile statului, angajatorii, dar mai ales angajaŃii. Modul în care aceştia reuşesc să răspundă exigenŃelor unei pieŃe în continuă schimbare şi reuşesc să-şi dezvolte rapid competenŃe în paralel cu noile evoluŃii înregistrate în gama de produse sau servicii poate constitui o rezolvare căutată de toŃi actorii implicaŃi în acest proces atât de dinamic.

1. Introducere Lucrarea de faŃă reprezintă o continuare naturală a două acŃiuni întreprinse de AltFactor în perioada februarie - decembrie 2007: proiectul finanŃat din fonduri Phare „Centru de instruire în sistem e-learning pentru personalul angajat” şi prezentarea lucrării cu acelaşi nume în cadrul ConferinŃei de ÎnvăŃământ Virtual din luna octombrie 2007. Pornind de la experienŃa acumulată în cadrul proiectului menŃionat anterior şi materializând rezultatele parteneriatului stabilit în cadrul proiectului, AltFactor a continuat proiectul cu forŃe proprii, având în vedere faptul că anumite beneficii contractuale au expirat odată cu încheierea proiectului. Plecând de la obiectivul principal al proiectului iniŃial, şi anume oferirea unei soluŃii moderne de instruire, în acord cu exigenŃele specifice sectorului de afaceri, care să satisfacă nevoile existente la nivel local, cei doi parteneri, AltFactor şi Centrul de ConsultanŃă şi Studii Europene au trecut la extinderea proiectului, oferind servicii de calitate sporită unui grup Ńintă lărgit. 2. Aspecte îmbunătăŃite Cei doi parteneri au lucrat în paralel la continuarea proiectului, conform unui plan bine stabilit în cadrul secŃiunii de sustenabilitate din proiectul iniŃial. Astfel, partenerul Centrul de ConsultanŃă şi Studii Europene a promovat cursurile oferite în sistem e-learning pe întreg teritoriul României, trecându-se astfel de la nivel local la cel naŃional. În plus, dacă grupul Ńintă iniŃial a fost format din angajaŃi ai IMM-urilor locale, promovarea a fost extinsă şi în rândul angajaŃilor din administraŃia publică sau a altor angajaŃi din domeniul public. Astfel, în rândul cursanŃilor şi-au făcut apariŃia primari, viceprimari, referenŃi achiziŃii, profesori, directori de şcoală, administratori publici, contabili. Latura tehnică este asigurată în continuare de AltFactor. Eforturile au fost concentrate pe trei direcŃii care să asigure buna desfăşurare a cursurilor în format e-learning:  Un nou site: http://cursuri.trainingimm.ro  O platformă de gestiune a învăŃării şi a conŃinutului  Revizuirea cursurilor şi actualizarea lor Site-ul cursurilor a fost refăcut din două motive: 1. site-ul vechi trebuie păstrat o perioadă determinată pentru auditul finanŃatorului; 2. partenerii au dorit să elaboreze un site nou, care să respecte identitatea vizuală a parteneriatului şi a noilor obiective ale acestui proiect. Astfel, pornind de la www.trainingimm.ro a fost construit noul site. Pentru a putea valorifica la maxim potenŃialul oferit de tehnologiile TIC, site-ul a fost construit pe o platformă de gestiune a

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

55

conŃinutului, un CMS, numit Drupal. Avantajele acestui CMS sunt numeroase şi în continuare vom enumera câteva din argumentele care au stat la baza alegerii folosirii acestei soluŃii pentru noul site:  unul din cele mai sigure CMS-uri de pe piaŃă  modularitate  numeroase module deja implementate  simplitate în dezvoltarea de noi module personalizate  gestionare facilă a utilizatorilor  meniuri de administrare complexe  feed-uri RSS  interfaŃă grafică personalizabilă  privilegii de conturi flexibile  facilităŃi de logging avansate  sisteme interactive tip blog, forum, wiki Avantajele ce Ńin de utilizatori vor fi discutate în secŃiunea următoare, împreună cu alte aspecte relevante, atât pentru cursanŃi cât şi pentru partea administrativă. În proiectul iniŃial a fost cumpărată o licenŃa de utilizare a unui LCMS pe perioada proiectului. În momentul în care proiectul a fost finalizat, AltFactor a fost nevoit să aleagă între a reînnoi licenŃa de utilizare a LCMS-ului respectiv şi a dezvolta pe baza tehnologiilor existente un LCMS propriu. Având în vedere costurile ridicate de licenŃiere, a fost aleasă a doua variantă, care a fost privită de colectivul AltFactor ca o provocare de rang înalt adresată unor dezvoltatori de conŃinut experimentaŃi. Pentru a rezolva această provocare, a fost dezvoltat un modul Drupal cu rol de player de conŃinut educaŃional, capabil să ruleze cursuri electronice în format multimedia împachetate conform standardului internaŃional SCORM 2004. În acest moment, player-ul SCORM 2004 este capabil să:  importe cursuri împachetate şi arhivate SCORM 2004  încarce pe server cursurile importate  despacheteze arhive de tip .zip  verifice dacă fişierul imsmanifest.xml este valid din punct de vedere SCORM 2004  salveze în baza de date a Drupal-ului obiectivele (se referă la obiectivele SCORM 2004, nu are nici o legătură cu obiectivele educaŃionale)  salveze lom-ul (salvează cuvintele cheie declarate în baza de date) Din punct de vedere strict tehnic, player-ul este realizat in Action Script 3.0 folosind Adobe Flex SDK şi javascript care face legatură între flash şi php, respectiv Drupal. Partea de încărcare şi validare a pachetului SCORM 2004 este realizată numai prin funcŃii Drupal. Pe lângă modulul de player a fost dezvoltat şi un modul dedicat utilizatorilor de tip cursanŃi, modul care are drept scop definirea noŃiunilor de grupă, catalog de note, cursant, tutore. Având în vedere că totul este integrat în portalul Drupal, trecerea dintr-o parte în alta a secŃiunilor de pe site este transparentă pentru utilizator. Acesta se autentifică o singură dată la accesarea iniŃială a platformei, după care poate accesa tool-urile platformei, cursurile sau alte facilităŃi pe care le are la dispoziŃie. Din datele furnizate de player se extrag şi se elaborează statistici privind timpul petrecut de un cursant pe un anumit curs, sau pe un anumit moment al cursului, de câte ori a accesat un moment de curs, punctajul obŃinut sau stadiul la care se află în parcurgerea cursurilor la care este înscris. Navigarea între momente este dublu asigurată: atât prin tree-ul SCORM amplasat în stânga ecranului cât şi prin butoanele de Previous şi Continue, asta dacă pachetul SCORM nu prevede ascunderea lor în mod voit prin intermediul funcŃie hideLMSUI(). Având în vedere noua înfăŃişare a portalului educaŃional, nici cursurile elaborate pe parcursul proiectului iniŃial nu au putut fi uitate. Acestea au primit o nouă interfaŃă grafică, iar conŃinutul a

56

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

fost revizuit şi înnoit conform noilor realităŃi economice de pe piaŃa românească. De exemplu, modulul dedicat managementului proiectelor cu finanŃare europeană de preaderare a fost retras şi în acest moment se lucrează la dezvoltarea unui nou modul cu privire la managementul proiectelor cu finanŃare europeană post-aderare – fondurile structurale. 3. Mediul on-line După autentificare, cursanŃii au la dispoziŃie o serie de facilităŃi specifice mediul on-line şi elearning-ului. Utilizatorul de tip cursant are la dispoziŃie două meniuri standard, prin care pot fi accesate uneltele portalului. O serie de facilităŃi sunt legate de mediul on-line: pagina de start, descrierea cursurilor, a partenerilor, ştiri, contact, forum. Al doilea meniu este dedicat părŃii educaŃionale unde cursantul are acces la cursurile la care este înscris; la notele obŃinute la testele parcurse; la bibliotecă (locul unde se pot descărca documente în format printabil pentru studiul off-line); la secŃiunea de avizier unde administratorii şi secretarii de curs publică informaŃii de interes legate de curs sau de grupa de cursanŃi; şi la propriul cont, unde fiecare utilizator îşi poate personaliza pagina proprie şi modifica detaliile contului. În momentul în care un nou cont este creat de un administrator, utilizatorul primeşte un mesaj e-mail prin care este anunŃat de acest eveniment şi îi sunt comunicate numele de utilizator şi parola iniŃială, care va trebui schimbată odată cu prima autentificare pe platformă (acest lucru este iniŃiat automat de platformă, din motive de securitate). Înscrierea la un curs este şi ea urmată de un mesaj e-mail prin care utilizatorului îi sunt aduse la cunoştinŃă detaliile cursului la care a fost înscris (data de începere, data de terminare, restricŃii etc.).

Figura 1. Contul unui utilizator de tip cursant

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

57

Având în vedere tendinŃa generală de a „uita” de cursurile la care prezenŃa nu este obligatorie la o anumită dată, oră şi loc, a fost creat un sistem de avertizare prin mesaje e-mail care se activează în urma unei perioade de inactivitate pe platformă a unui cursant. Astfel, utilizatorilor inactivi le este trimis un e-mail de avertizare în care sunt menŃionate cursurile la care sunt înscrişi, termenele de finalizare, dar şi numele de utilizator şi adresa platformei, pentru cei care au pierdut eventual datele de contact iniŃial transmise. În caz de pierdere a parolei, pe portal se poate cere o nouă parolă care va fi trimisă automat pe adresa de e-mail a utilizatorului care solicită acest lucru. Cursurile de pe platformă sunt gestionate şi moderate de doi utilizatori cu roluri speciale. Primul este un secretar de cursuri care înscrie cursanŃii la cursuri şi le monitorizează performanŃele academice în scop pur administrativ: completarea fişelor şi eliberarea certificatelor de absolvire sau informarea unei anumite persoane despre parcursul anumitor cursanŃi (de exemplu un angajator doreşte să fie informat periodic cu privire la performanŃele angajaŃilor săi pentru a vedea eficienŃa cheltuielilor cu formarea continuă a companiei). Al doilea utilizator este lectorul aferent cursului care se desfăşoară pe platformă. AtribuŃiile acestuia este de a verifica parcursul academic al fiecărui cursant în parte, de a monitoriza rezultatele la teste (pentru a descoperi eventuale greşeli de concepŃie a testelor respective, atât din punct de vedere ştiinŃific, dar şi al programării informatice propriu-zise) şi, cel mai important aspect, de a modera şi stimula interacŃiunea socială pe platformă. Acest fapt are un dublu rol: de a preveni sentimentul de singurătate indus de platforma informatică dar şi de a stimula schimbul de experienŃă prin intermediul forumurilor şi de a îmbunătăŃi învăŃarea din exemplele dezbătute în topicurile de discuŃii pe diferite probleme reale, întâlnite de fiecare cursant în activitatea sa zilnică. Pentru cursul de Project Management care rulează acum pe platformă a fost preferat chiar unul din lectorii cu care s-a colaborat în proiectul Phare iniŃial, datorită aprecierii de care s-a bucurat pe parcursul proiectului şi a know-how-ului acumulat cu privire la mediul on-line. 4. Rezultate obŃinute Avantajele cursurilor on-line în format e-learning au fost discutate şi analizate în numeroase lucrări de specialitate. Pentru AltFactor, ca furnizor de e-learning, contează foarte mult realitatea care poate fi observată din statisticile furnizate de platforma de gestiune a învăŃării şi conŃinutului. Vom încerca în continuare să analizăm evoluŃia unui cursant din două puncte de vedere: modul de parcurgere al conŃinutului şi notele obŃinute la testele sumative de la sfârşitul fiecărui capitol de curs.

Figura 2. Statistică per cursant

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

58 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nume utilizator

Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica Costache Angelica

Test

Modul 1 Capitolul 1 Modul 1 Capitolul 2 Modul 1 Capitolul 3 Modul 1 Capitolul 4 Modul 1 Capitolul 5 Modul 1 Capitolul 6 Modul 1 Capitolul 7 Modul 1 Capitolul 8 Modul 1 Capitolul 9 Modul 1 Capitolul 10 Tabelul 1. Note obŃinute la cursul on-line

Notă obŃinută

7.73 10.00 10.00 8.75 10.00 10.00 9.00 0.00 9.67 0.00

Astfel se observă faptul că utilizatorul a avut nevoie de mai multe iteraŃii succesive pentru a parcurge momentele de început, pentru ca odată cu înaintarea în curs, numărul de repetări ale momentelor să scadă. Timpii de parcurgere sunt variabili, dar tocmai acest lucru reprezintă una din facilităŃile e-learning-ului, parcurgerea în ritm propriu (self-paced) a materialului. Notele obŃinute de utilizator sunt dintre cele mai bune din grupa respectivă, însă au atras atenŃia punctajele de 0.00. În urma unei analize, s-a dovedit faptul că utilizatorul a ieşit forŃat de pe platformă, nepermiŃând funcŃiilor SCORM 2004 să actualizeze valorile obiectivelor declarate. Un alt aspect îngrijorător este reprezentat de interesul scăzut al utilizatorilor pentru discuŃiile pe forum. Cu toate eforturile făcute de lector, cursanŃii au utilizat foarte puŃin uneltele de interacŃiune socială puse la dispoziŃie de platformă. ÎntrebaŃi la examenul final care a fost motivul „tăcerii” de pe forum, majoritatea au recunoscut că le-a fost teamă să nu greşească ceva si au preferat doar să citească posturile colegilor, apreciind însă ca fiind de mare ajutor informaŃia postată în topicurile de pe forum. 5. Concluzii Plecând de la necesitatea de a asigura sustenabilitatea unui proiect conform regulilor impuse de finanŃator, AltFactor a reuşit să pună bazele unui mecanism care şi-a dovedit eficacitatea în condiŃii de piaŃă sugrumate de criza financiară actuală. Avantajele dovedite de e-learning, cum ar fi flexibilitatea orarului de studiu, materialele de studiu în format electronic interactiv, caracterul aplicativ al studiului - din punct de vedere al cursantului sau diminuarea costurilor cu instruirea, urmărirea parcursului academic, disponibilitatea materialelor de studiu pentru consultarea ulterioară sau pentru noi angajaŃi – din punct de vedere al angajatorului reprezintă punctele tari care susŃin în continuare proiectul şi parteneriatul încheiat în urmă cu doi ani.

BIBLIOGRAFIA

[1] L. Beldiman, A. Comănescu, Centru de instruire în sistem e-learning pentru personalul angajat, A V-a ConferinŃă NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ConstanŃa, 2007, pp. 65-70, ISSN: 1842-4708 [2] http://cursuri.trainingimm.ro [3] http://drupal.org

Web 2.0 - un fundament al universităŃii de mâine Iulian Brezeanu – Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Gabriel Gorghiu – Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Abstract Lucrarea propune o abordare ale aspectelor referitoare la utilizarea noilor tehnologii Web 2.0 în mediul universitar. Sunt prezentate mai întâi principiile fundamentale ale noului concept, aşa cum au fost enunŃate de fondatorul său. Urmează o trecere în revistă, propunându-se mai multe exemplificări, a mijloacelor specifice de instruire şi a instrumentelor de formare cu mijloace Web 2.0 şi este promovat un model de sistematizare a acestora. În ultima parte, sunt prezentate 11 avantaje ale introducerii mijloacelor Web 2.0 în mediul de instruire universitar.

1. Introducere În ultimii ani se vorbeşte frecvent despre o nouă revoluŃie a Internet-ului, desemnată ca generaŃia Web 2.0 şi bazată pe conceptul de colaborare. Cu toate că termenul a fost introdus încă din 2004, este dificil să-i definim exact semnificaŃia. Între opiniile entuziaştilor - care il percep ca o revoluŃie ce plasează utilizatorul în centrul web-ului - şi cele ale pesimiştilor - care nu îl văd decât ca o campanie de marketing pentru resuscitarea unor tehnologii vechi ale Internetului optăm pentru a-l cita pe chiar creatorul său, Tim O’Relley: “Eu definesc Web 2.0 ca fiind activitatea de proiectare a sistemelor care să profite de efectele reŃelelor sociale pentru a oferi mai mult celor care le utilizează, sau, pe scurt, să folosească eficient inteligenŃa colectivă” [1]. Universul Web 2.0 nu este o o tehnologie în sens propriu, ci mai ales o regrupare de servicii şi aplicaŃii, realizate graŃie dezvoltării pe Internet a numeroase instrumente aplicative. Ele sunt implementate cu respectarea a şapte piloni principiali: definirea web-ului conform devizei “nu produse, ci soluŃii”, ca platformă de servicii orientată pe nevoile şi nu pe dorinŃele clientului; capacitatea de personalizare (fiecare individ este unic, lasă-l pe el să aleagă, nu-l constrânge); principiul long tail, bazat pe obŃinerea întregului prin asamblarea unor contribuŃii reduse dar numeroase, adunate de pe întreg spaŃiul web; valorificarea inteligenŃei colective prin utilizarea facilităŃilor de reŃea pentru producŃia de informaŃii (valoarea adăugată de către utilizatori); baze de date specializate, cu un management inovativ al proprietăŃii datelor; software în versiune beta perpetuă; plasarea programelor peste nivelul resursei individuale (PC-ul), utilizând modele de programare lejere. Principalele avantaje ale Web 2.0, evidenŃiate de O’Relley în [1], sunt recrutabilitatea în reŃele sociale, reducerea costurilor serviciilor, creşterea loialităŃii clienŃilor, simplificarea şi diversificarea strategiilor de marketing, simultan cu extinderea ariilor de acoperire, optimizarea mecanismelor motoarelor de căutare a informaŃiilor. GeneraŃia Web 2.0 are însă limitele sale. Paradoxal, cu toate că utilizatorii furnizează datele şi crează valoarea adăugată asupra acestora, la final ei plătesc pentru dreptul de a utiliza propriile creaŃii. Nu poate fi ignorat nici efectul de crowdsourcing (banalizare a conŃinuturilor prin lipsa procedurilor de validare), pe care îl genereză uneori tehnicile inteligenŃei colective. Apare pericolul instaurării “dictaturii documentului” (iar acesta este într-o permanentă modificare, ca o

60

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

“magmă informaŃională“) şi a invaziei copleşitoare de noi aplicaŃii. În sfârşit, transparenŃa accesului la aplicaŃii pune adeseori pe planul secund confidenŃialitatea şi securitatea datelor. 2. Instruire şi formare cu mijloace Web 2.0 Cultura Web 2.0 este în plină construcŃie, fiind bazată în primul rînd pe informaŃie şi mai apoi pe tehnologie şi echipamente, astfel încât calculatoarele şi dispozitivele numerice vor deveni în curînd ele însele o excrescenŃă a web-ului. Pentru că serviciile Web 2.0 au caracteristică posibilitatea de a partaja conŃinuturi multimedia, ele devin deosebit de atrăgătoare pentru a fi exploatate şi de instituŃiile educative (figura 1). Web 2.0 scoate la lumină un nou mod de gestiune a cunoştinŃelor, acela de a gândi şi a reflecta colaborativ pentru a dobândi individual noi competenŃe. Fiecare devine astfel, conştient, actorul propriei sale formări, identitate numerică oferită de Internet putând servi la dezvoltarea profesională, personală şi socială. Amprenta numerică a cunoştinŃelor se extinde şi ramifică permanent, Web 2.0 oferind comunităŃii educative oportunitatea constituirii unor servicii dedicate şi a unor Figura 1. Conceptele universului Web 2.0 facilităŃi practice. Serviciile (Sursa: ncssnetwork.nimg.com) dedicate se bazează pe mecanismele celor de uz general, propunând instrumente specifice de care au nevoie grupurile Ńintă de educatori şi beneficiari ai formării. O astfel de opŃiune crează inevitabil dificultăŃi în mediul educaŃional, pentru că schimbările şi construcŃia se fac din mers, iar mediul Web 2.0 este foarte fluid, în continuă transformare. Pentru asigurarea reuşitei demersului, este nevoie de spirit inovativ, reconsiderarea învăŃării informale şi o miză pe mobilitate şi pe accesul direct la resursele pedagogice. Utilizarea Web 2.0 pentru educaŃie înseamnă accesul la o serie de instrumente indisolubil legate de acest concept: blogurile, mediile colaborative wiki, fluxurile RSS, agregatoarele de cunoştinŃe sau paginile web personalizabile. Cu ajutorul acestor instrumente, formatorii experimentează şi integrează în practică noi modele pedagogice, construind spaŃiul de comunicare bazat pe partajarea conŃinuturilor. Cei care învaŃă vor trebui să se adapteze la acest mediu, pentru a putea beneficia de flexibilitatea şi autonomia sa. Elevul-internaut va redescoperi în instrumentele ce i se pun la dispoziŃie cu scopuri pedagogice particularităŃi ale celor pe care le-a folosit în realizarea identităŃii sale numerice: social bookmarking, schimbul de imagini sau documente, agenda on-line etc. În concluzie, utilizarea Web 2.0 în formare constă în descoperirea de noi orientări pentru a achiziŃiona Ńi a folosi cunoştinŃe. Panorama mijloacelor Web 2.0 pentru instruire şi formare (prezentată în figura 2), ne sugerează vizual diversitatea şi ariile lor vaste de acoperire. În continuare, le vom trece în revistă doar cele mai importante.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

61

ReŃelele sociale educative regrupează internauŃii pe site-urile consacrate de social bookmarking (stocare, clasare, căutare şi partajare de legături favorite) - del.icio.us, blogmarks, digg, ma.gnolia, mister wong. Paralel se dezvoltă şi site-urilor colaborative special destinate partajarării resurselor educaŃionale. Utilizatorii, fie formatori, fie beneficiari ai formării, repertoriază informaŃiile pe care le consideră interesante şi utilizabile pentru întreaga comunitate. Unele site-uri (edtags.org) încurajează atribuirea de voturi pentru legătura propusă sau Figura 2. Panorama mijloacelor web 2.0 pentru instruire şi formare permite comunităŃii educative să [sursa: e-learningbretagne.blogspirit.com] partajeze opinii. Platformele pentru schimb video educativ completează ofertele platformelor generaliste de partajare video (YouTube, Dailymotion), care nu pot satisface integral solicitările venite din sistemele de învăŃământ. Astfel de site-uri (TeacherTube, Expert Village, Vidipedia, eHow) sunt consacrate prezentării video-cursurilor, a screencast-urilor sau a video-conferinŃelor. FuncŃionalităŃi suplimentare, ca adăugarea de comentarii sau integrarea secvenŃelor video în bloguri, cresc atractivitatea acestora. Partajarea tutorialelor, în ciuda concurenŃei din ce în ce mai acerbe a mediilor video de pe Internet, oferă încă acces la resurse educative prezentate sub forma explicaŃiilor texuale, a prezentărilor grafice sau a montajelor foto (Tutmarks.com, Instructables, intute.ac.uk). Se demonstrează astfel că fidelizarea utilizatorilor din educaŃie este încă posibilă şi prin aplelul la suporŃi comuni de informaŃie, mai ales datorită accesibilităŃii lor, dar Ńi uşurinŃei cu care pot fi creaŃi. Partajarea tutorialelor permite celor care le receptează să le comenteze sau să le integreze pe site-urile proprii. ComunităŃile lingvistice reprezintă sub-comunităŃi de social networking în interiorul unei sfere educative. Site-urile pentru învăŃarea limbilor străine (Babbel.com, SharedTalk, Polyglot, italki.com) alăturează cursanŃi de diferite naŃionalităŃi, care folosesc reŃeaua atât pentru a-şi perfecŃiona cunoştinŃele lingvistice, dar şi pentru a lua contact direct cu caracteristicile culturale ale limbii studiate. Un alt exemplu de sub-comunitate educaŃională Web 2.0 este cea pentru însuşirea tehnicilor de învăŃare. Un exemplu sunt site-urile dedicate tehnicii mnemotehnice de pregătire cu ajutorul flashcard-urilor (colecŃii de fişe, care pot fi editate, consultate sau schimbate între solicitanŃi) FlashcardExchange, Quizlet, Mindpicnic. HărŃile euristice (mindmaps) sunt diagrame ierarhice care reprezintă conexiunile semantice între diferite idei. Ele pot fi realizate on-line, pe site-uri 2.0 (mindmeister.com, wise mapping, MindOmo). Acestea permit lucrul individual sau în echipă, la distanŃă, asupra aceluiaşi proiect, oferă instrumente de testare a ergonomiei proiectelor, permit partajarea lor. Pentru proiecte complexe, site-uri ca Thinkature sau ExploraTree oferă modele de raŃionament sau de vizualizare a ideilor. Tot mai mulŃi pedagogi utilizează tehnicile învăŃământului la distanŃă pentru a oferi, adesea gratuit, susŃinere pentru solicitanŃii unor suporŃi de învăŃare. Se stabileşte o comunitate pentru schimb de cunoştinŃe, care foloseşte ca instrumente cursurile on-line, oferite de portaluri numite

62

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

platforme de e-learning. Pe platformă, cursurile sunt completate cu conŃinuturi educaŃionale suplimentare (bloguri, videoconferinŃe, podcast-uri - PodClass, Superlearn, classip.com, wiziq.com). RelaŃia clasică profesor-elev se transformă într-una nouă, tutore-elev, iar mediul clasic de învăŃare este înlocuit cu reŃeaua de instruire stabilită între elevii unei clase virtuale. Serviciile de schimb pentru studenŃi s-au dezvoltat preponderent în lumea anglo-saxonă pentru facilitarea transmiterii cursurilor (stu.dicio.us, etoody, NoteMesh, mynoteIT). Ele reprezintă o prelungire logică a servicilor colaborative specifice web 2.0, de tip Facebook, de exemplu, cu care studenŃii sunt deja familiarizaŃi. Jocurile “serioase” sunt programe bazate pe anumite jocuri video, care ajută utilizatorului să deprindă sau să se familiarizeze cu anumite competenŃe. Ele pot fi de asemenea utilizate pentru simularea unor procese sau formarea managerilor. Tehnicile mobile learning 2.0 folosesc tehnologiile mobile (telefoane, agende electronice, PDA-uri) pentru a facilita transmiterea de cunoştinŃe şi procesele de asimilare ale acestora. Conectarea la Internet de pe telefonul mobil permite descărcarea unor podcast-uri educaŃionale, cu toate că instrumentele pentru crearea reurselor educative compatibile cu un iPod sunt puŃine. InternauŃii pot trimite articole sau fotografii pe un blog mobil (moblog). Servicii ca mogopop, iwriter, iPod-notes packager sau iquizz maker sunt capabile să furnizeze format lizibil pe telefon. Instrumentele 2.0 pentru crearea scenariilor de învăŃare on-line permit elaborarea de suporturi educaŃionale dense şi atractive, în special prin mixarea formatelor multimedia. Ele nu solicită utilizatorului cunoştinŃele tehnice ale unui proiectant multimedia, ceea ce îi permite acestuia să se concentreze numai asupra conŃinutului. În această categorie pot fi incluse numeroase produse, în majoritate gratuite: platforme complete (de exemplu, HaikuLMS permite organizarea unei clase virtuale asincrone, vyew gestionează una sincronă), redactarea în comun a documentelor (google docs, Writeboard, thinkfree, ZohoWriter), mind mapping, schimburi de conŃinuturi (NoteMesh), difuzarea unor prezentări (slideshare este deja un clasic), instrumente de adnotare ludică (LetterPop, mojiti), de tip ”tablă albă” (Depicto), pentru desenare (EditGrid, gliffy) sau de tip reportofon (voicethread, yackpack, yaplet).

Figura 3. Instrumente de formare Web 2.0 [sursa: e-learningbretagne.blogspirit.com]

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

63

La frontiera dintre real şi Web 2.0 se găseşte fascinanta lume virtuală Second Life. UniversităŃile au fost şi ele magnetizate de acest mediu şi nu au ezitat să organizeze întâlniri pedagogice în spaŃii universitare virtuale în 3D, pentru a experimenta noi abordări pedagogice Primul astfel de colocviu virtual internaŃional (Second Life Best Practices in Education), a avut loc în 2007. Primele implementări ale conceptului de universitate 2.0 au fost realizate în S.U.A. Din panoplia instrumentelor de formare prezentate în figura 3, universităŃile americane au ales să înceapă cu difuzarea cursurilor prin intermediul podcast-urilor, în format audio sau video. Catalogul iTunes conŃine un număr important de astfel de materiale, furnizate de instituŃii prestigioase (MIT, Berkeley University). Cu toate că se publică cursuri direct şi pe YouTube, tendinŃa este de a regrupa resursele video universitare şi ştiinŃifice în portaluri tematice (ex.: SciVee). 3. Avantaje ale integrării Web 2.0 în universitate Un răspuns documentat a întrebarea ce avantaje aduce introducerea serviciilor Web 2.0 în educaŃia universitară se găseşte în [3], fiind identificate 11 beneficii. Primul avantaj îl constituie creşterea motivării studenŃilor. Aceştia percep Web 2.0 ca un mediu agreabil şi incitant, care le oferă servicii mai apropiate de interesele şi întrebările lor personale şi le permite să facă o cercetare reală. Studentul face mai uşor performanŃă, pentru că el învaŃă mai eficient şi mai creativ, tinereŃea făcându-l mai rapid adaptabil la particularităŃile noilor conŃinuturi educaŃionale. Un al doilea avantaj îl constituie creşterea calităŃii formării. Studentul dobândeşte competenŃe transferabile, pentru că acelea care îi sunt necesare pentru stăpânirea tehnologiilor Web 2.0 îi vor fi utile şi la locul de muncă. În plus, partajarea activităŃilor şi raŃionamentul în comun îl face mai activ şi îi furnizează acestuia soluŃii pentru a-i ameliora propriul stil de învăŃare. Atingerea mai facilă a unor obiective pedagogice curente rezultă din posibilitatea studenŃilor de a lucra colaborativ, de a folosi şi alte mijloace decât textul tipărit sau învăŃarea liniară, de a schimba informaŃii unii cu alŃii şi de a produce noi cunoştinŃe. Instruirea Web 2.0 decurge altfel, într-o manieră care consolidează cunoştinŃele fără creşterea volumulului învăŃării, ceea ce impune instructorilor să stabilească noi abordări, focalizate pe sloganul “cum să-i învăŃăm să înveŃe”. Comunitatea de invăŃare poate fi lărgită, prin atragerea profesioniştilor din exterior în spaŃiul virtual de instruire. Utilizarea instrumentelor Web 2.0 modifică graniŃele invăŃării: elemente de învăŃare informală obişnuite devin mai puŃin vizibile în comunităŃile de invăŃare partajată, iar separaŃia între transmiŃătorul şi receptorul cunoştinŃelor se estompează. Practic, barierele dintre invăŃarea formală şi cea informală dispar. Instrumentele învăŃării de tip VLE (Virtual Laboratory Environment) nu mai corespund ambiŃiilor inovative ale studenŃilor şi trebuie completate cu instrumente Web 2.0, care cresc substanŃial potenŃialul de inovare în învăŃare, instruire şi evaluare. Serviciile Web 2.0 oferă noi funcŃionalităŃi pentru sprijinirea studenŃilor. Disponibilizând spaŃii de stocare destinate păstrării lucrărilor şi reflecŃiilor acestora, activitatea le poate fi urmărită, valorificată sau evaluată on-line, iar serviciile de susŃinere, similare celor de bibliotecă, pot fi oferite cu mai multă supleŃe. Web 2.0 oferă studenŃilor - în afara posibilităŃii de a asista la prelegeri - şi alte mijloace pentru se pregăti, ca, de exemplu, demonstraŃii videocast sau podcast. Disponibilitatea unui mediu de comunicaŃie îmbunătăŃit ameliorează posibilitatea sprijinirii studenŃilor care frecventează cursurile parŃial sau cu întreruperi. În fine, unele state utilizează siteuri de social networking pentru difuzarea largă a unui suport preliminar de formare în vederea accesului la universitate. Un alt avantaj îl constituie stăpânirea mai rapidă de către profesori şi studenŃi a instrumentelor noilor tehnologii, mai ales a serviciilor de e-learning disponibile on-line. Comunitatea de învăŃare se dezvoltă chiar în jurul unei asemenea instrument 2.0, ceea ce constituie

64

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

un motor pentru dezvoltare şi inovare, iar studenŃii au acces integral şi liber la ansamblul acestor instrumente. Noile spaŃii academice virtuale de învăŃare sunt mult mai libere de constrângeri decât cele clasice. Profesorii şi studenŃii pot lucra fie în campus, fie în afara lui. Prin accesul la distanŃă, o idee poate fi astfel mult mai uşor reŃinută pentru o valorificare ulterioară, indiferent de locul sau momentul în care s-a născut. Comunitatea de învăŃare transcede în afara graniŃelor instituŃionale ale universităŃii şi sala de clasă se prelungeşte dincolo de pereŃii fizici şi dincolo de orare. Beneficiarii serviciilor Web 2.0 sunt în avangardă, simt că “sunt pe val”. StudenŃii care s-au familiarizat cu mediul virtual de lucru sunt mai mulŃumiŃi de ceea ce le oferă instituŃia academică. Pe de altă parte, pentru multe universităŃi utilizarea Web 2.0 face parte din imaginea lor de marketing, pe când pentru altele nu este decât o modă, folosită pentru a facilita obŃinerea unei finanŃări mai generoase.

Figura 4. Prognoza privind evoluŃia web-ului (sursa: www.radarnetworks.com)

Accesul la Web 2.0 motivează angajaŃii universităŃii, pentru că le oferă un spaŃiu academic nonconformist şi flexibil pentru dezvoltarea unor abordări pedagogice preferate şi a unor practici de instruire inovativă. Generarea conŃinuturilor educaŃionale web 2.0 pentru studenŃi permite o economie substanŃială de timp, reduce consumurile şi simplifică birocraŃia. Noile instrumente permit difuzarea facilă către personal atât a bunelor practici, cât şi a altor informaŃii de utilitate publică. Tehnologiile Web 2.0 oferă un suport mai larg pentru dezvoltarea şi difuzarea culturii organizaŃionale a universităŃii, deoarece atât producŃiile cât şi experienŃele studenŃilor sunt tezaurizate şi transmise facil şi mai complet de la o generaŃie la alta. Un ultim avantaj pe care îl evidenŃiem se referă la beneficiile pe care utilizarea tehnologiilor Web 2.0 le aduce mediului de lucru. Acestea rezultă din externalizarea site-urilor pe care studenŃii le accesează gratuit, degrevând universitatea de sarcina de a-şi construi propriul campus virtual, cat şi din reducerea drastică a consumului de hârtie de către personal şi studenŃi. 4. Concluzii Serviciile Web 2.0 sunt în plină dezvoltare şi diversificare, iar în viitorul apropiat vor deveni cu siguranŃă omniprezente şi universale. Mijloacele de acces la acestea vor fi de tip multimedia,

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

65

mobile şi miniaturizate. Utilizatorii, în special cei din tânara generaŃie, sunt familiarizaŃi cu ele şi le folosesc curent, pentru a comunica, a căuta şi schimba informaŃii, a socializa. În mediul academic sunt disponibile suficiente instrumente Web 2.0, atât pentru uzul personal, cât şi la nivel instituŃional. Ele sunt folosite de studenŃi şi profesori, ca şi componente ale mediului educaŃional, asigurând o vizibilă îmbunătăŃire a eficienŃei şi calităŃii formării, cât şi un răspuns mai adecvat la aşteptările şi cerinŃele beneficiarilor învăŃării. Deocamdată insă, puŃine universităŃi au adoptat strategii coerente pentru integrarea pedagogică a funcŃiilor web-ului social şi dezvoltarea celor mai bune metode pentru predarea şi învăŃarea pe baza lor. EvoluŃiile majore viitoare a web-ului (figura 4) vizează obŃinerea conectivităŃii integrale şi globale a datelor şi suporŃilor de prelucrare. Noile legături dintre utilizatori şi date vor determina tranziŃia către Web 3.0 - web-ul semantic. Pentru a-şi menŃine rolul social de primă instituŃie care procesează şi livrează cunoştinŃe, universitatea va trebui să faciliteze acest progres, prin participarea activă la procesele de experimentare şi implementare ale noilor servicii.

BIBLIOGRAFIE

[1]. T. O’Reilly, “What Is Web 2.0? Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software”, 2005, http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-20.html [2]. I. Dremeau, “Panorama du web 2.0”, 2007, http://e-learningbretagne.blogspirit.com/files/panorama20.pdf [3]. J. Amstrong, T. Franklin, “A review of current and developing international practice in the use of social networking (Web 2.0) in higher education”, 2008, http://clex.org.uk/8.%20Franklin%20Consulting%20Intnl%20Review-%20final%20report.doc [4]. R. MacManus, “E-learning 2.0: All You Need To Know”, 2007, http://www.readwriteweb.com/archives/e-learning_20_all_you_need_to_know.php [5]. J. Catone, “Web 2.0 Backpack: Web Apps for Students”, 2007, http://www.readwriteweb.com/archives/web _20_backpack_web_apps_for_students.php [6]. G. Siemens, Handbook of Emerging Technologies for Learning, Manitoba University, 2009.

Noile tehnologii în educaŃie – între slogan şi impact autentic în activitatea de predare-învăŃare Simona Velea – Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, [email protected] Abstract ImportanŃa noilor tehnologii pentru educaŃie este larg recunoscută, devenind, în ultimele decenii, un leit-motiv al discursului despre educaŃie la toate nivelurile – curriculum şi practica didactică, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituŃiilor şcolare, politici educaŃionale sau administrarea sistemului de învăŃământ. Pe acest fond de entuziasm ce caracterizează primele etape ale oricărui nou fenomen, există riscul de a pierde din vedere aspecte cheie privind impactul real în practica didactică, relevanŃa pentru nevoile şi interesele elevilor sau utilitatea demersurilor pentru principalii actori şi beneficiari ai sistemului de învăŃământ. Materialul de faŃă încearcă să aducă în dezbatere atât beneficiile integrării TIC în educaŃie, cât şi aspectele critice sau neîmplinirile, în scopul conturării unor soluŃii ameliorative.

1. Introducere Problematica integrării noilor tehnologii în educaŃie a fost deja de mult timp abordată şi analizată din multiple perspective, fiind în special evidenŃiate avantajele, resursele necesare şi implicaŃiile estimate la diferite niveluri. S-au înregistrat progrese semnificative: dotarea şcolilor cu tehnologie informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de soft educaŃional, elaborarea de materiale suport şi furnizarea de activităŃi de formare pentru cadrele didactice. Foarte multe programe sau proiecte au urmărit promovarea noilor tehnologii în educaŃie. Un exemplu în acest sens îl reprezintă acŃiunea eTwinning – parte componentă a Programului de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi al Comisiei Europene. 2. eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa eTwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005, cu scopul iniŃial de a facilita parteneriatele între instituŃii de învăŃământ preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acŃiunii s-au consolidat, platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind peste 65000 de cadre didactice. Începând din octombrie 2007, programul eTwinning a început să fie derulat şi în România. Până la 15 septembrie 2009, peste 3800 de cadre didactice din Romania din aproximativ 2700 de instituŃii de învăŃământ s-au înscris pe platforma eTwinning. Numărul proiectelor în care au participat cadrele didactice din Ńara noastră, într-un interval relativ scurt, a fost de peste 1600. Scopul principal al acŃiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli din Ńările membre ale Uniunii Europene, implicând cadrele didactice şi elevii în activităŃi noi de învăŃare: crearea de diverse produse educationale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în elaborarea cărora colaborează cu echipe din alte Ńări. Pe termen lung, se urmăreşte îmbunătăŃirea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii (atât în cazul cadrelor didactice cât şi în cazul elevilor), îmbunătăŃirea comunicării în limbi străine (competenŃă de bază în Uniunea Europeană comunicarea în cel puŃin două limbi străine), cunoaşterea şi dialogul intercultural. 3. Impactul acŃiunii eTwinning asupra procesului de educaŃie Deşi putem aborda impactul acŃiunii la diferite niveluri –instituŃional, la nivelul cadrelor didactice şi elevilor, al activităŃilor de predare-învăŃare, al comunităŃii etc. – cel mai important dintre acestea rămâne cel al activităŃii didactice propriu-zise. Este evident că pentru cadrele didactice apartenenŃa la o comunitate profesională europeană este importantă. De asemenea, este

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

67

uşor de înŃeles că pentru dezvoltarea instituŃională a unei şcoli sunt foarte relevante parteneriatele şi transferul de informaŃii sau de bune practici. În cele din urmă, toate acestea ar trebui să se reflecte în oferta educaŃională, în activitatea de predare-învăŃare şi în climatul pedagogic. Prin participarea la proiecte de eTwinning, elevii au posibilitatea să comunice cu colegi din Europa, să afle elemente de specific cultural sau de specific al educaŃiei din Ńările partenere, să înveŃe utilizând noile tehnologii şi să îşi perfecŃioneze competenŃele de comunicare în limbi străine. În mod direct sau indirect, toate proiectele eTwinning ar trebui să determine ameliorarea competenŃelor de comunicare ale elevilor, în sensul competenŃelor lingivistice, de utilizare a unei limbi străine, dar şi în sens social, de comunicare interpersonală. ContribuŃia eTwinning la comuniarea interculturală a fost subliniată de profesorul Piet van de Craen: "cu cât schimbul cultural este mai intens, cu atât mai bine îl vom cunoaşte pe „celălalt” şi cu atât mai europeni vom deveni." [1] Cunoaşterea limbii unei Ńări deschide calea către cultura acesteia, iar înŃelegerea contextului cultural al celuilalt înseamnă acceptarea şi preŃuirea diversităŃii. Unele proiecte au îmbinat limbile străine cu ştiinŃele. Astfel, învăŃarea unei limbi străine prin activităŃi didactice la fizică, chimie, matematică etc. au determinat creşterea atractivităŃii lecŃiilor şi a motivaŃiei elevilor; activităŃile individuale de documentare au fost înlocuite cu dezbaterile şi experienŃele realizate împreună cu colegii din Ńara parteneră. eTwinning a arătat prin astfel de proiecte că elevii sunt foarte dornici să înveŃe, cu condiŃia să fie stimulaŃi şi îndrumaŃi cu grijă.[1] In cea mai mare parte, cadrele didactice participante la eTwinning susŃin că "motivaŃia pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare s-a îmbunătăŃit. Elevii au manifestat un interes sporit de a lucra la computer pentru realizarea proiectelor colaborative. (...) Metodele de predare bazate pe TIC sau diversificat, devenind mai eficiente şi mai motivante nu numai pentru elevii şi profesorii participanŃi la proiectele derulate, dar şi pentru alŃi elevi şi profesori din şcoală, unii dintre aceştia manifestându-şi dorinŃa de a începe să lucreze la un astfel de proiect." [2] Majoritatea elevilor români doresc "să utilizeze mai mult computerul şi Internetul pentru lecŃii la diferite discipline. Ei consideră, în proporŃie de 90%, că aceia dintre ei care nu au acces la un calculator vor fi dezavantajaŃi mai târziu."[3] Analizând proiectele de colaborare în mediu virtual derulate de cadre didactice nu numai din România, ci şi din alte Ńări, se poate însă uşor constata diferenŃa dintre nivelul declarativ şi implicaŃiile concrete la nivelul activităŃii didactice. Foarte multe proiecte rămân la un stadiu incipient de colaborare sau de adaptare a activităŃilor de predare-învăŃare astfel încât să permită colaborarea între elevi (din aceeaşi clasă sau din clase din Ńări diferite). Colaborarea se reduce la prezentarea şcolilor şi postarea unor materiale în spaŃiul comun de lucru, pe o pagină web sau un blog. Materialele postate reflectă activitatea cadrelor didactice, rareori pe cea a elevilor. Însă, în ambele situaŃii materialele tind să fie rezultate ale unor iniŃiative sau interese individuale şi nu un produs al parteneriatului, al lucrului în echipă. Din punct de vedere al activităŃilor propuse în cadrul parteneriatelor, cele mai multe au în vedere comunicarea prin email, videoconferinŃe, elaborarea unor prezentări sau a unor albume de fotografii, reviste electronice, glosare etc. Într-o pondere mai mică apar activităŃi inovatoare precum: implicarea elevilor din mai multe Ńări în elaborarea împreună a unei prezentări a Ńărilor lor, pornind de la elemente comune şi elemente diferenŃiatoare; analiza consecinŃelor deciziilor pe care le adoptăm în viaŃa de zi-cu-zi şi discutarea lor în grup, luând în calcul şi elemente de specific cultural; realizarea unor experimente ştiinŃifice şi discutarea observaŃiilor împreună cu colegi din alte Ńări etc. Progresul individual al unor cadre didactice este vizibil în timp; dacă primul proiect nu era propriu-zis colaborativ, următoarele au valorificat experienŃa şi au diminuat neajunsurile primei etape. În multe cazuri însă, indiferent dacă un cadru didactic a ajuns să participe la peste 20 de proiecte, acest progres nu este vizibil. Care este cauza? Pornind de la premisele că există motivaŃie solidă pentru dezvoltarea profesională proprie şi că activitatea de colaborare este abordată cu responsabilitate, singura explicaŃie o constituie insuficienta pregătire pedagogică pentru a integra într-adevăr noile tehnologii în educaŃie.

68

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

O altă situaŃie o reprezintă implicarea într-un număr foarte mare de proiecte, multe dintre acestea având aceeaşi tematică, aceleaşi activităŃi şi produse. Dincolo de motivaŃia extrinsecă de a obŃine cât mai multe certificate de participare, care ar putea fi beneficiile unei astfel de opŃiuni? Ce ar trebui făcut pentru a determina, pe de o parte, acŃiunea responsabilă şi în interesul elevilor, iar pe de altă parte trecerea la un stadiu avansat de integrare a noilor tehnologii în practica didactică? 4. Formarea cadrelor didactice – condiŃie prealabilă pentru calitatea acŃiunilor de integrare a noilor tehnologii în învăŃare "În domeniul educaŃiei, cadrele didactice au tendinŃa să accepte tehnologia în loc să o adapteze propriului lor stil de predare." [2] ActivităŃile de formare a cadrelor nu trebuie să se rezume la dezvoltarea competenŃelor de utilizare a computerului şi a tehnologiei, în general. Aceasta este o condiŃie şi un prim stadiu în pregătirea pentru integrarea TIC în educaŃie, însă este nevoie de activităŃi susŃinute de pregătire pedagogică. În absenŃa unor competenŃe pedagogice de proiectare a demersului didactic integrând noile tehnologii ca resursă şi nu ca scop în procesul de predare-învăŃare, se va rămâne la un nivel superficial de valorificare a noilor tehnologii şi a oportunităŃilor de cooperare interşcolară. Pentru ca un profesor să poată pune în practică strategii de învăŃare prin cooperare, nu este suficient să citească despre acestea, ci trebuie să fi trecut personal prin astfel de experienŃe de învăŃare. Aici apare rolul important al atelierelor pentru cadre didactice organizate în cadrul acŃiunii eTwinning sau al activităŃilor de formare din cadrul altor programe şi proiecte. Prin atelierele eTwinning, cadrele didactice au posibilitatea de a experimenta şi de a învăŃa prin intermediul instrumentelor puse la dispoziŃie de platformele de cooperare. Aceste activităŃi îi pun în situaŃia de a se familiariza cu noi strategii didactice, prin exemple practice, concrete, care p un în evidenŃă şi procesul de învăŃare, nu doar rezultatele acestuia. Este nevoie de o cultură pedagogică a colaborării [4]. Profesorii participanŃi la parteneriate şcolare au afirmat că nu utilizarea propriu-zisă a tehnologiei le-a pus cele mai multe probleme, ci colaborarea cu alte cadre didactice, comunicarea într-o limbă străină, implicarea elevilor în activităŃi de grup, integrarea proiectului lor în curriculum-ul şcolar etc. Cadrele didactice cu experienŃă în desfăşurarea de parteneriate interşcolare bazate pe noile tehnologii recomandă colegilor aflaŃi la început de drum ca, în funcŃie de resursele existente în şcoală, să lucreze în grupuri mici de elevi, astfel încât fiecare să contribuie la realizarea proiectului. De asemenea, recomandă ca la clasă să se lucreze cu texte, ilustraŃii, comentarii scrise, prezentări documentare, bloguri şi alte situri [2]. Formarea continuă – adesea invocată drept soluŃie – nu poate acoperi consistent întreaga gamă a nevoilor de formare pedagogică. Este nevoie de consolidarea formării iniŃiale şi de mai buna pregătire practică. În acest context, paşi importanŃi au fost realizaŃi când departamentele de formare a cadrelor didactice din unele universităŃi au integrat în oferta educaŃională programe consistente de predare-învăŃare prin valorificarea tehnologiei. Abordarea cu seriozitate a TIC în educaŃie, ca şi superficialitatea, vor fi percepute de elevi ca atare, aceştia preluând modelele oferite de profesori, legitimate şi prin transmiterea lor în spaŃiul şcolar. După transmiterea implicită a superficialităŃii, costurile pentru revenirea la responsabilitate vor fi mult mai mari, iar calea mult mai lungă. BIBLIOGRAFIE

[1] P. van de Craen, Aventuri pe tărâmuri lingvistice şi culturale, European Schoolnet, 2008. [2] O. Gheorghe, eTwinning in 2008. Apărut în: Elearning.Romania, 2008-12-17. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie. Disponibil online: http://www.elearning.ro. [3] O. Istrate, In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului. Apărut în: Elearning.Romania, 2008-06-24. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie. Disponibil online: http://www.elearning.ro. [4] L. Illomaki, M. Lakkala, S. Paavola, K. Hakkarainen. Development of Teachers Communities during Intensive ICT Projects, 2003.

Laborator mobil de învăŃare pentru activităŃi tutoriale interactive Victor Romanescu – Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, [email protected] Abstract Pe baza unui model original de design instrucŃional e-learning, admis de supoziŃii noi, precum cibermedia şi educaŃia emergentă, se propune un dispozitiv de formare integrativă faŃă de noi provocări ale tehnologiei (wireless Internet, mobile learning). În 10 activităŃi de învăŃare tipice, diferite ca structură, funcŃionalitate şi finalitate, susŃinute de principii, cadru de proiectare curriculară şi sugestii metodologice, se probează oportunitatea educaŃională a e-learning-ului mobil. Din preocuparea de eficientizare a raportului cost-beneficii pe de o parte şi de repoziŃionare a e-learning-ului în spectrul serviciilor de formare (public/privat, copil/adult, profesionalizare/ re-profesionalizare) pe de altă parte, tindem către un dispozitiv social educaŃional flexibil şi adaptativ faŃă de aşteptările, preferinŃele şi resursele beneficiarilor formării.

1. Modelul învăŃării multiplexe în design-ul instrucŃional e-learning La confluenŃa semantică a termenilor educaŃie, cibermedia, emergenŃă, detectăm noi valenŃe ale cercetării ştiinŃifice, de concretizat mai ales prin prisma tendinŃei e-learning-ului către mobile learning (învăŃare bazată pe dispozitive mobile). DirecŃiile de implementare în proiectarea instrucŃională ale supoziŃiei cibermedia sunt: • stabilirea naturii mesajelor pentru fiecare activitate de învăŃare; • determinarea modului optim de sincronizare om-maşină în circuitul comunicaŃional; • elaborarea strategiei didactice bazate pe fluxul maxim al schimbului de informaŃii în mediul de învăŃare preferenŃial al cursanŃilor. Prin cibermedia înŃelegem capacitatea unei entităŃi, structuri ori sistem de a extrage, prelucra şi elabora noi mesaje adaptative pe baza combinării semnalelor comunicaŃionale de natură diferită. Cibermedia se susŃine conceptual atât în spaŃiul semantic al e-learning-ului, cât şi în universul de discurs al ciberpsihologiei, invocate în dezbaterea identităŃii digitale. Dealtfel, mediul virtual constituie un spaŃiu simbolic imersiv pentru simularea/demonstrarea/testarea modelelor de personalitate aderente candidatului la formare şi perfecŃionare. O perspectivă emergentistă îşi propune depăşirea cercetării multi-factoriale a acŃiunii agenŃilor, prin determinarea relaŃiilor cauzale dintre dependenŃele rezultatelor acŃiunii multi-agent şi procese de nivel înalt, calitativ superioare, apărute în funcŃionarea internă a sistemelor nedeductibil direct din componentele de nivel scăzut. O proprietate emergentă aparŃine doar sistemului luat ca întreg, fiind imposibil de atribuit nici unui element structural, fie acesta şi pattern. Ingineria sistemelor software recomandă în abordare emergentistă combinarea proiectării bazate pe pattern-uri cu proiectarea condusă de testarea calităŃii produsului [3]. Noi sarcini de design instrucŃional revin formatorului din perspectiva educaŃiei emergente: • anticiparea efectelor învăŃării generate de interacŃiunile multi-agent; • prefigurarea strategiilor adaptative pentru atribute calitativ superioare apărute la nivelul situaŃiilor de învăŃare, sub-structural sistemic şi dimensional holistic. Modelul învăŃării multiplexe admite ca optim operaŃională în proiectarea instruirii pentru medii de formare e-learning distincŃia dintre sursele mesajelor şi emiŃătorii de semnale, respectiv, dintre receptorii de semnale şi destinatarii mesajelor. Natura, parametrii funcŃionali şi direcŃia mesajelor susŃinând învăŃarea vor fi conduse către un panou de cadre de lucru restricŃionat temporal. Aceasta întrucât atât cursanŃii doresc să înveŃe mai multe, cât şi pentru că formatorii se aşteaptă să propune mai mult în direcŃia scopurilor negociate.

70

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Se postulează următoarele principii ale modelului învăŃării multiplexe: • natura informaŃiilor favorabile producerii de noi cunoştinŃe poate fi de tip diferit (naturală, artificială); • mesajele purtătoare de informaŃii converg în semnificaŃii metacognitive umane; • comunicarea duală (analogică şi digitală) în mediul e-learning este o transfer meta-cognitiv multi-output, multi-proces, multi-input, într-o reŃea de reŃele semantice; • efectele învăŃării se reflectă în forme diferite ca activităŃi şi ca produse; • învăŃarea se reglează prin mecanisme calitativ superioare proceselor componente; • beneficiarul e-learning tinde permanent spre auto-depăşirea propriilor rezultate. 2. Cadru de proiectare didactică bazat pe modelul învăŃării multiplexe Etapele strategiei de formare: • Scop o Stabilirea scopului învăŃării; o Organizarea întâlnirii: agenŃi (persoane, dispozitive), moment, locaŃie; o Dinamizarea persoanei/persoanelor (feed-before, motivarea iniŃială); o Activarea dispozitivelor. • Obiective o Negocierea obiectivelor prin corelarea dintre disponibilităŃile mediului de învăŃare, în ansamblu, şi rezultatele evaluării iniŃiale a cursanŃilor; o SelecŃia topicelor de interes (feed-forward, motivare de susŃinere); o Personalizarea mediului de învăŃare (mod, stil, ritm, metode, mijloace, conŃinuturi); o Estimarea rezultatelor aşteptate prin corelarea obiective-experienŃă anterioară. • AcŃiuni operaŃionale o Detalierea activităŃilor de învăŃare; o Specificarea modurilor de realizare; o Realizarea sarcinilor de lucru. • Rezultate o Raportarea produselor activităŃii; o Evaluarea performanŃelor învăŃării; o Valorizarea metacognitivă a realizării (feed-back). • Transfer experienŃial o Crearea de noi situaŃii problematice corelate achiziŃiilor recente; o Integrarea soluŃiilor validate în experienŃa personală; o Finalizarea întâlnirii (Pregătirea întâlnirii ulterioare). Sugestii metodologice: • Se va urmări corelarea semnificaŃiilor dobândite de elevi, atât din relaŃia elev-elev, elevclasă, elev-profesor, din reflecŃiile personale, cât şi din interacŃiunea acestuia cu orice element al mediului de învăŃare; • Se va manifesta preocupare pentru sincronizarea fluxurilor de mesaje din contextul formării pentru elasticizarea axei temporale şi maximizarea raportului cost-beneficii; • Vor fi anticipate variante dinamice de performare, inclusiv excepŃiile posibile de realizare şi soluŃiile aferente. O ultimă chestiune în valorificarea modelului propus ar fi operaŃionalizarea schemei teoretice pentru contexte reale e-learning. În sensul acestui demers, propunem o suită de implementări practice ale modelului învăŃării multiplexe, în nişa e-learning de maximă actualitate: mobile learning.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

71

3. Dispozitive tehnice pentru învăŃare mobilă Sub aspectul arhitecturii electronice, infrastructura unui laborator mobil de învăŃare poate fi constituită din: • dispozitive handheld (utilizabile Ńinute în mână): terminale GSM (celulare), PDA (dispozitive mobile de tip asistent personal digital), PC-uri ultra-mobile, telefoane inteligente, accesorii GSM; • dispozitive portabile: PC portabil, accesorii portabile (videoproiectoare, imprimante, boxe, player-e, camere video, cititoare de memorii, adaptoare, alte componente periferice portabile); • dispozitive electronice analogice/digitale (mijloace clasice audio-vizuale): radioreceptoare, mini-receptoare TV, microfoane, reportofoane, casetofoane, diverse accesorii electronice. În funcŃie de tipul de inter-conectare al dispozitivelor utilizate, configuraŃia hardware pentru învăŃarea din mers include: • dispozitive exclusiv fără fir; • dispozitive exclusiv cu fir; • parŃial dispozitive cu fir, parŃial dispozitive fără fir. Sub criteriul reŃelei comunicaŃionale suportate de dispozitive, distingem: • scheme comunicaŃionale GSM; • scheme comunicaŃionale Wi-Fi/WiMAX; • scheme comunicaŃionale hibride. Dependent de complexitatea strategiei instrucŃionale vizate, formatorul poate opta pentru una din cele patru variante de laborator mobil de învăŃare pe care le propunem: • varianta minimală (bazată exclusiv pe terminale mobile); • varianta tipică (bazată pe terminale mobile şi dispozitive portabile); • varianta optimală restrânsă (bazată pe dispozitive mobile, opŃional şi pe dispozitive portabile, fără fir); • varianta optimală extinsă (bazată pe toate tipurile de dispozitive). În demonstrarea strategiilor formative bazate pe modelul instrucŃional multiplex, exemplificăm un posibil laborator mobil pentru activităŃi de învăŃare, incluzând dispozitive mobile, portabile şi analogice. Laboratorul de învăŃare mobilă include, după caz, orice alt material, instrument ori serviciu educaŃional. Formatorul trebuie să depăşească pseudo-distincŃia dintre mijloace clasice şi instrumente e-learning (e-learning divide), succesul strategiilor instrucŃionale fiind dependent de combinarea optimă a elementelor tehnologiei învăŃării într-un demers didactic integrativ adaptativ şi creativ. Precizăm că activităŃile de formare posibile prin utilizarea laboratorului de învăŃare mobilă nu sunt limitate decât de restricŃii pur tehnice ori de ingeniozitatea designer-ului, aplicaŃiile tutoriale din secŃiunea următoare, special concepute pentru probarea variatelor elemente strategice, reprezentând mai puŃin pattern-uri de strategii instrucŃionale, cât variante model de proiectare şi susŃinere a activităŃilor tutoriale bazate pe învăŃarea multiplexă. SituaŃiile de învăŃare bazate pe telefonie mobilă oferă candidaŃilor la formare posibilitatea studierii bunelor practici tutoriale în timp real, fără constrângerea participării directe la susŃinerea demersului didactic realizat de către unul sau mai mulŃi propunători. În esenŃă, strategia e-learning tipică utilizată în acest scop este de forma tele(-video)-conferinŃă mobilă. Infrastructura tehnică va consta din elemente ale laboratorului mobil de învăŃare, varianta optimală restrânsă. AdiŃional, este necesară instalarea şi configurarea aplicaŃiilor software corespunzătoare susŃinerii învăŃării multiplexe (online şi off-line, fixe şi mobile, trans-formale).

72

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4. ActivităŃi de învăŃare mobilă pentru activităŃi tutoriale interactive Pentru exemplificarea design-ului instrucŃional structurat după modelul învăŃării multiplexe, prezentăm 10 activităŃi de învăŃare mobile learning. 4.1. Turul galeriei mobile (descriere) TradiŃional, turul galeriei ca tehnică didactică facilitează învăŃarea prin mobilizarea fizică a cursanŃilor pentru vizualizarea resurselor conŃinut, de obicei reprezentate grafic (texte, imagini), completându-se prin alte procedee integrate demersului metodic pentru Figura 1. Exemplu de laborator mobil e-learning atingerea obiectivelor stabilite. În design2 (excluzând telefoane mobile) ul instrucŃional pe care îl propunem, cursanŃii vor efectua turul galeriei atât pe baza video-proiectării interactive de resurse digitale imagine, cât şi navigând în blog-ul Web corespondent . Pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii vor studia şi propune imagini proiectate capturate prin propriile telefoane celulare după produsele activităŃii elaborate pe hârtie, profesorul recepŃionând fiecare din variante, atât pentru stocare locală în dispozitiv, cât şi pentru redirecŃionare automată pentru postare imediată în blog. 4.2. Centru documentar colectiv mobil (descriere) Tipic, atât formatorii, cât şi cursanŃii utilizează actual stick de memorie ca dispozitiv de stocare masivă şi transport al datelor. Cele mai multe fişiere provin ori sunt disponibile prin Internet, astfel încât accesarea optimă a informaŃiilor necesare să sufere de redundanŃă, latenŃă, securizare personală. În fapt, atât sistemele de operare, cât şi utilizatorii accelerează activarea suporturilor informaŃionale prin intermediul scurtăturilor online sau off-line (shortcut, bookmark, RSS, hyperlink). Din perspectiva învăŃării socializate şi socializante, schimbul de referinŃe la resurse digitale nu doar simplifică traseul accesului la informaŃii, ci îl şi socio-prezentifică. În rezolvarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii şi formatorul vor inter-schimba hiperlegături pentru realizarea unui depozit social de referinŃe mobile către resurse educaŃionale preferenŃial negociate. Această activitate de învăŃare probează valoarea învăŃării din mers nu doar pentru situaŃii de mobilitate, ci şi pentru non-mobilizarea cursanŃilor în situaŃii pentru care altfel s-ar solicita un angajament psihomotric nenecesar! 4.3. Ciorchine mobil (descriere) Tehnica instrucŃională ”Ciorchinele” vizează achiziŃia de noi cunoştinŃe pe baza analizei lexicale a familiei de cuvinte a unui termen. Se susŃine teoretic prin învăŃarea orientată de maparea conceptelor. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii vor utiliza suportul digital imagistic al unui model de lucru pentru organizarea termenilor în diagrama grafică a ciorchinelui conceptual propus ca şablon iniŃial de dezvoltare pentru harta unui sit Web şcolar (partea sus – hipernime, 2 Dispozitivele din imagine, de la stânga la dreapta şi de sus în jos, reprezintă: boxă mobilă Sony Ericsson MBS-100, adaptor Bluetooth MDU-0025USB, modulator radio FM Sony Ericsson MMR-70, centru multimedia Sony Ericsson MMV-200, căşti Bluetooth Sony Ericsson HBH-DS220, stick de memorie Data Traveller 8GB, căşti audio cu fir Sony Ericsson HPM-62

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

73

partea medie – sinonime, partea jos – hiponime). Formatorul va asigura postarea automată a rezultatelor parŃiale ale învăŃării în blog-ul m2teach. 4.4. Video-mentorat mobil (descriere) La prima vedere greu de realizat (IP camera? Sistem de supraveghere capabil Wi-Fi? Tunel webinar?), portarea unei situaŃii reale de formare către beneficiarii intermediari ai formării – viitorii sau actualii tutori – poate fi realizată prin automatizarea judicioasă a mesajelor capturate de terminalele mobile în conjuncŃie cu transmisia VoIp a mesajelor de către un calculator portabil via Skype. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii vor juca rol de propunător de formator, videoclipurile rezultate urmând a fi stocate prin podcasting în Google Video şi referite de blog-ul m2teach. 4.5. Test mobil interactiv (descriere) LegislaŃia şcolară interzice utilizarea dispozitivelor mobile în evaluarea sumativă. Totuşi, evaluarea continuă poate beneficia de susŃinerea tehnologiei prin enunŃarea clară şi precisă a cerinŃelor şi, suplimentar, prin comentarii didactice de rigoare. Itemii testului docimologic vor fi redaŃi atât vizual prin proiecŃie, cât şi auditiv prin medierea unei boxe portabile. Profesorul va asigura postarea testului în blog-ul didactic şi va modera activităŃile de post-învăŃare asociate probei de evaluare. 4.6. Dublu tutorat mobil (descriere şi operaŃionalizare) Valoarea formativă a învăŃării prin simulare tutorială, demonstrată încă din anii `70 ai secolului trecut, odată cu studiile ştiinŃifice asupra maşinilor de învăŃat, s-a confirmat prin cercetările ulterioare referitoare la predarea în pereche. Corelat ingeniozităŃii proiectării didactice, se pot formula dispozitive tutoriale bazate pe predarea cu oponent (tutore şi cursant propunător), predare colaborativă, predare asistată de tehnologie. În această activitate de învăŃare, formatorul va fi susŃinut în rol prim tutorial de dispozitive mobile, jucând simultan rol de propunător, realizând activităŃi tutoriale proiectate şi solicitate spre realizare prin difuzare audio a ”vocii mentorului” difuzate prin dispozitive portabile. Pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii vor analiza comparativ performanŃele estimate ale diferitelor modele de design instrucŃional. Tema: Creare de pagini Web Scop: Design-ul interactivităŃii Web Obiective operaŃionale: • După parcurgerea activităŃii de învăŃare, cursanŃii vor fi capabili: o să compună o schemă de culori adaptată unor cerinŃe specificate; o să elaboreze un meniu de navigare pentru un sit Web dat; o să evalueze funcŃionalitatea unor arhitecturi de sit Web exemplificate. Metode: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz Materiale, instrumente, servicii: Sony Ericsson P1i, aplicaŃia Opera/mini-Opera, telefoane celulare, MMV200, MBS100, conexiuni WLAN şi Bluetooth, laptop, videoproiector portabil Evaluare: chestionar, probă practică Timp estimativ: 10-30 minute Sugestii metodologice: se va pretesta experienŃa de webdesign a cursanŃilor ExcepŃii de realizare: a) problema – puŃine telefoane celulare dotate foto, Bluetooth; soluŃia: învăŃare colaborativă b) problema: imposibilitatea postării directe în blog de fişiere audio sau video; soluŃia: postare text a sumarului transcriptului aferent conversaŃiilor faŃă-în-faŃă c) latenŃă dată de coada de mesaje survenite prin bluetooth către MMV200; soluŃia: periodizarea expedierii

74

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

multimedia prin Bluetooth după minim 20 secunde (uneori şi latenŃa impusă didactic favorizează producerea de noi rezultate ale învăŃării!) 4.7. Activitate de învăŃare mobilă bazată pe proiect (descriere) Principalul atu al acestei activităŃi de învăŃare constă în orientarea către abilitarea formatorilor candidaŃi pentru managementul proiectelor e-learning. În realizarea sarcinilor de învăŃare, cursanŃii se vor implica atât în gestiunea propriilor acŃiuni subîntinse proiectului, cât şi – prin schimb de rol - în coordonarea de ansamblu a acŃiunilor colaborative, din perspectiva unui director de proiect. 4.8. Catalog mobil Organizarea instruirii în e-learning constituie o preocupare permanentă pentru formator [1]. CoerenŃa, sincronizarea şi pe alocuri elasticitatea design-ului instrucŃional se reflectă în parametrii rezultatelor învăŃării, aşa cum se stochează acestea în baza de date aferentă. PrezenŃa cursanŃilor şi activarea telefoanelor celulare corespondente se monitorizează printr-o aplicaŃie relativ simplă de scanare a vizibilităŃii bluetooth, acŃiune dublată de evidenŃa fizică a participării cursanŃilor pe tot parcursul activităŃilor de învăŃare. Prin ce devine formativă această activitate de învăŃare? Cel puŃin prin faptul că oferă pretext de feed-forward pentru motivarea iniŃială a cursanŃilor. 4.9. Inter-vizită mobilă (descriere) Din analiza schimbului de mesaje dintre participanŃii la medii de învăŃare online („E-learning System” [4]), s-a observat că prima acŃiune adoptată de cursant este cea a explorării profilului ciber-identitar al formatorului şi al celorlalŃi cursanŃi. Pre-ocuparea pentru cunoaşterea fie şi minimală a personalităŃii virtuale a actorilor spaŃiului e-learning, ne-a condus spre dezvoltarea unui mecanism de relaŃionare rapidă a actorilor laboratorului de învăŃare mobilă, prin solicitarea transferului reciproc de cărŃi de vizită personale stocate în telefoanele celulare. 4.10. Workshop mobil (descriere) Pentru sarcini de învăŃare colaborativă solicitând o bună concentrare a atenŃiei, confidenŃializarea datelor şi preluarea controlului de către cursanŃi, se dovedeşte utilă proiectarea unui dispozitiv socio-educaŃional mobil fără acŃiunea perturbatoare a mesajelor vizuale sau/şi auditive. 5. ImplicaŃii educaŃionale ale adoptării soluŃiilor wireless Internet şi mobile learning Orice abordare finalistă viabilă a tehnologiei în favoarea învăŃării necesită un optimism raŃional, o flexibilitate adaptativă şi o deschidere atitudinală spre interdisciplinaritate. EvoluŃia rapidă a industriei comunicaŃiilor mobile, expansiunea spaŃiilor Wi-Fi şi convergenŃa 4G prin WiMAX lansează noi provocări în direcŃia soluŃiilor de învăŃare mobilă atât tehnicienilor, cât şi formatorilor. A fi conectat, disponibil pentru schimb de mesaje mediat de dispozitive electronice, semnifică participarea simultană, fixă ori mobilă, cu fir ori fără fir, la câmpuri semantice facilitate de mai multe reŃele de comunicaŃii, integrate mediului fizico-social. Ceea ce părea în 2000 dominantă indiscutabilă e-learning – utilizarea platformelor de învăŃare de tip LMS – conduce la rezultate comparabile ale învăŃării atât prin servicii date de un forum de discuŃii (cazul SEI România), cât şi prin intermediul unui sistem e-learning ad-hoc susŃinut de baze de date (cazul Academiei Oracle). Dată fiind demonstrarea orientării cursanŃilor către modalitatea de studiu favorizată de învăŃarea combinată [3], factorii de influenŃă ai comunicării sociale dintr-un mediu e-learning tind să se modifice semnificativ în comparaŃia dintre un mediu fizic şi un mediu virtual de învăŃare. Modelul învăŃării multiplexe în proiectarea curriculum-ului virtual propune redimensionarea design-ului instrucŃional pentru optima comunicare între agenŃii mediului comunicaŃional (umani:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

75

cursanŃi, tutori, designeri etc.) şi non-umani (dispozitive, software, servicii online) prin accelerarea schimbului de mesaje către un raport cost-beneficii eficient, favorabil beneficiarilor formării.

BIBLIOGRAFIE

[1] A. AdăscăliŃei, Instruire asistată de calculator. Didactica informatică, Editura Polirom, Iaşi, 2006 [2] L. Asandului, C. Ceobanu, Abordări statistice şi ipostaze educaŃionale ale modelului e-learning, Editura UniversităŃii "Al. I. Cuza", Iaşi, 2007 [3] S.L. Bain, Emergent Design: The Evolutionary Nature of Professional Software Development, (1st Edition), Addison-Wesley, NY, 2008 [4] http://www.psih.uaic.ro/~elearning

Experimentul virtual - alternativă de investigare ştiinŃifică cu profund caracter educaŃional Gabriel Gorghiu - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Laura Monica Gorghiu - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de ŞtiinŃe şi Arte, [email protected] Iulian Brezeanu - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Ana-Maria Suduc - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Mihai Bîzoi - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Abstract Fără îndoială, experimentul ştiinŃific desfăşurat în scop educaŃional, reprezintă o metodă eficientă de instruire a elevilor, solicitând o serie de capacităŃi şi aptitudini ale acestora. Pornind de la acest fapt, aproape toate programele noi de învăŃămînt pentru predarea ştiinŃelor exacte au adoptat metode de învăŃare multisenzoriale [1], lucru care permite cu uşurinŃă atingerea obiectivelor cognitive propuse în cadrul unei lecŃii. Experimentul se poate desfăşura în laboratorul de specialitate, dar poate lua şi forma unei simulări, utilizând o aplicaŃie software. În mod evident, experimentele simulate pot oferi elevilor posibilitatea de a le rula de mai multe ori şi la momente de timp convenabil alese. Pe de altă parte, profesorii pot folosi experimentul simulat pentru demonstraŃii specifice, care să completeze suportul teoretic. În acest sens, lucrarea pune accentul pe modul de utilizare a obiectelor de învăŃare de tip „experiment virtual”, utilizând rezultatele proiectului european transnaŃional Socrates-Comenius 2.1: „VccSSe - Virtual Community Collaborating Space for Science Education”.

1. Introducere În mod evident, ştiinŃele exacte se bazează pe experiment, observaŃii şi rezultate experimentale. De aceea, în mod necesar, nu se pot elabora principii sau legi specifice, fără o verificare practică a acestora, care însă, uneori poate acoperi o perioadă importantă de timp. Din punct de vedere ştiinŃific, experimentul reprezintă o „observaŃie provocată, o acŃiune de căutare, de încercare, de găsire de dovezi, de legităŃi”. Totodată, el este o provocare intenŃionată, în condiŃii determinate a unui fenomen, în scopul observării comportamentului lui, al încercării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenŃei acestuia, al verificării unor ipoteze” [2]. La nivel educaŃional, experimentele permit elevilor să observe fenomene, să testeze ipoteze şi să aplice cunoştinŃele proprii legate de lumea înconjurătoare. De aceea, în şcoală, experimentele sunt folosite [3]: - pentru a motiva elevii; - pentru a furniza exemple concrete care să sprijine o serie de concepte complexe; - pentru a creşte gradul de înŃelegere al modului de funcŃionare şi utilizare a echipamentelor şi aparatelor; - pentru a verifica predicŃiile, teoriile sau modele. Există, desigur, o serie de întrebări şi probleme legate de utilizarea experimentelor în predarea / învăŃarea ştiinŃelor exacte, la diferite nivele educaŃionale. Acelaşi experiment poate fi utilizat în

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

77

mod diferit în funcŃie de ceea ce se doreşte ca şi rezultat: motivaŃia, înŃelegerea mai profundă a fenomenului sau confirmarea unui model sau a unei ipoteze. 2. Experimentul virtual şi tehnologiile educaŃionale specifice Experimentul virtual reprezintă o resursă alternativă sau complementară în studiul fenomenelor şi proceselor existente în natură. Fiind utilizat pe scară din ce în ce mai mare în învăŃământul preuniversitar românesc, experimentul virtual este recomandat a fi utilizat în următoarele situaŃii [4]: - realizarea experimentului virtual urmează realizării efective a experimentului (real) şi permite elevilor controlul asupra unui număr mai mare de factori care influenŃează fenomenul studiat; - resursele existente nu permit realizarea efectivă a unor experimente necesare înŃelegerii fenomenelor studiate; - prin experimentul virtual este facilitată înŃelegerea fenomenului studiat de către elevii care au deficienŃe motorii şi nu pot realiza cu alt sprijin experimentul efectiv; - realizarea efectivă a experimentului (real) pune în pericol sănătatea elevilor. Experimentele virtuale utilizate în scop didactic trebuie să fie caracterizate de uşurinŃă în utilizare (nivel începător) şi limbaj specific disciplinei pentru care au fost concepute. Accesul trebuie să se facă în mod direct, simplu, în acest sens fiind recomandată folosirea unui browser web standard. Evident, atunci când sunt necesare aplicaŃii software specializate, ele se vor licenŃia şi instala pe sistemele de calcul din laborator. LecŃiile educaŃionale (care propun şi un suport experimental virtual) pot folosi diverse tehnologii didactice, distribuite într-o varietate de forme şi funcŃionalităŃi. În acest sens, se pot specifica o serie de tehnologii educaŃionale, utilizate în realizarea experimentelor [5]: - Medii abstracte şi de simulare - sunt medii explorative care modelează sistematic relaŃii între componente abstracte (ThinkerTools [6], Model-It [7], GenScope [8], Cabri Geometry II [9], Crocodile Clips [10], Yenka [11]); - Medii de instruire directă - reprezentate de cursuri multimedia, baze de date sau medii de instruire într-un domeniu specific (Academic Systems [12], Geometry Tutor [13]); - Instrumente de colectare de date şi vizualizare - sunt sisteme care permit colectarea şi reprezentarea datelor, într-un mod ştiinŃific (CoVis [14, 15], BlueSkies [16]); - Instrumente de colaborare - sunt medii software care permite unui grup de persoane să interacŃioneze sau să partajeze resurse comune (Belvedere [17], Collaboratory Notebook [18]); - Instrumente-parteneri de învăŃare – reprezintă de fapt hibrizi alcătuiŃi din instrumente computaŃionale şi instrumente didactice care asistă elevul în dezvoltarea propriei cunoaşteri (KIE Software [19], e-lab-book [20], BGuILE [21]); - Medii computaŃionale - sunt medii software sofisticate şi extensibile care pot fi particularizate pentru scopuri punctuale (Lotus Notes [22]). Dimensiunile care pot caracteriza tipurile de tehnologii educaŃionale includ: gradul în care aparŃin unui domeniu (general sau specific), nivelul de abordare al domeniului respectiv, precum şi tipul specific: dacă sistemul este individual sau colaborativ. Un set important de aspecte legate de proiectarea acestor tehnologii au în vedere gradul în care sunt adaptabile unui singur elev sau la situaŃiile unei clase particulare. Unele medii software urmăresc evoluŃia elevilor şi răspund în consecinŃă în timpul demersului educaŃional (Geometry Tutor). Acest tip de feedback instrucŃional reprezintă adesea unul din obiectivele cercetării acestor sisteme, în condiŃiile în care aspecte multiple ale tehnologiei implică întrebări deschise. Acest feedback poate fi plasat într-un domeniu general sau unul specific [23]. Alte sisteme software sunt personalizabile de către profesor astfel încât experienŃa educativă a elevilor să poată fi modificată pentru a se preta unei programe particulare (KIE Software). Facilitatea propusă (aceea de

78

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

personalizare) are implicaŃii deosebite în adoptarea inovării, în special pentru profesorii care doresc să se implice mai mult în procesul de dezvoltare a unui program de învăŃare. Un aspect al flexibilităŃii acestor tehnologii implică gradul în care este permisă învăŃarea subiectelor interdisciplinare sau integrarea cu alte elemente din programa şcolară. Majoritatea tipurilor de instruire directă, precum şi a celor de tip medii abstracte şi simulare nu pot fi uşor extensibile, datorită legăturii strânse pe care o au cu domeniul de instruire. Pe de altă parte, tehnologiile de tip instrucŃie computaŃională şi instrumente colaborative sunt adesea extensibile. 3. Obiecte de învăŃare specifice Demersul didactic însoŃit de (cel puŃin) un experiment virtual trebuie să propună un plan de lecŃie foarte bine structurat şi realizat, astfel încât să capteze şi să menŃină interesul elevilor în permanenŃă. Tocmai din acest motiv, componentele interactive ale unei astfel e lecŃii devin extrem de importante. În acest sens, interactivitatea poate fi realizată în mai multe moduri, în strânsă legătură cu obiectivul educaŃional, obiectul de învăŃare cuprinzând [24]: - animaŃie (realizată în cadrul unui fişier) - utilizarea animaŃiilor poate oferi prezentări atractive care să capteze atenŃia elevilor şi să inducă găsirea soluŃiei unei probleme. - simulare - asigură un grad de interactivitate ridicat dar poate avea costuri importante. Totuşi, simulările sunt recomandate chiar dacă - în unele cazuri - simplifică condiŃiile experimentului real. În acest din urmă caz, obiectivele principale ale lecŃiei devin: ghidarea utilizării şi executării experimentului virtual, furnizarea de instrucŃiuni on-line, asigurarea de informaŃii legate de subiectele discutate şi participarea elevului. În general, abordarea utilizării experimentului virtual în clasă are o rată mai mare de succes în îmbunătăŃirea eficienŃiei lecŃiei, deoarece pune accent pe activităŃile practice conduse de un cuplu de profesori inedit: cel care se găseşte la catedră şi cel virtual! De fapt, o lecŃie care foloseşte avantajele tehnologiilor Internet şi multimedia se comportă sub forma unui profesor virtual, oferind un nivel ridicat de asistenŃă prin: - prelegeri cu suport multimedia; - activităŃi practice asistate de calculator; - instrumente pentru evaluare; - instrumente pentru învăŃare cooperativă. Lansarea în excuŃie şi urmărirea obiectelor de învăŃare de tip „experiment virtual” necesită o serie de cunoştinŃe referitoare la dezvoltarea de interfeŃe care, în cazul aplicaŃiilor specifice domeniului ŞtiinŃelor, constau în general într-o simulare multimedia, care să asigure comunicaŃia dintre elevi şi sistem. Programe cum ar fi LabVIEW, Crocodile Clips, Cabri Geometry II furnizează propriile lor interfeŃe, iar simulările pot fi create cu uşurinŃă. În consecinŃă, lecŃia va consta dintr-o serie de informaŃii şi explicaŃii despre conceptele care trebuie însuşite, precum şi din exerciŃii cu un grad ridicat de interactivitate care cuprind simulări / experimente virtuale. Totodată, lecŃia trebuie să cuprindă şi o secŃiune de evaluare. Se recomandă folosirea unor machete (Templates), inspirate din formatele uzuale de lecŃii (acestea se pot regăsi pe Internet şi pot fi consultate şi îmbunătăŃite de către utilizator) [25, 26]. Numeroase obiecte de învăŃare au fost propuse în cadrul unor proiecte educaŃionale desfăşurate la nivel european. Majoritatea site-urilor acestor proiecte cuprind obiecte de învăŃare create de profesorii participanŃi la diverse cursuri de instruire organizate în contextul desfăşurării proiectelor menŃionate. Este şi cazul modulelor de instruire „AplicaŃii ale instrumentaŃiei virtuale în domeniul ŞtiinŃelor”, desfăşurat în cadrul proiectului Socrates-Comenius 2.1. “VccSSe - Virtual Community Collaborating Space for Science Education” (http://vccsse.ssai.valahia.ro), coordonat de Universitatea Valahia din Târgovişte.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

79

4. Rezultate şi discuŃii În urma desfăşurării modulelor de instruire „AplicaŃii ale instrumentaŃiei virtuale în domeniul ŞtiinŃelor”, 206 de profesori din România, Spania, Polonia, Finlanda şi Grecia au finalizat sesiunile de training şi au pregătit obiecte de învăŃare compuse dintr-un plan de lecŃie şi (cel puŃin) un experiment virtual. De asemenea, au fost declarate aproape 150 de implementări în clasă. Obiectele de învăŃare au fost încărcate într-o bază de date discponibilă pe site-ul proiectului (VccSSe Products Matrix). Pagina de interfaŃă a Matricei de produse (figura 1) oferă informaŃii legate de numărul de produse încărcate - pentru fiecare instituŃie parteneră - consemnându-se 218 produse finale realizate în cadrul celor două ediŃii ale modulelor de instruire. În pagina a doua, pe lângă produsele finale create de fiecare participant, sunt furnizate şi informaŃii referitoare la titlul lecŃei, numele cursantului şi şcoala la care activează, nivelul educaŃional, categoria produsului, cuvintele cheie ale lecŃiei.

Figura 1. InterfaŃa-tabel a Matricei de Produse

La Târgovişte, modulele de instruire au fost absolvite de 24 participanŃi (din 45 înscrişi) care au realizat obiecte de învăŃare pentru următoarele discipline: Matematică (10), Chimie (4), Fizică (3), 7 produse fiind destinate învăŃământului primar. Mediile software utilizate au fost: Cabri Geometry II (15 produse), Crocodile Chemistry (4 produse), GeoGebra (2), Crocodile Physics (2) şi LabVIEW (1). Implementarea în clasă s-a realizat de toŃi cei 24 participanŃi, 585 elevi completând formularele de evaluare, special create de parteneriatul proiectului. Institutorii şi profesorii, care au absolvit modulele de instruire şi au implementat experimentele virtuale în lecŃiile propuse, şi-au exprimat opiniile referitoare la principalele beneficii ale utilizării experimentelor virtuale în educaŃie, acestea vizând în mod clar: creşterea atractivităŃii lecŃiilor, îmbunătăŃirea înŃelegerii conŃinuturilor specifice de către elevi, creşterea motivaŃiei elevilor în procesul de învăŃare, creşterea gradului de conştientizare a importanŃei disciplinelor specifice ŞtiinŃelor pentru dezvoltarea propriei cunoaşteri, îmbunătăŃirea considerabilă a calităŃii actului didactic în contextul existenŃei suportului educaŃional virtual. Pe de altă parte, au fost subliniate şi o serie de elemente care au afectat procesul de implementare: desfăşurarea unor experimente poate fi mare consumatoare de timp (în condiŃiile unui număr limitat de ore pentru anumite conŃinuturi), numărul mic de sisteme de calcul şi performanŃele reduse ale unora dintre acestea reduc considerabil şansele de promovare ale experimentului virtual în clasă. 6. Concluzii Feedbackul oferit de participanŃii la modulele de instruire „AplicaŃii ale instrumentaŃiei virtuale în domeniul ŞtiinŃelor” subliniază impactul puternic pe care utilizarea experimentelor virtuale îl poate avea în predarea şi învăŃarea ştiintelor exacte. Astfel de aplicaŃii sunt considerate ca fiind o alternativă la experimentul real dar şi un mijloc pentru îmbunătăŃirea înŃelegerii de către

80

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

elevi a unor concepte abstracte. Ele pot creşte motivaŃia elevilor de a învăŃa dar şi interesul acestora în a se implica în realizarea unor teme ştiinŃifice. În mod evident, atractivitatea lecŃiilor este îmbunătăŃită, cea mai optimă alegere din partea profesorului fiind îmbinarea experimentului real cu cel virtual. BIBLIOGRAFIE

[1] J. R. Davits, S. Ball, Psihologia procesului educaŃional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 [2] I. Cerghit, Metode de învăŃământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 [3] C. Chiaverina, M. Vollmer, “Learning physics from the experiments”, Discussion Workshop Report: http://www.girep2005.fmf.uni-lj.si/dwreport/dwb.pdf [4] Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, “Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului - Fizică”, Bucureşti, 2006 [5] University of California Berkeley, “Field Guide to Design Experiments In Education”, 1997, http://www.soe.berkeley.edu/sandhtdocs/guide.html [6] ***, Thinker Tools, Modeling and Simulation Tools for Elementary and Middle School Science Instruction, http://ott.educ.msu.edu/2002pt3/thinkertools.htm [7] ***, Products: Model-It, http://www.goknow.com/Products/Model-It/ [8] ***, GenScope: About Our Project, http://genscope.concord.org/about/index.html [9] ***, Cabri: Maths Software for Students. 3D Geometry and Algebra Sofware. Learn Mathematics with Cabri, http://www.cabri.com/ [10] ***, About Crocodile Clips, http://www.crocodile-clips.com/ [11] ***, Yenka, http://www.yenka.com/ [12] ***, Academic Systems® Algebra Online Developmental Math Educational Technology Solution by http://www.plato.com/Post-Secondary-Solutions/Developmental-EducationPLATO Learning, Courses/Academic-Systems-Algebra.aspx [13] ***, Geometry Tutor, Geometry Homework Help, Online Geometry Tutors: EduwizardS, http://www.eduwizards.com/geometry-tutor.php [14] M. K. Ramamurthy, R. B. Wilhelmson, S. E. Hall, J. Plutchak, M. Sridhar, B. Fishman, D. Gordin, R. Pea, L. Gomez, “CoVis Geosciences Web Server: An Internet-Based Resource for the K-12 Community”, Proceedings of the Fifth Symposium on Education, Atlanta, Georgia, American Meteorological Society, 1996 [15] M. K. Ramamurthy, R. B. Wilhelmson, D. Pea, L. M. Gomez, and D. C. Edelson, “CoVis: A National Science Education Collaboratory”, Fourth Symposium on Education, January 16-17, Dallas, Texas, 1995 [16] ***, Blue Skies Accounting® for Agriculture, http://www.agdata.com/ [17] ***, Laboratory for Interactive Learning Technologies: Software: Belvedere, http://lilt.ics.hawaii.edu/lilt/software/belvedere/index.html [18] ***, CoVis Collaboratory Notebook, http://www.covis.northwestern.edu/software/notebook/ [19] ***, KIE Software Descriptions, http://kie.berkeley.edu/KIE/software/descriptions.html [20] ***, e-lab-book, http://e-lab-book.com/ [21] B. J. Reiser, I. Tabak, W. A. Sandoval, B. Smith, F. Steinmuller, T. J. Leone, “BGuILE: Stategic and Conceptual Scaffolds for Scientific Inquiry in Biology Classrooms”, Cognition and Instruction: Twenty five years of progress, Mahvah, NJ: Erlbaum, 2001 [22] ***, IBM solution - Lotus Notes, http://www-01.ibm.com/software/lotus/products/notes/ [23] L. A. Brown, “Design experiments: Theoretical and methodological challenges in creating complex interventions in classroom settings”, Journal of the Learning Sciences, 2(2), pp. 141-178 [24] M. Chirico, F. Giudici, A. Sappia, A. M. Scapolla, “The Real Experiment eXecution approach to Networking courseware”, IEEE Transactions on Education, IEEE Education Society, vol. 40, nr. 4, 1997, http://www.ewh.ieee.org/soc/es/Nov1997/15/REXPAPER.HTM [25] ***, The Six Web-and-flow Activity Formats - Working the Web for Education: Activity Formats, http://web-and-flow.com/help/formats.asp [26] ***, Types of Web Lessons - Identifying the Types of Web Lessons, http://webinstituteforteachers.org/2003/modules/typesWebLessons/weblessonspage2.php

E-learn.ro – Comunitatea ce încurajează schimbul de experienŃă între utilizatori Ciprian Borodescu – Project Manager, SC Neokinetics Software SRL, [email protected] Abstract

Termenul de „networking educaŃional”, propus de Vicki A. Davis1 cu ocazia unei dezbateri susŃinute pe „Economist.com” în ianuarie 2008 („Pot aduce beneficii reale, din punct de vedere educaŃional, reŃelele virtuale de genul Facebook şi Myspace?” 2), se referă la acele reŃele virtuale care oferă posibilităŃi de interacŃionare între utilizatori, în scop educaŃional: comunicare prin intermediul chat-ului, al forum-ului sau al oricărui tip de mesagerie internă, schimbul de fişiere, construirea şi publicarea profilului, creşterea numărului de contacte, organizarea în grupuri de lucru, adăugarea de comentarii, etc.

1. Introducere E-learn.ro este o comunitate ce încurajează schimbul de experienŃă între utilizatori şi se adresează atât elevilor, studenŃilor cât şi tuturor celor care doresc să cunoască şi să interacŃioneze cu persoane competente dar şi să primească suport pentru necesităŃile curente. Misiunea SC Neokinetics Software SRL, prin lansarea noului E-learn.ro – unic în România, este de a lansa o platformă de networking educaŃional pentru utilizatorii pasionaŃi de tehnologie (atât începatori cât şi avansaŃi) şi de a încuraja interactivitatea dintre aceştia. 2. Ce reprezintă networking-ul educaŃional Odată cu apariŃia reŃelelor virtuale MySpace, Facebook şi mai nou Twitter s-a impus valorificarea acestei puteri colective a comuniŃăŃii de a exprima (forma, împărtăşi) idei/opinii care nu s-ar fi putut altfel (unilateral) dezvolta. Dacă ne gândim la mediul educaŃional, ca potenŃial beneficiar al reŃelelor virtuale ca şi unealtă utilizată în cadrul procesului de învaŃare şi asimilare de noi cunoştinŃe de către elevi/studenŃi, atunci este lesne de înŃeles efectul benefic pe care l-ar putea avea noul concept. 3. Platforma E-learn.ro E-learn.ro oferă facilităŃi de interacŃiune în cadrul unei comunităŃi online şi acces la informaŃii din diverse domenii de interes: Grafică 2D, Web design, Web development, Development, Baze de date, Media, AplicaŃii business, AplicaŃii dedicate, Sisteme de operare, etc. Pentru a putea intra în comunitate este nevoie de un utilizator şi o parolă, lucru care poate fi realizat din pagina de înregistrare. După înregistrare, utilizatorul este automat autentificat şi redirecŃionat către panoul de control, de unde va putea să îşi administreze: • Profilul • Domeniile de experienŃă şi de interes • Tutorialele şi materialele trimise • Recomandările primite de la alŃi utilizatori • Comentariile efectuate în site • Tutorialele şi utilizatorii favoriŃi • RSS-ul blog-ului personal, etc. • Punctele acumulate din activitatea în site

82

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. Pagina principală E-learn.ro

De asemenea există posibilitatea de a comunica prin intermediul unei mesagerii interne cu ceilalŃi utilizatori înscrişi în comunitate.

Figura 2. Panoul de control

3.1. Editarea profilului şi a domeniilor de experienŃă/interes Profilul cuprinde informaŃii generale despre persoana aflată în spatele contului: Nume, Prenume, Telefon, Oraş, łara, Profesie, Descriere, Data naşterii, etc. Domeniile de interes şi experienŃă se selectează în mod similar dintr-o listă pusă la dispoziŃie pe site şi care poate fi completată prin contribuŃia utilizatorilor.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

83

Figura 3. Selectarea domeniilor de interes

3.2. Trimiterea de tutoriale şi materiale proprii Periodic, E-learn.ro propune o serie de subiecte pentru care sunt asteptate tutorialele şi resursele utilizatorilor pentru a fi postate pe site. După trimiterea unui tutorial (sau a unei resurse), acesta este revizuit şi apoi aprobat sau respins. Dacă el a fost aprobat, urmează să fie publicat în următoarele zile lucrătoare. Statusul tutorialelor/materialelor trimise se poate observa din secŃiunea Tutoriale trimise / Galerie materiale din contul utilizatorului. Formularul care trebuie completat în momentul în care un utilizator alege să trimită tutoriale/resurse este intuitiv:

Figura 4. Formularul de trimitere tutorial

84

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Este important să menŃionăm faptul că articolele, comentariile, mesajele, imaginile sau orice alt tip de conŃinut provenit de la utilizatorii site-ului constituie proprietatea acestora. Fără acordul prealabil exprimat în scris al proprietarului, nu se pot copia, distribui, reproduce sau transfera nici un material de pe acest site. 3.3. Administrarea recomandărilor Statutul unui utilizator în comunitatea E-learn.ro va creşte odată cu recomandările primite de la ceilalŃi utilizatori; ele pot fi afişate şi pe profilul public. Trimiterea unei recomandări se face completând formularul ce se află în pagina de profil public, aceasta urmând a fi acceptată sau respinsă de către beneficiar.

Figura 5. Formularul de trimitere recomandare

3.4. Evaluarea şi comentarea tutorialelor Activitatea unui utilizator în site constă şi în evaluarea şi comentarea tutorialelor/resurselor publicate la un moment dat.

Figura 6. Comentarea şi notarea tutorialelor

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

85

3.5. Administrarea punctelor acumulate din activitate în site Activitatea este premiată prin acumularea de puncte pentru fiecare operaŃie făcută în site. Astfel, lunar se pot acorda premii celor mai activi utilizatori. Mai mult decât atât, rangul poate creşte de la Incepător la Mediu şi Avansat conform unei grile de activitate bine stabilită.

Figura 7. Grafic istoric puncte

BIBLIOGRAFIE

[1] http://coolcatteacher.blogspot.com [2]http://www.economist.com/debate/overview/123

Soft educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere Puşcaşu Gheorghe (*) – [email protected] Codreş Alexandru (*) – [email protected] Codreş Bogdan (*) – [email protected] Puşcaşu ProfiriŃa (**) – [email protected] Universitatea Dunărea de Jos, GalaŃi (*) Şcoala Nr. 25 Petru Rareş, GalaŃi (**) Abstract În această lucrare se prezintă un soft educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere care utilizează elemente de realitate virtuală pentru a prezenta posibile accidente rutiere. InformaŃia obŃinută printr-o ilustrare vizuală a unor evenimente reprezintă un avantaj major în asimilarea rapidă a cunoştinŃelor necesare operării în domeniul respectiv. Un alt avantaj de necontestat al realităŃii virtuale constă în faptul că se pot prezenta situaŃii limită care în realitate nu ar putea fi prezentate. În cadrul lucrării se prezintă modulele de program necesare implementării softului educaŃional şi utilitatea acestora în ceea ce priveşte ilustrarea situaŃiilor critice întâlnite în trafic. Pentru o clarificare a tuturor aspectelor întâlnite în cadrul aplicaŃiei, în finalul lucrării se prezintă scenariul unui accident des întâlnit în trafic.

1. Introducere O dată cu creşterea numărului de autovehicule, circulaŃia rutieră a devenit o activitate importantă a societăŃii actuale. În consecinŃă, o instruire adecvată ar reduce considerabil numărul de accidente şi al pagubelor materiale. Datorită globalizării, problema unei instruiri solide în domeniul circulaŃiei rutiere reprezintă o prioritate majoră care nu trebuie restrânsă doar la nivelul unei Ńări. Din alt punct de vedere traficul rutier este un spaŃiu în care operează persoane din toate categoriile sociale şi de diferite profesii, astfel încât o educaŃie adecvată în domeniul circulaŃiei rutiere reprezintă un factor important în diminuarea efectelor negative asupra societăŃii. O instruire continuă începând cu preşcolarii şi terminând cu elevii din ani terminali ai liceului, instruire axată pe latura preventivă, reprezintă un factor decisiv în reducerea accidentelor rutiere. De menŃionat este faptul că la nivel mondial mor anual în accidente de circulaŃie 1,2 milioane de persoane, iar procentul cel mai mare se regăseşte în rândul Ńărilor slab dezvoltate. În Europa pagubele produse din cauza accidentelor rutiere sunt de aproximativ 310 miliarde euro în decursul unui an. În contextul celor evidenŃiate mai sus, în cadrul acestei lucrări se prezintă softul educaŃional de instruire bazat pe platforme virtuale, soft ce conŃine un număr semnificativ de cazuri în care au fost implicaŃi copii de toate vârstele. SituaŃiile prezentate în cadrul lecŃiilor utilizează mijloace de instruire moderne şi eficiente, atât pentru asimilarea cunoştinŃelor de bază, cât şi pentru dezvoltarea unei conduite preventive a participanŃilor la trafic. Avantajul major al realităŃii virtuale constă în faptul că se pot ilustra situaŃii limită în care au fost implicaŃi sau în care ar putea fi implicaŃi participanŃii la trafic [1]. Scenariile lecŃiilor virtuale permit analiza, atât din perspectiva pietonului, cât şi din perspectiva conducătorului auto. Structurile virtuale permit ca o anumită realitate să se desfăşoare fără ca aceasta să existe fizic. În acest mod, într-o primă fază, se elimină efortul de a implementa fizic respectiva realitate. Un

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

87

alt avantaj al acestui mod de abordare este şi cel referitor la faptul că se poate realiza o instruire eficientă fără riscuri. Mediile virtuale permit reconfigurarea strategiilor de instruire care la rândul lor se pot adapta în funcŃie de necesităŃile persoanelor care se instruiesc. 2. Structura generală a softului educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere Softul educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere conŃine module de program care manipulează structuri informaŃionale complexe având drept scop ilustrarea unor situaŃii ce se pot întâlni în trafic. Mediul de programare folosit este Microsoft Visual C++ deoarece oferă avantajul programării obiectuale şi poate lucra cu elemente COM (Component Object Model – modelul componentelor obiectuale) [2], [3]. Un element COM este şi DirectX folosit la dezvoltarea aplicaŃiilor 3D. Cele mai importante componente ale elementelor COM sunt interfeŃele acestora pentru care obiectele propriu-zise reprezintă cutii negre ce implementează o funcŃionalitate particulară. Pentru a putea utiliza această funcŃionalitate, programele trebuie să respecte un protocol bine definit privind transmiterea parametrilor şi obŃinerea rezultatelor. Acest protocol dintre programul client şi obiect este numit interfaŃă. Programele realizate în acest mediu de dezvoltare sunt riguros structurate, deci ocupă un spaŃiu de memorie mic, iar execuŃia acestora este rapidă. Aceste aspecte sunt importante într-o aplicaŃie de prelucrare a imaginilor şi a sunetului. Microsoft Visual C++ oferă posibilitatea de a realiza aplicaŃii utilizând MFC (Microsoft Foundation Classes) şi astfel simplificându-se programarea sub Windows deoarece se foloseşte programarea orientată pe obiecte, dar şi posibilitatea de a folosi numai funcŃii standard API (Aplication Program Interfaces). Aceste ultime aplicaŃii împreună cu mediul de dezvoltare SDK (Standard Developer Kit) reprezintă instrumentele soft cu ajutorul cărora se implementează softul educaŃional de instruire în domeniul circulaŃiei rutiere. Structura generala a softului educaŃional care face obiectul acestei lucrări este ilustrată în figura următoare:

Figura 1. Structura generală a softului educaŃional

SemnificaŃia componentelor software este următoarea: Modulul soft de generare şi manipulare a interfeŃei utilizator pune la dispoziŃia utilizatorului o serie de unelte de lucru care permit un dialog prietenos şi eficient în prezentarea şi ilustrarea situaŃiilor tratate în cazul fiecărei lecŃii. Modulul soft de interpretare a scriptului asociat unei lecŃii reprezintă componenta software care are menirea de a interpreta scenariul unei lecŃii şi de a manipula elementele virtuale în scopul ilustrării cazuisticii prezentate.

88

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Scriptului asociat unei lecŃii conŃine o succesiune de evenimente ce se declanşează la momente de timp bine definite astfel încât situaŃiile prezentate să coincidă în totalitate cu evenimente rutiere care au avut loc sau care ar putea să se întâmple. Tematica tratată în cadrul softului este structurată în nouă categorii de evenimente după cum urmează: situaŃii la trecerea de pietoni, situaŃii la semafor, situaŃii în care se traversează prin locuri nemarcate, situaŃii în apropierea carosabilului, semnale utilizate în trafic, situaŃii cu biciclişti, situaŃii cu motociclişti, situaŃii în staŃiile mijloacelor de transport în comun, situaŃii periculoase pe timp de iarnă. Mediul virtual necesar ilustrării evenimentelor rutiere [4] este format din platforme virtuale care conŃin elemente ale infrastructurii rutiere : semafoare, indicatoare, marcaje, intersecŃii, pietoni, biciclişti etc. Aceste obiecte virtuale sunt animate prin intermediul scriptului. În figura următoare se reprezintă o platformă virtuală care conŃine şi elemente ale infrastructurii rutiere:

Figura 2. Exemplu de mediu virtual

Soft pentru proiecŃia lumii virtuale Pentru proiecŃia lumii virtuale se utilizează Direct3D care conŃine un modul de transformare, unul de iluminare şi unul de rasterizare, aşa cum este ilustrat în figura nr.3. Aceste module au rolul de a transforma obiectele 3D, de a procesa texturile şi respectiv de a stabili ordinea de desenare, astfel încât percepŃia să fie similară cu cea a unei camere video.

Figura 3. Modelele Direct3D

Modulul de transformare conŃine un număr de trei transformări care se aplică obiectelor 3D, astfel încât acestea, reprezentate într-un plan (ecranul monitorului), să ofere o percepŃie 3D a obiectelor desenate [5]. În cele ce urmează se va prezenta doar modulul de transformare (figura nr. 4), deoarece acesta presupune un volum de calcul mare şi necesită o procesare specială a informaŃiei - procesare de tip pipeline. Procesarea informaŃiei este de tip pipeline şi presupune trei etape de calcul asupra coordonatelor punctelor din spaŃiul de lucru.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

89

Figura 4. Procesare pipeline

Transformarea lumii 3D [6] are rolul de a transforma coordonatele verticelor de la un sistem propriu de coordonate, la un sistem comun de coordonate, sistem corespunzător noii lumi 3D. În esenŃă, această transformare plasează obiectele 3D în spaŃiul corespunzător lumii create. Transformarea utilizează în majoritatea cazurilor translaŃii, rotaŃii şi scalări. Modul de realizare a transformării unui obiect în lumea 3D este ilustrat în figura nr. 5. Transformarea în raport cu un punct de vedere are drept scop recalcularea coordonatelor obiectelor raportate la un nou sistem de coordonate care are aceeaşi origine cu originea spaŃiului camerei, iar axa Oz este orientată pe direcŃia camerei. O posibilitate de a crea o matrice prin care să se realizeze o transformare în raport cu un punct de vedere, constă în combinarea unei matrici de translaŃie cu trei matrici de rotaŃie corespunzătoare celor trei axe. În acest context, formula de calcul a unei matrici V este Figura 5. Transformare următoarea: de coordonate

,

(1)

unde: T - este matricea de translaŃie; Rx - matricea de rotaŃie în jurul axei OX; Ry - matricea de rotaŃie în jurul axei OY; Rz - matricea de rotaŃie în jurul axei OZ. Transformările de tip proiecŃii au rolul de a micşora dimensiunea obiectelor aflate la distanŃă, în comparaŃie cu cele apropiate, pentru a realiza o percepŃie reală a scenei renderizate. De exemplu: camera se află la o distanŃă D faŃă de originea spaŃiului lumii 3D, atunci o primă transformare (TR1) care se aplică obiectului care se doreşte a fi desenat este următoarea:

1 0 TR1 =  0  0

0 0 1 0 0 1 0 0

0  0  1  D 1 

1 0 TR 2 =  0  0

0 0 1 0 0 1 0 −D

0 0 0  1

90

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

łinând cont de faptul că noul punct de vedere se află în punctul corespunzător camerei, se impune o transformare de translaŃie utilizând matricea TR2. Prin înmulŃirea celor două matrici rezultă următoarea matrice compusă:

1 0 TR3 = TR1 ∗ TR 2 =  0  0

0 1

0 0

0 1 0 −D

0  0  1  D 1 

care se utilizează pentru realizarea proiecŃiilor obiectelor corespunzătoare lumii 3D. Stabilirea volumului vizibil reprezintă procedura prin care se determină obiectele ce se afişează şi care corespund unui volum bine definit (figura nr. 6.).

Figura 6. Stabilirea volumului vizibil

În urma procesării datelor iniŃiale de către modulul de transformare se obŃin datele finale, date care sunt trimise modului de rasterizare pentru afişarea acestora pe monitor. Ilustrarea unei situaŃii critice la trecerea pentru pietoni După cum se ştie, trecerile de pietoni reprezintă acea parte a carosabilului unde se întâlnesc atât pietonii cât şi autovehiculele. Trecerile de pietoni au generat multe accidente în situaŃia în care nu se respectă regulile de circulaŃie. Pentru a ilustra o situaŃie critică la trecerea de pietoni [7] se consideră următorul scenariu (figura nr.7): • un autobuz staŃionat lângă trecerea de pietoni, • microbuz care circulă pe banda doi şi care a sesizat pietonul şi are timp să oprească la trecerea de pietoni • maşina albastră care vine cu viteză pe banda trei şi nu observă pietonul din cauză că acesta este mascat de microbuz. • maşini care circulă pe benzile din sens invers dând impresia conducătorului autoturismului albastru că trecerea de pietoni este liberă. • pietonul grăbit care nu prevede pericolul coliziunii cu maşina de pe banda trei. Acest complex de factori a generat multe accidente pe trecerile de pietoni, deoarece şoferul autoturismului albastru (figura nr. 8) are impresia că pe trecerea de pietoni nu se află nici o persoană, impresie sugerată de deplasarea microbuzului roşu.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figura 7. Vedere exterioară

91

Figura 8. Vedere din perspectiva şoferului implicat în accident

În momentul în care maşina albastră ajunge în dreptul trecerii de pietoni, din cauza distanŃei mici între maşină şi pieton, accidentul nu mai poate fi evitat. Aşa cum reiese din figurile nr. 9 şi nr. 10 sincronizarea pietonului şi a autoturismului albastru a dus la imposibilitatea evitării accidentului.

Figura 7. Vedere exterioară

Figura 8. Vedere din perspectiva şoferului implicat în accident

Factorii care au determinat acest accident sunt: • oprirea autobuzului în dreptul trecerii de pietoni • viteza mare a autoturismului albastru (120 Km/h) • trecerea pietonului fără o asigurare temeinică. Prezentarea situaŃiei descrise mai sus, dispunând de instrumente software moderne şi de platforme virtuale în care evenimentele se pot analiza atât din perspectiva pietonului cat şi din cea a conducătorului auto, reprezintă o modalitate modernă şi eficientă de instruire.

92

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

3. Concluzii Dezvoltarea tehnicilor moderne de realitatea virtuală permite realizarea unor medii 3D care facilitează un transfer de informaŃie cu un spectru larg în ceea ce priveşte problematica accidentelor de circulaŃie în rândul pietonilor. O asemenea abordare permite o prezentare a tuturor cauzelor care stau la baza evenimentelor rutiere. Softul menŃionat pune la dispoziŃia utilizatorului un set de platforme virtuale dedicate lecŃiilor de circulaŃie pentru copii, structurate pe tipuri de evenimente însoŃite de accidente grave. LecŃiile incluse în cadrul softului prezentat în această lucrare oferă avantaje deosebite faŃă de cele care există la acest moment, prin faptul că dispun de un mediu 3D bine structurat în raport cu tematica necesară. De asemenea, ele permit o interacŃiune completă cu problematica prezentată: camere multiple, posibilitatea schimbării unghiului de vedere al acestora, oprirea animaŃiei şi posibilitatea marcării unor aspecte în cadrul scenei.

BIBLIOGRAFIA

[1] F. Lawrence, J. G. Casali, W. W. Wierwille, “Effects of Visual Display and Motion System Delays on Operator Performance and Uneasiness in Driving Simulator”, Human Factor, 1988, pp 201-217. [2] N. Barakakati, “Borland C++4 Ghidul Programatorului”, Ed. Teora, 1997. [3] F. Moldoveanu, G. Hera, “Programarea aplicaŃiilor WINDOWS”, Ed. Teora, 1994 [4] F. Ionescu, “Grafica în realitatea virtuală”, Ed. Tehnică, 2000. [5] P. J. Kovach, “The Awesome Power of Direct3D/DirectX”, Softbound, 1997 [6] M. T. Peterson, “3D Studio MAX FUNDAMENTE”, Ed. Teora 2001. [7] V. Wolffelaar PC, V. Winsum, “Traffic simulation and driving simulation – an integrated approach”, In Proceedings of the Driving Simulation Conference (DSC’95), Toulouse, France.

SoluŃii tehnice moderne de integrare a laboratoarelor tehnologice în curriculum-ul disciplinelor tehnice specifice domeniului mecanic: post pilot de realitate virtuală Dudulean Cristian – ing. drd. Grup Şc. Industrial Râşnov, [email protected] StareŃu Ionel – prof. univ. dr. ing. Universitatea "Transilvania" din Braşov, [email protected] Abstract Necesitatea formǎrii profesionale pe bazǎ de abilitǎŃi cheie formulate în Standarde de Pregǎtire Profesionalǎ, presupune parcurgerea unui curriculum în care cultura de specialitate cuprinde o serie de discipline tehnice stucturate în formǎ modularǎ ale căror conŃinuturi vizeazǎ pe lângǎ aspecte teoretice şi aspecte practice, incluse în lucrǎri de laborator tehnologic şi în lucrǎri de instruire practicǎ. Desfăşurarea instruirii pe baza unor strategii moderne, centrate pe elev, presupune existenŃa unor laboratoare cu o dotare corespunzǎtoare, condiŃie dificilǎ astǎzi pentru multe unitǎŃi de învǎŃǎmânt. SoluŃia propusǎ în articolul de faŃǎ are în vedere realizarea unui laborator tehnologic bazat pe tehnici de realitate virtualǎ, cu prezentarea concreta a echipamentelor şi tehnologiilor necesare.

1. Introducere Dinamica pieŃei muncii impune adaptarea ofertei educaŃionale a unităŃilor de învăŃământ, la cerinŃele acesteia atât în ceea ce priveşte calificările, numărul de absolvenŃi, dar mai ales în ceea ce priveşte calitatea cunoştinŃelor dobândite de aceştia. Problema trebuie privită în contextul tendinŃelor europene de pe piaŃa muncii (de ex. potrivit EURES, în primul semestru al anului oferta firmelor străine este cu 56% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a lui 2008), încercându-se depăşirea barierelor legate de integrarea absolvenŃilor pe plan local. Schimbările rapide de pe piaŃa muncii presupun dezvoltarea unei capacităŃii de anticipare a managerilor la elaborarea ofertei educaŃionale. Ce locuri de muncă vor fi disponibile peste 10 ani? Formările pe care le urmăm acum ne vor fi de folos pentru găsirea unei slujbe în viitor? Se înregistrează schimbări ale calificărilor necesare şi ale locurilor de muncă, peste tot în UE? Iată numai câteva din problemele care ar trebui luate în considerare la elaborarea unei oferte educaŃionale articulate. De altfel statele membre ale UE au solicitat Comisiei Europene să estimeze care vor fi cerinŃele în materie de competenŃe în Europa, până în 2020 prin iniŃiativa „noi competenŃe pentru noi locuri de muncă” [1]. Rezultatele studiului sunt prezentate detaliat în [2]. IniŃiativa menŃionată va contribui la: - ameliorarea capacităŃii de anticipare şi sincronizare a pieŃei locurilor de muncă şi a calificărilor necesare, la nivel european; - atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei UE pentru creştere economică şi ocuparea forŃei de muncă; - optimizarea iniŃiativelor şi instrumentelor deja existente; - colectarea rezultatelor comparabile la nivel european; - promovarea unei pieŃe a locurilor de muncă cu adevărat europene, cu locuri de muncă şi formări care corespund aşteptărilor şi nevoilor de mobilitate ale cetăŃenilor.[3] 2. Arhitectura sistemului de tip VR Calificările din domeniul construcŃiilor de maşini presupun în general abilităŃi şi competenŃe tehnice cu un grad ridicat de complexitate. Necesitatea formǎrii profesionale pe bazǎ de abilitǎŃi

94

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

cheie formulate în Standarde de Pregǎtire Profesionalǎ, presupune parcurgerea unui curriculum în care cultura de specialitate cuprinde o serie de discipline tehnice stucturate în formǎ modularǎ ale căror conŃinuturi vizeazǎ pe lângǎ aspecte teoretice şi aspecte practice, incluse în lucrǎri de laborator tehnologic şi în lucrǎri de instruire practicǎ. Desfăşurarea instruirii pe baza unor strategii moderne, centrate pe elev, presupune existenŃa unor laboratoare cu o dotare corespunzǎtoare, condiŃie dificilǎ astǎzi pentru multe unitǎŃi de învǎŃǎmânt. SoluŃia propusǎ în articolul de faŃǎ are în vedere realizarea unui laborator tehnologic bazat pe tehnici de realitate virtualǎ, cu prezentarea concretă a echipamentelor şi tehnologiilor necesare. Sistemele de tip VR au trei caracteristici principale, care de altfel le şi diferenŃiază: - interacŃiunea - imersivitatea - deplasarea în mediul virtual (navigarea) O clasificare a sistemelor de tip VR s-a prezentat în [4]. Schema bloc generală a unui sistem de realitate virtuală este prezentată în fig. 1.

Figura 1. Schema bloc a unui sistem de realitate virtuală [5]

Scopul principal al proiectanŃilor specializaŃi în arhitectura sistemelor bazate pe realitate virtuală este maximizarea posibilităŃilor de reutilizare a soft - urilor şi datelor astfel încât acestea să poată fi utilizate la o cât mai mare varietate de aplicaŃii VR. În ansamblul său un sistem VR, generic, are o arhitectură structurată pe trei niveluri principale: nivelul de aplicaŃie, nivelul grafic, nivelul de randare. Nivelul de aplicaŃie este al interfeŃei sistemului cu utilizatorul, GUI - grafic user interface, utilizându-se în acest scop diverse programe specializate. Nivelul grafic gestionează modelele 3D, comportamentul acestora pe scena virtuală precum şi controlul evenimentelor. Randarea se referă la aplicarea diverselor tehnologii de iluminare a obiectelor şi de proiectare a acestora în spaŃiul bidimensional al imaginii. [6] 3. Echipamente specifice postului pilot de realitate virtuală În această etapă a proiectului s-a trecut la achiziŃionarea echipamentelor specifice care să asigure caracteristicile unui sistem VR cu cost scăzut. Efectul de imersivitate este dat de vizualizarea scenei virtuale printr-o cască de realitate virtuala stereo 2d/3d (head mounted display), fig.2, VUZIX iWear AV920, reglabilă, prevăzută sistem audio incorporat (căşti audio) şi dispozitiv pentru urmărirea mişcărilor capului (head traking).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

95

Figura 3. Setul de manusi VR stânga - dreapta

Echipamentul este prevăzut cu o aplicaŃie care permite calibrarea acestuia, după trei axe, Figura 2. HMD - casca de realitate virtuală 2d/3d (x-pitch , y- roll, z-yaw ). Conectarea este VUZIX AV920 asigurată prin cablu USB la unul din porturile calculatorului. Casca are o rezolutie de 640 X 480 pixeli, ceea ce echivalează cu un ecran virtual de 62" (aprox. 1,5 metri) şi este compatibilă cu majoritatea plăcilor video de pe piaŃă. InteracŃiunea cu scena virtuală este realizată prin utilizarea a două mănuşi VR (data glove) tip DG5-Vhand, fig.3. Mănuşile sunt fabricate din material lycra supraelastic, şi au integraŃi 5 senzori de tip bandă, care măsoară poziŃia degetelor precum şi un accelerometru după 3 axe de mişcare capabil să măsoare rotaŃia si unghiul de inalŃime al mainii, plus miscarile pe cele trei axe. Accelerometrul poate măsura atât acceleratiile dinamice (date de miscarea instantanee a mainii dea lungul uneia dintre cele 3 axe) cât si cele statice datorate fortei gravitationale. Şi în cazul mănuşilor este necesară calibrarea acestora, printr-o aplicaŃie specială, prezentată în figura 4.

Figura 4. Calibrarea mănuşilor VR cu vizualizarea parametrilor cinematici

Dezvoltarea aplicaŃiilor este realizată sub forma unor proiecte în C++, mănuşile fiind incluse în proiect prin bibliotecile soft: -VHandManager.lib, VhandManager.dll, Project.h, DataGlove.h, livrate odată cu mănuşile. Fişierele sunt destinate unei utilizări în Windows 98/2000/XP şi medii Vista. Un astfel de proiect este mâna virtuală din fig. 5.

96

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4. Laboratorul virtual În prima fază s-a realizat o scenă virtuală corespunzătoare aplicaŃiilor de la disciplinele vizate (mecanisme, mecanică aplicată, organe de maşini), scena prezentându-se sub forma unei mese de lucru pe care sunt plasate diverse piese (şurub, piulită, roată dinŃată, rulment, arboreax) aşezate direct pe masă sau în cutii (conŃin mai multe piese de acelaşi tip). Modelarea s-a făcut in Solidworks, figura 6.

Figura 6. Modelarea 3D a scenei şi amplasarea obiectelor

Postul pilot de realitate virtuală este amplasat in laboratorul real de mecanică aplicată astfel că profesorul poate combina elemente din laboratorul real cu cele din laboratorul virtual, activitate care va stimula creativitatea, imaginaŃia, va dezvolta gândirea abstractă, capacitatea de decizie, iniŃiativa, spiritual de echipă, adică tocmai competenŃele vizate de curriculum. Laboratorul virtual permite aplicarea unor principii de instruire moderne cum ar fi: - learning by doing - învăŃarea prin exersare - interaction – interactiune cu scena şi obiectele - hands on – posibilitatea palpării obiectelor (haptic)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

97

Studentul/elevul poate identifica diversele organe de maşini, poate realiza asamblări de componente, poate identifica si remedia diversele erori din montaj, intr-o mare varietate de exercitii, combinat cu activităŃi din laboratorul real. Solidworks permite exportul modelelor in VRML, astfel că modelele pot fi vizualizate de ex. cu Cortona 3D. In aceasta etapă piesele incă nu au proprietăŃi fizice. În scena virtuală se introduc două mâini virtuale care se interconectează hard şi soft cu mănuşile VR ceea ce permite orientări ale componentelor pentru identificarea prin observare vizuală a particularităŃilor constructive şi preluarea obiectelor pentru simularea unei operaŃii de montare, figura7.

Figura 7. Activitati in laboratorul virtual

5. Concluzii Pentru studiul modelelor s-a realizat scena virtuală sub forma unei mese de laborator, pe care se amplasează modele 3D, rezultatele fiind exportate în vrml, vizualizarea făcându-se cu Cortona 3D, iar interactiunea prin manusi VR. DirecŃiile de continuare a cercetării vizează două aspecte: 1. Modelarea dinamică în vederea simulării comportamentului modelelor şi vizualizarea acestora prin tehnici de realitate virtuală 2. ParticularităŃile metodicii didactice ale utilizării relităŃii virtuale la disciplinele inginereşti mecanice

BIBLIOGRAFIA

[1] RezoluŃia Consilului Europei din 15 noiembrie 2007 privind noile competenie pentru noi locuri de muncă, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4.12.2007 [2] Comisia ComunităŃilor Europene, Bruxelles, Comunicare a comisiei către parlamentul european, consiliu, Comitetul economic şi social european şi comitetul Regiunilor - Noi competenŃe pentru noi locuri de muncă:să anticipăm şi să răspundem cerinŃelor pieŃei forŃei de muncă în materie de competenŃe, 16.12.2008 [3] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=568&langId=ro [4]. I. StareŃu, C. Dudulean, Utilizarea realităŃii virtuale în procesul de instruire specific disciplinelor mecanice din curicula liceelor cu profil tehnic - implicaŃii metodice, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a V-a, Constanta, 2007 [5]. Ionescu Felicia, Grafica în realitatea virtuală, Bucureşti, 2000 [6] M. Gutiérrez, A. F. Vexo, D. Thalmann - Stepping into Virtual Reality Springer-Verlag London Limited 2008

Programul NexusT pentru dezvoltarea unei reŃele nonformale de învăŃare în domeniul ştiinŃei şi tehnicii M. R. Milici – Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, [email protected] Florin Munteanu – Centrul pentru Studii Complexe, [email protected] A. Greculeac – C. N. „Petru Rareş” Suceava, [email protected] Abstract Scufundat într-o lume naturală omul se va contopi treptat de ritmurile Naturii, va putea acŃiona în consonanŃă cu aceasta, fără însă a putea înŃelege sensurile profunde dacă nu participă activ la menŃinerea fragilului echilibru dintre viu şi neviu ca sarcină supremă a menŃinerii vieŃii. Lucrarea prezintă modul în care programul NexusT promovat de Centrul pentru Studii Complexe şi implementat printr-un parteneriat ONG - universitate – liceu clubul copiilor, la Suceava contribuie la dezvoltarea intelectuală a tinerilor prin implicare directă în activităŃi de cercetare, pornind de la vârste de minim 9 ani. Prin stimularea interesului elevilor de nivel gimnazial alături de cei mai mari (liceu şi universitate) programul generează cadrul de comunicare între vârste diferite, motivează activitatea şi actul didactic a celor mici permiŃând transferul de cunoştinŃe între generaŃii, îmbunătăŃind capacitatea de colaborare, de întrajutorare, de lucru în echipe cu membrii având niveluri de pregătire diferite sau complementare.

1. Introducere În terminologia învăŃământului ştiinŃific şi tehnic alături de termenul de educaŃie formală sinonim celui de „învăŃământ instituŃional” întâlnim termenul de educaŃie nonformală, educaŃie urmărită în afara sistemului şcolar, într-o manieră regulată sau intermitentă, considerată ca un ansamblu de mijloace extraşcolare de a dobândi cunoştiinŃe generale sau calificări profesionale, termen sinonim celui de educaŃie extraşcolară. În DicŃionarul InternaŃional al EducaŃiei întâlnim trei noŃiuni corelate: educaŃie formală, educaŃie informală şi educaŃie nonformală. EducaŃia nonformală este definită: „educaŃia primită în afara şcolii sau în afara anilor afectaŃi prin statutul şcolarităŃii”, de exemplu educaŃia adulŃilor. A doua definiŃie ar fi: „educaŃia care are loc în afara şcolii, prin influenŃa mediului familial, a grupelor de prieteni şi a mediului de viaŃă”. EducaŃia nonformală are loc într-un mediu specific, deosebit de cel din cadrul educaŃiei formale sau informale, şi are următoarele caracteristici: - caracter voluntar şi auto-organizat al învăŃării; - caracter şi structură deschise, accesibilă oricui (în mod ideal); - caracter conştient – tânărul este conştient de ceea ce învaŃă; - bazată pe experienŃă şi acŃiune şi are ca punct de plecare aspiraŃiile şi interesele tinerilor, motivarea intrinsecă a participanŃilor; - abordare participativă şi centrată pe învăŃare/dezvoltare; - bazată pe implicarea atât a individului, cât şi a grupului, într-o abordare colectivă; - holistică/integrată şi orientată spre proces; - transparenŃă şi flexibilitate privind construcŃia curriculară; - formatoare a abilităŃilor pentru/de viaŃă; - un mediu sigur, prietenos şi calitativ de învăŃare/dezvoltare/participare; - pregătirea şi desfăşurarea activităŃilor cu atitudine profesională;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

99

- evaluarea succeselor şi insucceselor într-un proces colectiv fără a fi judecate succesele şi/sau insuccesele personale, dreptul de „a face greşeli” etc. FuncŃie de obiectul de studiu Omul se formează diferit. Dezvoltarea tânărului doar pe latura ştiinŃelor exacte determină formarea Omului Robot, impersonal, fără dezvoltare spirituală, capabil să programeze liniar orice problemă apărută. Scufundat într-o lume artificială (dominată de artefacte şi mişcarea contra-valorii acestora) copilul va deveni un adult dominat de Legea materiei anorganice (o lume amorfă, fără deschidere spirituală şi afectivă superioară, ierarhizată piramidal în funcŃie de capacitatea individuală de a „cuceri” o poziŃie superioară, dominată de repetiŃie, imitaŃie, cantitate, etc.). Fundamentele/bazele lucrului cu tinerii în cadrul educaŃiei nonformale vizează următoarele: - EducaŃia nonformală se realizează acolo unde există tineri care au sau pot avea concepŃia lor despre viaŃă, opinii şi interese; - EducaŃia nonformală este domeniul care crează pentru copii şi tineri condiŃii optime de activitate complementară, fapt ce le permite să activeze în afara familiei, instituŃiei de învăŃămînt şi/sau lucrului/serviciului; - EducaŃia nonformală crează tinerilor condiŃii pentru dezvoltarea personală şi socială prin achiziŃionarea de noi cunoştinŃe şi deprinderi într-un mediu nonformal de învăŃare, îi ajută să se cunoască mai bine pe sine, să-i cunoască pe alŃii şi întreaga societate; - EducaŃia nonformală crează premisele şi susŃine copilul şi tînărul pentru ca acesta să devină un cetăŃean activ; tinde spre a-l implica în organizarea societăŃii, îl stimulează să adopte decizii conştiente şi să-şi asume responsabilităŃi vis-a-vis de viaŃa lui, de sistemul de valori. 2. Programul NexusT Marea cumpănă a milenului pare a fi criza existenŃială premergătoare unui salt de mentalitate la scară globală (se pare că nu asistăm la o criză economică ci la una existenŃială, specifică unei metamorfoze profunde a fiinŃei umane). Operăm cu o gândire mecanicistă (reducŃionistă, uniformă, fragmentară, energo-materială) asupra unei lumi vii, dominată de unicitate, structuri evolutive, dependente de context, ce operează cu „reglaje” şi mesaje. Apar astfel consecinŃe cum ar fi: - legea eficienŃei primează legii armoniei; - Omul se înstrainează de natură, se automatizează şi moare spiritual şi afectiv; - educatia produce „roboŃi” ce fac şi nu fiinŃe umane ce pot crea şi inova, conştiinŃe cu responsabilitate faŃă de sine şi viaŃă în general; - viaŃa socială şi economia favorizează mediocritatea (pe cei ce se mulŃumesc să reproducă, să imite, să copieze) Omului ca fiinŃă biologică şi nu ca fiinŃă cu „o menire”. Programul NEXUS-T este elaborat să contribuie la dezvoltarea intelectuală a tinerilor prin implicare directă în activităŃi de cercetare, pornind de la vârste de minim 9 ani. Prin stimularea interesului elevilor de nivel gimnazial alături de cei mai mari (liceu şi universitate) programul îşi propune să genereze cadrul de comunicare între vârste diferite, să motiveze activitatea şi actul didactic a celor mici permiŃând transferul de cunoştinŃe între generaŃii, îmbunătăŃind capacitatea de colaborare, de întrajutorare, de lucru în echipe cu membrii având niveluri de pregătire diferite sau complementare. Programul NEXUS-T îşi propune să structureze un spaŃiu dedicat unor activităŃi extracuriculare, menite în principiu să motiveze interesul pentru şcoală în general şi să permită anumite activităŃi de formare a tinerilor prin explorare / cercetare în cadrul unor proiecte ştiinŃifice prin care, cunoştinŃele dobândite la clasă să poată fi valorificate şi integrate în cunoaştere.

100 1.

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Programul are la bază: O schimbare de paradigmă: de la Complicat la Complex, definirea Infor-maŃiei ca o componentă profundă a universului (alături de energie şi materie) şi identificarea legilor de cuplaj dintre informaŃie şi energo-materie;

2.

Reformularea bazei ştiinŃifice şi tehnologice a ştiinŃelor şi ingineriei în vederea „naturalizării” artefactelor, a armonizării acestora cu dinamica şi evoluta naturii atât ca utilitate în formarea şi dezvoltarea spirituală a Omului cât şi ca funcŃionare; 3. Restructurarea activităŃilor umane într-un cadru socio-economic sustenabil, având ca valoare centrală Omul, sursa de creativitate şi inovare, în scopul gardării evoluŃiei VieŃii. Încadrat în clasa de programe de educare nonformală şi cu o parte din obiective asemănătoare unor programe similare internaŃionale, precum Hands on Science, Design & Discovery, programul NEXUS–T atinge obiective superioare acestora şi aduce ca noutate un ansamblu format din: • sala Nexus, spaŃiu dedicat şi dotat specific pentru documentare, cursuri, dialog şi consultanŃă multidisciplinară, desfăşurarea de experimente de laborator. Activitatea în sală se desfăşoară pe grupe, structurate în jurul unor teme selectate din baza de Proiecte Deschise. • obiectul didactic complex (ODC) – ansamblu hard/soft ce permite explorarea experimentală, multidisciplinară a proceselor şi fenomenelor de interes, în conformitate cu tematica selectată din cadrul unui Proiect Deschis. ODC este astfel proiectat încât să permită stimularea creativităŃii şi formarea de noi abilităŃi: atenŃie, capacitate de corelare a cunoştinŃelor dobândite la orele de curs, iniŃiativă, spiritul de colaborare şi capacitatea de comunicare în cadrul unor echipe interdisciplinare, etc. • program de adaptare a profesorilor la problematica Proiectului Deschis asumat – cursuri intensive, (inclusiv e-learning) dedicate asimilării de concepte şi noŃiuni necesare utilizării infrastructurii, completării curriculei cu noutăŃi şi corelării dintre diferitele cunoştinŃe primare în sensul unei abordări integrative, multidisciplinare. 3. Programul NexusT la Suceava; obiectivele şi curricula programului Nexus-T-Sv are la bază un contract cadru semnat între: • Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti • Colegiul NaŃional „Petru Rareş” Suceava • Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava • Palatul Copiilor Suceava • Societatea ŞtiinŃifică Cygnus – centru UNESCO Suceava. Anul şcolar 2007 - 2008 a fost un an pilot în care s-a testat programul şi ritmul acŃiunilor din cadrul curriculei. Au aderat deja la program alte unităŃi şcolare din Ńară (Otopeni, Buzău). La sfârşitul anului erau înregistrate 5 echipe dintre care 3 din Suceava.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

101

Programul se află la debutul celui de al treilea an de la implementare. La nivelul oraşului Suceava deja au existat modificări în structura echipelor şi în modul în care aceste operează în program. Se consideră că după patru ani de lucru realizat sub un management general dat de viziunea complexă aupra obiectivelor impuse iniŃial, în al cincilea an programul va funcŃiona natural, prin autocontrol, generând teme rezultate în urma autoorganizării activităŃilor de la nivelul echipelor implicate. Obiectivele programului Nexus-T au la bază dezvoltarea: • atenŃiei în observarea desfăşurării unor experimente a căror evoluŃie nu este cunoscută iniŃial (capacitatea de a contempla un experiment, formula întrebări, formula ipoteze, imagina un protocol experimental, …); • răbdării în efortul de a acumula datele dintr-un experiment ce se desfăşoară pe o perioadă mai lungă; • perseverenŃei în documentarea privind domeniul de studiu; • capacităŃii de sinteză în structurarea unui material coerent din baza de articole/date experimentale legate de tema de studiu; • capacităŃii de comunicare cu membrii echipei, cu persoane cu vârste diferite şi pregătiri diferite; • capacităŃii de comunicare coerentă şi esenŃializată a rezultatelor obŃinute în cadrul unui proiect; • capacităŃii manageriale în organizarea şi coordonarea unui proiect concret, dincolo de acumularea de cunoştinŃe specifice unui învăŃământ structurat pe discipline. Curricula programului conŃine: • cursuri pentru iniŃiere în domeniul complexităŃii, al achiziŃiilor de date, al prelucrării acestora; • descrierea echipamentelor şi a software-ului disponibil pentru experimente; • stabilirea unor teme experimetale complexe, lansate gradat, în funcŃie de nivelul de pregătire al echipelor. Curricula pune accent pe: • integrarea cunoştinŃelor din diverse domenii; • studiul sistemelor complexe – în general pe sistemele vii, deschise; • aplicaŃii practice, testare, experimentare, evaluare practică; • utilizarea computerului în achiziŃia de date şi monitorizarea unor procese; • procesarea digitală a datelor. 4. Structura echipelor şi etape de implementare Echipele de studiu au fost formate astfel încât să includă cinci tineri cu deschidere către diferite discipline: matematică, fizică, biologie, chimie, informatică. De asemenea s-a dorit implicarea instructorilor de la diferite cercuri şi a unor profesori voluntari, cu specializări în disciplinele respective. Se poate vorbi astfel de o componenŃă mixtă profesor - elev fapt ce conduce la o mai bună legătură dintre cadrul didactic şi elev, respectiv la o mai bună comunicare interdisciplinară, esenŃială în programa de integrare a cunoştinŃelor predate la disciplina ŞtiinŃe. Cei cinci profesori componenŃi ai echipei acoperă următoarele competenŃe: manager, nexialist, profesor experimentator, fizician teoretician, biolog / chimist. Echipa poate fi completată cu membri care să susŃină acŃiunea şi vizibilitatea activităŃilor, tehnicieni. Echipele s-au structurat şi pe categorii de vârstă: gimnaziu (la nivelul Cluburilor copiilor), liceu şi studenŃi. Aceste echipe interacŃionează şi se ajută la nivelurile posibile.

102

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Etape generale de implementare a programului NEXUS-T: • Evaluarea complexă a abilităŃilor şi performanŃelor elevilor în vederea identificării unui referenŃial real al abilităŃilor pe care se poate structura un program de succes (recensământul abilităŃilor); • Evaluarea preferinŃelor, potenŃialităŃii şi disponibilităŃii cadrelor didactice de a se integra într-un program de educaŃie permanentă, cu perspective de autosusŃinere financiară; • Elaborarea pachetului NEXUS-T dedicat, adaptat caracteristicilor specifice ale instituŃiei; • Training specific pentru grupul de profesori implicaŃi în proiect; • Amenajarea sălii NEXUS; • SelecŃia grupelor de elevi participanŃi activ în program; • Monitorizarea activităŃilor desfăşurate în cadrul programului NEXUS şi consultanŃă oferită de organizatorii programului, direct sau prin Internet; • Evaluarea finală a programului: legarea instituŃiei la ReŃeaua NEXUS-T şi selecŃia participanŃilor pentru şcoli de vară. 5. Exemple de teme derulate în cadrul programului NexusT la Suceava O prezentare detaliată a activităŃilor derulate în cadrul programului Nexus-T la Suceava în anul 2008 poate fi accesată la adresa WEB: www.nexustsv.ro. Determinarea experimentală a eficienŃei unor baterii uzuale S-au testat diferite tipuri de baterii prin descărcare pe un consumator şi înregistrarea datelor cu un sistem computerizat de achiziŃie.

Figura 1. Shema de funcŃionare şi exemplu de date experimentale

InfluenŃa factorilor fizici asupra activităŃii cardiace umane Ca exemplu, enumerăm câteva elemente legate de această temă: - ObservaŃii – Factorii fizici externi au influenŃă asupra activităŃii cardiace umane. Diverşi stimuli externi par a avea influenŃe diferite asupra activităŃii cardiace umane, în funcŃie de natura lor. - Ipoteze – Factorii fizici modifică activitatea cardiacă proporŃional (sau nu) cu intensitatea lor. Este posibil ca din modificarea activităŃii cardiace să se poată decide care a fost tipul factorului fizic ce a acŃionat. Se poate realiza o structură de tip etalon pentru fiecare tip de stimul? - Proiectarea experimentului – Materiale necesare: geofonul (senzor de vibraŃie), aşezat pe cutia toracică a subiecŃilor testaŃi, o placă de achiziŃie de date conectată la un calculator cu software adecvat. - Modul de lucru – Se efectuează măsurători de ritm cardiac a subiecŃilor care au fost informaŃi în legătură cu diferiŃii stimuli la care vor fi supuşi. Se analizează comparativ imaginile obŃinute pe computer prin înregistrarea datelor de reacŃie cardiacă pe o durată de 5 secunde, perioadă care include momentul apariŃiei stimulului fizic pentru diferiŃi subiecŃi. Sistem mecanic cu două moduri de oscilaŃie În figura 2 este reprezentat un sistem format dintr-o stinghie subŃire, susŃinută de două resorturi, sistemul putând realiza atât oscialŃii liniare cât şi oscialŃii de rotaŃie. S-au dedus relaŃiile

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

103

matematice de mişcare a centrului de greutate a stinghiei şi s-au comparat cu rezultatele experimentale obŃinute prin detectarea oscilaŃiilor linare cu ajutorul senzorilor de poziŃie aşezaŃi la o distanŃă fixă faŃă de capetele stinghiei. ? 0,15

0,1

0,05

0 1

15 29 43 57 71 85 99 113 127 141 155 169 183 197 211 225 239 253 267 281 295 309 323 337 351

-0,05

-0,1

-0,15

y

y

y

Senzor 1

Figura 2. Modelul experimental

Senzor 2

6. În loc de concluzii Cercetarea fundamentală este o expresie a năzuinŃei omeneşti de a înŃelege lumea, precum şi o sursă a unor năzuinŃe omeneşti privitoare la ceea ce ar trebui să devină lumea. NăzuinŃele sunt dorinŃe pentru care există în principiu posibilitatea unor realizări concrete. NăzuinŃele sunt primul pas către materializarea a „ceva” care există numai în spirit şi care poate deveni treptat expresia manifestării spiritului în realitatea materială. Există năzuinŃe proprii precum şi năzuinŃe care nu au sens decât dacă sunt comune, dacă în jurul lor s-a strâns un număr suficient de indivizi uniŃi de o aceeaşi viziune. Doar atunci se naşte un proiect funcŃional. Până când o năzuinŃă să devină un astfel de proiect ea poate fi doar o stare de spirit tradusă într-o propunere de proiect. Am numit propunerile noastre: „Proiecte deschise”! În principiu, sub această denumire se găsesc teme care: - definesc direcŃiile active de interes permanent asumate de către instituŃiile partenere; - caută realizatorii, şi/sau sunt pe moment irealizabile, dar pot deveni active pe termen lung. Sistemul educaŃional Nexus-T a atras tinerii prin caracterul practic şi prin posibilităŃile oferite tinerilor participanŃi de a-şi pune în practică ideile. Complexitatea temelor şi greutăŃile apărute au fost depăşite datorită caracterului interdisciplinar care a stat la baza formării echipelor, fiecare membru fiind în situaŃia de a ajuta prin cunoştinŃele proprii la definitivarea studiilor realizate. ÎnvăŃarea are în acest program doi gradienŃi: - gradientul orizontal permite fiecărui tânăr din echipă să acumuleze cunoştinŃe în domeniul său de interes sau la graniŃa acestuia cu alte domenii; - gradientul vertical se referă la nivelele la care se găsesc membrii ce formează echipele: gimnaziu, liceu, universitar, profesori. Astfel, fiecare nivel poate asigura un sprijin categoriei cu o bază a cunoştinŃelor inferioară, ajutând rapid la înŃelegerea şi depăşirea unor aspecte de complexitate. Profesorii pot apela şi ei la specialiştii care sprijină proiectul şi care lucrează în importante instituŃii de învăŃământ şi cercetare.

104

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Totodată programul prezintă şi două planuri educationale: - un plan corespunzător familiarizării tinerilor ce fac parte din echipe cu domeniul cercetării cu modul de abordare a unei teme de studiu, metodologia experimentului şi prezentarea rezultatelor obŃinute; - un plan dedicat familiarizării profesorilor cu metodele şi tehnicile didactice specifice acestui tip de învăŃare. Noutatea şi ineditul programului constă aşa cum se desprinde şi din prezentatea sintetică din lucrare în abordarea unor concepte si idei moderne, folosirea complexului de tehnologii şi metodologii educaŃionale utilizate pe plan mondial în educaŃia ştiinŃifică şi tehnică, originalitatea conŃinutului şi a temelor accesate, gradul de utilizare şi facilitatea implementării, complexitatea tematicilor abordate. Programul a fost gândit astfel încât să preia elemente din programele internaŃionale axate pe ştiinŃă dar să le adapteze la specificul şi psihologia tânărului din România. O caracteristică importantă o constituie modelul tânărului cercetător format, care transformă cunoştinŃele în cunoaştere printr-o contemplare şi înŃelegere a fenomenului studiat, printr-o apropiere de natură şi de viu, pentru perceperea ritmurilor şi câmpurilor informaŃionale naturale. Tânărul este format să lucreze într-o echipă care la rândul ei interacŃionează cu alte echipe care lucrează la alt nivel şi la alte teme dar care pot furniza la un moment dat informaŃii şi soluŃii pentru atingerea obiectivelor propuse. Programul a putut fi implementat cu succes datorită existenŃei reŃelei Internet care permite o comunicare sigură şi rapidă între toŃi actorii implicaŃi în program, informarea şi realizarea de videoconferinŃe online prin care personalităŃi ai lumii ştiinŃifice sunt invitaŃi să conferenŃieze pentru toŃi copiii şi profesorii implicaŃi, se pot schimba păreri, accesa informaŃii şi da sugestii pentru cazurile în care o echipă a ajuns într-un punct din care nu poate ieşi. 7. Programul NexisT: ce urmează? • Să tragem concluzii de pe urma activităŃii precedente în pregătirea programului viitor, pentru a perfecŃiona din mers şi continuu programul de formare specific fiecărui tânăr şi profesor care a aderat; • Să atragem noi echipe, instituŃii, persoane, dornice să investească timp, bani şi pasiune în acest program; • Să demarăm programul pe grupe de vârstă. Dacă în primul an s-a lucrat doar pe nivelul liceu, în al doilea an au apărut echipe la nivel de gimnaziu şi studenŃeşti; • Să găsim noi teme, acŃiuni, elemente care să pună în valoare activitatea echipelor implicate.

BIBLIOGRAFIE

[1] Alan S. Morris – Principles of measurement and instrumentation (second edition) – Prentice Hall, London, 1993 [2] Holland J.H. – Adaption in Natural and Atificial Systems – Academic Press, New York, 1975 [3] Holland J.H. – Adaption in Natural and Atificial Systems – Academic Press, New York, 1975 [4] Field M., Golubitsky M. – Symmetry in Chaos. A Search for Patterns in Mathematics, Art and Nature – Oxford University Press, Oxford, 1992 [5] http://www.complexity.ro/ (Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti) [6] http://www.cygnus.ro (Societatea ŞtiinŃifică Cygnus – centru UNESCO) [7] http://www.eed.usv.ro (Facultatea de Inginerie Electrică şi ŞtiinŃa Calculatoarelor din Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) [8] http://www.nexustsv.ro (Programul NexusT – Suceava – Colegiul Petru Rareş) [9] http://www.1educat.ro/elearning/solution/solutii_elearning.html [10] http://www.educatiecopii.ro (Teoria educaŃiei)

Platforma e-Learning pentru studiul aplicaŃiilor de tip CAD Horlescu Gabriela-Brânduşa – Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”, [email protected] Abstract Lucrarea de faŃă prezintă o platformă e-Learning pentru studiul modulului „Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD”, introdus la toate specializările profilului tehnic, învăŃământ liceal. Este destinată tuturor celor care fac primii paşi în domeniul proiectării asistate de calculator.

1. Introducere Structurată pe trei secŃiuni, platforma are la bază următoarele obiective:  realizarea unei interfeŃe grafice moderne de prezentare, crearea de pagini web dinamice;  realizarea unei platforme e-Learning, crearea unui sistem de administrare dinamic;  utilizarea unui sistem de gestiune a bazelor de date modern;  dezvoltarea abilităŃilor de programare;  obŃinerea abilităŃilor de execuŃie şi realizare practică;  dezvoltarea gândirii critice şi rezolvarea de probleme;  formarea de competenŃe tehnice în legătură cu proiectarea asistată de calculator;  formarea şi dezvoltarea deprinderilor principale de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reŃeaua Internet;  dezvoltarea şi aprofundarea metodelor de predare, învăŃare, evaluare. Prima secŃiune prezintă modul de realizare a platformei e-Learning, creată cu ajutorul limbajului de programare PHP ce rulează pe server, limbajul HTML, bazele de date fiind create şi actualizate cu ajutorul sistemului de gestiune MySQL. În secŃiunea a doua, plecând de la conŃinutul programei şcolare a modulului “Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD”, este prezentat un sistem de lecŃii complex, modern, atractiv pentru studiul aplicaŃiei AutoCAD. În vederea asimilării cunoştinŃelor în domeniul proiectării asistate de calculator sunt prezentate câteva aplicaŃii practice complexe. Acestea au fost realizate în cu elevii şcolii în timpul orelor de curs. Cea de-a treia secŃiune tratează aspecte metodice utilizate în procesul didactic, pentru studiului aprofundat al aplicaŃiilor de tip CAD. 2. Crearea platformei Deoarece utilizăm în laboratoarele de informatică ale şcolii Windows XP ca sistem de operare, pentru crearea platformei am instalat aplicaŃia EasyPHP 1.8. Accesul platformei se realizează pe bază de user şi parolă (figura nr. 1). Profesorul primeşte un user şi o parolă de la administratorul site-ului, iar elevii, de la profesorul îndrumător. Elevii nu îşi pot schimba datele personale, profesorul clasei având drepturi de actualizare a datelor elevilor

106

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. Acces platformă

Platforma e-Learning creată permite: • pentru profesor: -crearea claselor virtuale de elevi şi actualizarea datelor personale ale acestora: adăugare, vizualizare, căutare, modificare, ştergere precum şi verificarea notelor obŃinute de elevi, acestea fiind trecute într-un catalog; -modificarea datelor personale; -accesul la materiale didactice suplimentare necesare procesului instructiv-educativ (figura nr. 2).

Figura 2. Actualizare date

• pentru elevi: -vizualizarea lecŃiilor prin acces cu parolă; -rezolvarea de aplicaŃii practice, desene tehnice specifice modulului; -autoevaluarea cunoştinŃelor dobândite în cadrul modulului Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD, prin rezolvarea unor teste de evaluare (figura nr. 3).

Figura 3. Sistem de lecŃii

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

107

3. Sistem de lecŃii instruire asistată de calculator Pentru parcurgerea modulului am utilizat aplicaŃia AutoCAD. LecŃiile cuprind, pe lângă prezentarea comenzilor de bază, o paletă largă de exemple, exerciŃii, teste, fişe de lucru, aplicaŃii practice realizate în timpul orelor cu elevii, dar şi materiale de divertisment, pentru a se evita monotonia, plictiseala, care apare de multe ori în procesul didactic. Parcurgând această secŃiune a lucrării, sper că mulŃi elevi vor reuşi să descifreze tainele AutoCAD-ului şi că lecŃiile vor fi plăcute atât pentru profesori, cât şi pentru elevi. Codul sursă al paginilor Web au fost scrise cu ajutorul limbajelor HTML (HyperText Transport Protocol) şi PHP (PHP Hypertext Preprocessor). Modulul este structurat pe capitole: introducere, mediul de lucru, comenzi de desenare, comenzi de editare, comenzi de cotare, comenzi ajutătoare, comenzi de corectare a greşelilor, tipărirea unui desen, proiectare tridimensională şi proiecte. În Introducere (figura nr. 4) se prezintă: - scopul modulului; un film didactic intitulat “Puterea AutoCAD-ului” pentru a viziona câteva aplicaŃii demonstrative; - interfaŃa grafică specifică aplicaŃiei AutoCAD; - un test de evaluare, cu itemi de tipul adevărat/fals; - un joc de tip puzzle, în vederea dezvoltării gândirii şi logicii.

Figura 4. Introducere Capitolul al II-lea, Mediul de lucru, prezintă aspecte teoretice privind formatul paginii, limitele desenului, organizarea desenului, sistemul de coordonate, indicarea punctelor, dar şi un test de evaluare şi aplicaŃii diverse (figura nr. 5).

Figura 5. Mediul de lucru

Sunt descrise, în capitolul III, comenzile de desenare specifice AutoCAD-ului, fiind prezentate câteva exemple necesare înŃelegerii comenzilor. Evaluarea elevilor se efectuează prin rezolvarea unui test şi a unor aplicaŃii (figura nr. 6).

108

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 6. Comenzi de desenare

Se continuă, în capitolul IV, cu prezentarea comenzilor de editare, se descriu instrumentele de pe bara de editare, se propun elevilor efectuarea unui test de evaluare şi rezolvarea unor aplicaŃii (figura nr. 7).

Figura 7. Comenzi de desenare

În vederea cotării desenelor realizate, în capitolul V, se oferă elevilor informaŃii despre comenzile de cotare. Astfel, acest capitol descrie instrumentele corespunzătoare barei de cotare, se propun spre rezolvare un test de evaluare cu itemi de completare şi un set de exerciŃii (figura nr. 8).

Figura 8. Comenzi de cotare

Capitolul VI, comenzi ajutătoare, descrie unele comenzi auxiliare necesare în realizarea desenelor tehnice. Elevii au posibilitatea de a se autoevalua prin rezolvarea unui test de evaluare, de a-şi verifica abilităŃile teoretice dobândite prin rezolvarea de probleme (figura nr. 9). Următorul capitol tratează comenzile de corectare a greşelilor, iar în capitolul VIII, se explică modul de tipărire a desenelor realizate. Capitolul IX descrie comenzile specifice proiectării tridimensionale.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

109

Figura 9. Comenzi ajutătoare

Ultimul capitol, Proiecte, prezintă trei lucrări complexe realizate împreună cu elevii în ultimii doi ani şcolari (figura nr. 10, figura nr. 11, figura nr. 12). Am remarcat faptul că, realizând un produs şi lucrând pe machete, elevii îşi însuşesc mult mai rapid cunoştinŃele în AutoCAD, unii dintre ei realizând şi proiectare 3D.

Figura 10. ConstrucŃie casa – macheta carton, schiŃa 3D

Figura 11. ConstrucŃie bloc – schiŃe 3D, 2D

Figura 12. ConstrucŃie casa – macheta lemn, schiŃa 3D

110

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4. Aspecte metodice privind predarea modulului „Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD” Această secŃiune este destinată pregătirii suplimentare a profesorilor, instructorilor şi cuprinde: - Planificarea activităŃii didactice; - Proiect didactic (figura nr. 13);

Figura 13. Proiect didactic

Proiectul este însoŃit de fişe de lucru pentru a oferi accesul elevilor la rezolvarea de numeroase aplicaŃii (figura nr. 14).

Figura 14. Fişe de lucru

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

111

- Metode de învăŃământ; În domeniul tehnic, care este într-o continuă transformare, pentru succesul reuşitei în educaŃie, se pot utiliza în proiectarea didactică, în scopul îmbunătăŃirii procesului instructiv-educativ, metode tradiŃionale, clasice (conversaŃia, expunerea sistematică a cunoştinŃelor, problematizarea, demonstraŃia) şi metode moderne, activ-participative (algoritmizarea, învăŃarea prin descoperire, modelarea, cubul, ciorchinele, metode de acŃiune practică, metoda instruirii programată sau asistată de calculator, portofoliul), punându-se accent pe dezvoltarea personalităŃii elevului. - Bibliografie. Se recomandă profesorilor o listă de cărŃi care pot fi utilizate pentru aprofundarea cunoştinŃelor în proiectarea asistată pe calculator şi în vederea optimizării procesului didactic (figura nr. 15).

Figura 15. Bibliografie

5. Concluzii Pentru asigurarea calităŃii în învăŃământ şi atingerea tuturor obiectivelor propuse în cadrul lecŃiilor, consider că îmbinarea metodelor moderne bazate pe instruirea asistată de calculator, cu metodele clasice, sub îndrumarea profesorului, contribuie semnificativ la reuşita elevilor în plan profesional (figura nr. 16).

Figura 16. Îmbinare metode BIBLIOGRAFIA [1] A. AdăscăliŃei, Instruire asistată de calculator. Didactică informatică, Editura Polirom, Iaşi, 2007 [2] C. Moisi , M. Drăghici , V. Măniga - Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profilul tehnic, modulul: Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD, nivel 3, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Programul PHARE TVET RO 2003 / 005 – 551.05.01– 02. [3] C. Petre, D. Popa, C. Iliescu, Şt. Crăciunoiu, Metodica predării informaticii şi tehnologiei informaŃiei, Editura Arves, 2002 [4] M. Gheorghe, M. Tătărâm, C. Achinca, I. PestriŃu, Informatică – Manual pentru clasa a XII-a, Editura “Corint”, 2007 [5] V. Ivaşcu, IniŃiere în PHP&MySQL, tutorial http://www.oriceon.com/tutorial/ [6] AutoCAD 2004, 2006 (software demo)

Crearea schemelor cognitive asociate prin intermediul software educaŃional Elena Railean – şef CTICE, Moldova, [email protected] Abstract Lucrarea descrie tehnologia instrucŃională de creare a schemelor cognitive asociate prin intermediul software–ului educaŃional. Punctul de referinŃă a lucrării sunt teorile de creare a schemelor, exemplificate prin modelul tridimensional al competenŃelor şi strategia educaŃională dinamică şi flexibilă. Tehnologia este validată la nivel de aplicabilitate în învăŃământul preşcolar (“Povestea gogoaşei moderne”), şcolar (“Matematica”) şi universitar (“Manual electronic în portofoliu electronic”).

1. Introducere Crearea schemelor cognitive ca scheme de acŃiune cognitivă, afectivă şi psihomotorie constituie o problemă din domeniul psihopedagogiei. În opinia lui F.Bartlett memoria ia forma de schemă care pune la dispoziŃie contextul mental pentru comprehensiunea şi memorarea informaŃiilor. Conceptul de schemă ca construct mental este deyvoltat de R. Schank (structura cunoştinŃelor în memoria epizodică)[1]; J. Anderson (procesele memoriei)[2]; A. Newell (arhitectura cogniŃiei umane)[3]; D. Rumelhart şi D. Norman (trei moduri de învăŃare: extindere, structurare şi proceduri de învăŃare)[4]. Teoriile de învăŃare care accentuează aplicarea schemelor cognitive sunt dezvoltate de J. Bruner (învăŃarea este un proces activ în care sunt implicate structuri cognitive: scheme, modele mentale)[5]; C. Reigeluth (învăŃarea optimală este axată pe sporirea complexităŃii) [6]; D. Ausubel (învăŃarea este axată pe procese superordonate, reprezentaŃionale şi combinatorii ale recepŃionării informaŃiilor)[7]; R. Spiro, P. Feltovitch şi R. Coulson (flexibilitate cogntivă în reprezentarea informaŃiei)[8] şi J. Sweller (structurile cognitive ca fundament al cunoştinŃelor funcŃionale) [9]. J. Piaget considerată schema reprezentarea mentală a unui set asociativ de percepŃii, idei şi /sau acŃiuni care pot fi generale sau/ şi specifice (categoriale) [10]. Schemele care reprezintă atît categoriile, căt şi procesele de obŃinere a cunoştinŃelor, se formează prin asociere (acomodare) sau modificare (acomodare) a schemei cognitive [11]. Astfel de scheme cognitive asociate sunt efectiv create prin diverse tehnici ale software educaŃional: hărŃile conceptelor, hărŃile memoriei, graful cunoştinŃelor ş.a. Eficacitatea hărŃilor conceptelor /memoriei este constatată de D. Novak. HărŃile conceptelor /memoriei reprezintă utilitare pentru organizarea şi reprezentarea cunoştinŃelor în grafuri. Utilitarele permit încorporarea conceptele în boxe de diferite tipuri şi dimensiuni şi elucidarea interdependenŃelor dintre concepte prin / fără cuvinte de legătură. Ierarhia structurală a hărŃilor conceptelor depinde de conŃinut. 2. Utilitarele software de creare a hărŃilor conceptelor / memoriei Crearea schemelor cognitive associate ca hărŃi ale conceptelor este posibilă prin metoda Post – its sau prin aplicarea unui program software computerizat. Metoda post – its oferă posibilitatea unui grup de educaŃi de a reprezenta structura ierahică a cunoştinŃelor pe tabla interactivă. Aplicarea programului software este mai utilă în cazul activităŃilor individuale. Utilitarele aplicate

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

113

în acest context permit elaborarea hărŃii conceptelor în bază de prototip, gruparea unor concepte, deplasarea grupurilor, conexiunea cu alte hărŃi ale conceptelor, printarea şi transmiterea prin email. Diversitatea utilitarelor software de creare a hărŃilor conceptelor/ memoriei este enormă: MindDomo, Smart Draw, Axon Idea Processor, 3D Topicscape, Inspiration, MindGenius, MindManager, SmartDraw, MindView, Semantica ş.a. Unele utilitare sunt de tipul free software, de exemplu: FreeMind, Visual Understanding Environment, Xmind, Compendium ş.a. Programele software pun la dispoziŃie medii vizuale care permit utilizatorilor de a structura / reactualiza ideile, conceptele, procesele cognitive şi metacognitive.

3. CorelaŃia dintre tipul hărŃilor conceptelor / memoriei şi vîrstă Crearea hărŃilor conceptelor /memoriei este în strînsă interdependenŃă cu vîrsta educatului. În corespundere cu teoria lui Piaget şi recomandările lui W.Huitt (1997) recomandările practice pentru elaborarea conŃinuturilor diferă la stadiul preoperaŃional, stadiul operaŃiilor concrete şi stadiul formal operaŃional [12]. 3.1 Etapa preoperaŃională La etapa preoperaŃională conŃinuturile sunt ilustrate astfel, încît copilul să poată asocia obiectele de învăŃare după formă, culoare, dimensiune ş.a. LecŃiile, bogate în acŃiuni cognitive, afective şi psihomotorii sunt axate pe egocentrism. Copilul interacŃionează cu obiectele de învăŃare interactive, modificîndu-le şi / sau experimentîndu-le. Un rol important revine analizei sarcinilor prin feedback imediat. Figura 1 prezintă un fragment din povestea „Gogoaşa modernă”. Scopul elaborării acestei poveşti este crearea schemelor cognitive asociate prin software educaŃional. În acest scop iniŃial este derulată povestea unei gogoaşe moderne, care nimereşte în diverse perepeŃii. La etapa finală copilului i se propun sarcini reproductive de asociere cu scopul formării “deprinderilor acŃionale şi comportamentale”[13, p.5]. Copilul trebuie să clasifice, să găseacă, să-şi imagineze, să analizeze, să experimenteze, să compună situaŃii noi în corespundere cu cele relatate în poveste. Formarea acestor deprinderi este direct corelată cu procesele de formare a deprinderilor reproductive şi cognitive, fiind realizate creativ prin manipulare directă cu personajele din poveste.

Figura 1. Formarea schemelor cognitiver asociate la stadiul preoperaŃional

3.2 Etapa operaŃiilor concrete La etapa operaŃiilor concrete, conform recomandărilor lui Huitt (1997), este necesară exersarea cu conŃinuturile interactive, aplicarea exemplelor reale şi a sarcinilor de clasificare a obiectelor cu

114

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

nivel de complexitate. Etapa se caracterizează prin prezenŃa a 7 tipuri de conservări: număr, dimensiune, lichid, masă, greutate, arie şi volum. InteligenŃa este demonstrată prin manipulare logică şi sistematică cu obiecte de învăŃare concrete şi cu dezvoltarea acŃiunilor mentale reversibile. La această etapă egocentrismul este în diminuare. Din aceste considerente formarea schemelor cognitive asociate este realizată prin formula 2 în 1. Acest fapt semnifică că educatul necesită utilizarea diferitor tipuri de feedback orientate spre “reprofilarea” conŃinuturilor ME de la cadre informaŃionale la operaŃionale (acŃionale) şi invers, educatul independent sau ghidat de profesor selectează conŃinuturile sau sarcinile de evaluare Spre exemplu, în învăŃarea matematicii, în corespundere cu standardul EQF, se pune accent pe formarea competenŃei matematice. CompetenŃa matematică este demonstrată prin cunoştinŃe şi abilităŃi de a aduna, scădea, înmulŃi, împărŃi şi calcula procentajul în mintal şi/sau scris cu scopul de a soluŃiona o varietate de probleme zilnice. O posibilă soluŃie este algoritmizarea după prototip. În acest scop prototipul este inclus în conŃinutul cadrelor informaŃionale sub formă de obiect de învăŃare. Fixarea prototipului este posibilă prin exersarea conŃinuturilor cadrelor operaŃionale prin feedback imediat (figura 2).

Figura 2. Formula 2 în 1 în manualul electronic “Matematica”

O altă variantă este formarea deprinderilor acŃionale şi comportamentale ca rezultat al deprinderilor cognitive. Astfel, odată ce este automatizată abilitatea de a realiza rapid calculul mental cu unele operaŃii se trece la extindere prin noŃiuni dintr-un nou capitol. În acest context în conŃinuturile cadrelor operaŃionale sunt înmagazinate sarcini care necesită înmulŃirea, împărŃirea, scăderea, dar şi ordonarea, schiŃarea, desenarea. JoncŃiunea dintre cadrele de informare şi operaŃionale este realizată prin tehnica hărŃilor conceptelor / memoriei care poate fi accesată online. 3.3 Etapa operaŃiilor formale La etapa operaŃiilor formale, conform studiului lui Huitt (2003), inteligenŃa este demonstrată prin aplicarea logică a simbolurilor relatate la conceptele abstracte. Specificul etapei este returnarea la egocentrism şi faptul că numai 35% din absolvenŃii licenŃiaŃi demonstrează operaŃiuni formale. Din aceste considerente în formarea schemelor cognitive asociate este necesar de a stabil accentul pe acŃiune ca exemplificare şi operaŃionalizare cu conceptele şi prototipurile. O posibilă soluŃie este crearea hărŃilor conceptelor / memoriei la etapa finală a învăŃării capitolului. HărŃile conceptelor sunt materializate în schema de reper a capitolului elaborată de educat. În elaborarea schemei de reper se şine cont de gradul de comprehensiune a conŃinutului. Spre exemplu, în manualul electronic la informatică sarcina finală a fiecărui capitol este elaborarea concluziilor şi generalizărilor şi construcŃia schemei de reper. ConŃinutul şi dimensiunea construcŃiei schemei de reper diferă în raport cu preferinŃele educatului (figura 3).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

115

5 generaţii: 1946-1958; De

Perife Hardware

tastatura

Software

imprimanta

hard

disk

sistemul de operare

Figura 3. Schema de reper a capitolului “PărŃile componente ale calculatorului ”

Tehnologia de construire a schemelor cognitive asociate la etapa formal operaŃională se reduce la identificarea independentă a conceptelor constituente ale capitolului; stabilirea corelaŃiei dintre concepte şi procese; identificarea tipologiei boxelor şi a formei de reprezentare a conceptelor; stabilirea gradului de interdependenŃă dintre concepte şi a formei de exemplificare (săgeŃi simple, săgeŃi duble, îngroşate ş.a.). În alte cazuri, construcŃia chemelor cognitive asociate este realizată prin utilitare, care sunt parte componentă a accesoriilor software – ului educaŃional. De exemplu, la accesoriile manualului electronic la chimie a fost introdus utilitarul MindDomo. MindDomo este un utilitar de tipul sursă deschisă. AplicaŃia permite crearea hărŃilor conceptelor webazalită, dezvoltarea abilităŃilor de gestionare a hărŃilor şi nu necesită software de instalare. Utilitarul permite de a crea, edita, vizualiza şi distribui aplicaŃiile create. InterfaŃa permite de a reprezenta interdependenŃa dintre conceptele studiate. Rolul aplicării utilitarului este ca educatul să construiască independent schemele cognitive asociate la conŃinuturile cu un număr sporit de concepte. În acest scop utilitarul conŃine instrumente de identificare şi poziŃionare a conceptelor, resurselor textuale, audio, video ş.a.

Figura 4. PosibilităŃile utilitarului MindDomo

Aplicarea utilitarului MindDomo în software educaŃional contribuie la generalizarea celor asimilate prin schematizare. Schematizarea, ca mecanism de prelucrare cognitivă a informaŃiei, permite gruparea schemelor cognitive în categorii de imagini mintale, nivele cognitive, scheme sau scenarii de acŃiune şi valorifică rolul structurii acŃiunii în procesul de formare a competenŃei. Astfel se demonstrrează că gândirea are caracter informaŃional –operaŃional, mijlocit, mijlocitor,

116

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

generalizat, abstractizat, acŃional, finalist, multidirecŃional şi sistemic; iar imaginaŃia operează cu imagini mintale sau construcŃii imagistice care tind spre producerea noului în formă de reconstrucŃii imagistice a unor tablouri mintale. Ca rezultat, în dependenŃă de etapa de dezvoltare cognitivă educatul operează cu un număr diferit de scheme cognitive. Cu cît calitatea formării schemelor este mai bună, cu atît asocierea este mai puternică. Din alt punct de vedere cu cît vărsta fiziologică este mai mare, cu atît este mai complicat de a crea scheme cognitive asociate calitative. Din aceste considerente la etapa operaŃiilor formale este important de a asocia conŃinuturile cu un grad înalt de formalizare la conŃinuturi semnificative pentru educat prin tehnologia de creare a artifacturilor şi prototipurilor [14]. Asocierea este realizată prin verbe de acŃiune care conduc la formarea deprinderilor acŃionale şi comportamentale de tipul să clasifice, să compună, să elaboreze şi să analizeze. 4. Concluzii şi recomandări Problema creării schemelor cognitive asociate prin intermediul software educaŃional este soluŃionată în dependenŃă de vîrsta educatului. La etapa preoperaŃională sunt propuse conŃinuturi interactive în procesarea cărora educatul trebuie să identifice forma, culoarea, dimensiunea ş.a. La etapa operaŃiilor concrete schemele cognitive asociate se formează prin corelarea conŃinuturilor informaŃionale şi operaŃionale cu crearea schemelor de reper. La etapa operaŃiilor formale se aplică aceiaşi tehnică cu deosebirea că conŃinuturile cu un grad înalt de formalizare urmează de a fi prezentate ataşate la accesorii de creare a hărŃilor conceptelor. Acest procedeu contribuie la comprehensiunea celor prezentate. Cu scopul menŃinerii motivaŃiei intrinseci utilitarele de creare a hărŃilor conceptelor / memoriei pot fi elaborate independent de educat. Problema constă în analiza informatizată a utilitarelor care contribuie la dezvoltarea schemelor cognitive asociate. 5. MulŃumiri Aduc sincere mulŃumiri tuturor celor care au participipat la desenarea cadrelor şi elaborarea schemelor de reper ca scheme cognitive asociate. BIBLIOGRAFIA

[1] Script theory (R. Schank). [online]. http://tip.psychology.org/schank.html [2] ACT* (J. Anderson). [online]. http://tip.psychology.org/anderson.html [3] Soar (A. Newell et al.) online]. http://tip.psychology.org/newell.html [4] Modes of Learning, http://tip.psychology.org/norman.html [5] Constructivist Theory (J. Bruner), http://tip.psychology.org/bruner.html [6] Elaboration Theory (C. Reigeluth, http://tip.psychology.org/reigelut.html [7] Subsumption Theory (D. Ausubel), http://tip.psychology.org/ausubel.html [8] Cognitive Flexibility Theory, http://tip.psychology.org/spiro.html [9] Cognitive Load Theory, http://tip.psychology.org/sweller.html [10] Piaget's Constructivism http://projects.coe.uga.edu/epltt/index.php?title=Piaget%27s_Constructivism [11]Background and Key Concepts of Piaget's Theory, http://psychology.about.com/ od/piagetstheory/ a/keyconcepts.htm [12]Huitt, W., & Hummel, J. (2003). Piaget's theory of cognitive development. Educational Psychology Interactive. Valdosta, GA: Valdosta State University. http://chiron.valdosta.edu/whuitt/ col/cogsys/ piaget.html\ [13]Rudic Gh. Cum să alegi un manual. Tehnologia pedagogică modulară pentru autoinstruire. Chişinău: ŞtiinŃa. 2000. 94 p. [14] Railean E., Hamza –Lup F. Problema formării conceptelor şi prototipurilor în manualul electronic la chimie. În: Către o societate a cunoaşterii: mat. conf. A VI-a de învăŃământ virtual înt. Constanta (Romania), 2008, p. 135 – 143.

Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane prof. Ema – Maria Fâciu, preşedinte AsociaŃia „EducaŃie pentru viitor” Bacău, coordonator proiect, [email protected] prof. Gabriel Stan, coordonator ştiinŃific; prof. Mihaela – Liliana Ciuchi, coordonator promovare şi diseminare; prof. Cristina Sichim, expert IT; prof. Ana Întuneric, expert IT; prof. Aurelia Bocancea, expert IT

Abstract Sintagma „tânăra generaŃie este viitorul comunităŃii şi a Ńării” este de acum retorică, însă fără tineri nu există progres, dar nu există nici trecut, cu tot ce implică acesta: cultură, civilizaŃie, istorie şi tradiŃii. Insă în prezent, studiile arată că tinerii (elevii) sunt mai puŃin preocupaŃi de şcoală şi cultură şi mai puŃin pregătiŃi decât generaŃia anterioară, educaŃia şi cultura neconstituind o prioritate pentru ei (studiu Intuitext). Cea mai bună soluŃie, acceptată şi conştientizată de toŃi factorii implicaŃi, este crearea unor facilităŃi IT care să accesibilizeze moştenirea culturală locală şi naŃională şi să o ofere tinerilor în „formatul” pe care îl „devorează” în prezent. Aceasta este motivaŃia pentru care AsociaŃia „EDUCAłIE PENTRU VIITOR BACĂU” îşi propune prin proiectul „Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane” să realizeze un instrument util pentru tineri, profesori, comunitate în general, care să ducă mai departe în timp valorile spiritualităŃii băcăuane.

1. De ce un site despre personalităŃile Bacăului? Motto: „Orice epoca de cultură ce se încheie lăsă în floarea uscată seminŃele vremii nouă; nu le risipiŃi.” Nicolae Iorga

Trăim într-o societate ce se dezvoltă exponenŃial: în fiecare an apar cinci noi meserii, societatea pregătind astăzi elevi pentru calificări ce încă nu există, ce vor utiliza tehnologii ce încă nu au fost inventate, pentru a rezolva probleme despre care încă nu ştim că sunt probleme. Cantitatea de informaŃie ce se cere a fi memorată de către tineri / elevi în timpul celor 10 ani de şcoală obligatorii, depăşeşte capacitatea umană de reŃinere, a arătat un studiu al Institutului de Tehnologie Informatică. Din păcate, în prezent, educaŃia de care tinerii beneficiază în sistemul formal se bazează pe acumularea unei cantităŃi mari de informaŃie, aceştia fiind suprasolicitaŃi din toate direcŃiile. Aceste argumente reprezintă motivaŃii obiective şi realiste pentru “refuzul” tinerilor de a descoperi şi valorifica patrimoniul spiritual şi cultural în mod tradiŃional, prin lectura cărŃilor, precum şi orientarea lor către IT şi facilităŃile Internetului. Astfel, proiectul „Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane”, prin produsele sale finale – site şi CD - reprezintă o alternativă inspirată de dorinŃele tinerilor şi acceptată de către aceştia. Dacă activitatea şi opera unor personalităŃi băcăuane ca: George Enescu, Vasile Alecsandri, Vasile Pârvan, Gheorghe Vrânceanu, Solomon Marcus sau George Bacovia sunt bine cunoscute nu doar în judeŃ, ci chiar şi peste hotare, contribuŃiile la spiritualitatea naŃională şi universală a altor oameni de cultură băcăuani au fost lăsate uitării.

118

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Sondajul aplicat de noi unui grup de peste 200 de elevi din clasele terminale ale unor şcoli şi licee ce poartă numele unor personalităŃi băcăuane (Şcoala cu Clasele I-VIII „Ion Luca” Bacău, Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicu Enea” Bacău, Colegiul NaŃional „Gh. Vrînceanu” Bacău, SAM „Scarlat Longhin” Dofteana, Şcoala cu Clasele I-VIII „Ion Ionescu de la Brad” Negri, Grup Şcolar Agricol „J. M. Elias” Sascut, Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti), a relevat o serie de aspecte îngrijorătoare: dacă 80% dintre elevi cunoşteau date generale biografice despre personalitatea a cărei nume o poartă şcoala în care învaŃă, doar 15% dintre ei au enumerat informaŃii despre contribuŃia adusă de aceştia la dezvoltarea patrimoniului local, naŃional şi universal. Toate acestea ne-au determinat să încercăm apropierea dintre generaŃia actuală şi patrimoniul cultural local în scopul păstrării şi reactualizării imaginii personalităŃilor de seamă ale plaiurilor băcăuane. 2. În ce constă „Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane”? FinalităŃile acestui proiect (site şi CD) oferă tuturor comunităŃilor locale beneficiare, posibilitatea promovării valorilor culturale locale şi judeŃene atât on-line (prin accesarea site-ului), cât şi off-line (utilizând CD-ul), astfel încât impactul, credem noi, va fi maxim. Proiectul „Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane” promovează astfel, dezvoltarea sustenabilă şi durabilă a culturii judeŃului Bacău prin păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural şi spiritual băcăuan, printr-un instrument virtual, adecvat modalităŃilor de informare din secolul XXI, care să ofere comunităŃii acces facil şi rapid la valorile autentice ale trecutului judeŃului Bacău. Proiectul propus are ca produse finale site-ul www.spiritualitatea-bacauana.ro şi CD-ul, ambele pornind de la harta judeŃului Bacău pe care au fost identificate localităŃile în care s-au născut, au trăit şi au creat personalităŃi ale spiritualităŃii băcăuane. Harta virtuală, cuprinde pentru fiecare personalitate, atât o sinteză biografică, cât şi o prezentare a moştenirii culturale lăsate generaŃiilor viitoare. LocalităŃile bogat reprezentate conŃin pe site subpagini pentru fiecare personalitate reprezentativă. Pagina dedicată fiecărei personalităŃi cuprinde mai multe subcapitole: Faptele vieŃii (date biografice şi autobiografice), Moştenirea (titlurile operelor şi fragmente din acestea, imagini ale operelor de artă create, scurte clip-uri audio-video, în raport cu personalitatea tratată), Mărturii (imagini relevante şi citate despre personalitatea tratată privită din perspectiva altor personalităŃi), Locuri de vizitat (acolo unde s-au păstrat şi există imagini din casele memoriale), ReferinŃe (liste de surse bibliografice şi webografice). Astfel: - identitatea culturală a fiecărei localităŃi va fi descoperită, promovată şi consolidată; - va fi promovată imaginea judeŃului Bacău şi a valorilor acestuia prin posibilitatea accesării site-ului creat, iar alternativa realizării variantei off-line a site-ului, pe CD, va permite promovarea şi în situaŃiile în care accesul la Internet nu este posibil; - varianta în limba engleză a site-ului va permite promovarea internaŃională a personalităŃilor băcăuane; - patrimoniul istoric, cultural şi arhitectural al judeŃului Bacău, va fi readus în atenŃia generaŃiei actuale prin utilizarea informaŃiilor de arhivă din cadrul acestora, revalorificate în variantă virtuală. Activitatea de cercetare a impus: identificarea, selectarea evaluarea şi verificarea tuturor surselor care oferă informaŃii despre personalităŃile culturii şi spiritualităŃii băcăuane (muncă de teren şi documentare la muzeele şi casele memoriale existente), crearea monografiilor specifice.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

119

Captură - secvenŃă din pagina dedicată lui Dimitrie Ghika

3. Ce va urma? Pentru a-şi atinge obiectivele şi pentru a asigura un impact cât mai mare pentru rezultatele proiectului, AsociaŃia „EducaŃie pentru viitor” îşi propune să ajungă la beneficiarii direcŃi printr-o modalitate facilă, Internetul, dar şi apelând la cele 23 de Centre de Documentare şi Informare existente şi funcŃionale la nivelul judeŃului Bacău, centre care reprezintă o resursă de informare şi documentare mai ales în mediul rural. Proiectul „Harta virtuală a spiritualităŃii băcăuane” reprezintă o oportunitate de educaŃie nonformală prin care atât tinerii elevi, dar şi profesorii care îi instruiesc şi membrii comunităŃii cu care intră în contact, îşi vor dezvolta competenŃele: • Responsabilitate şi Adaptabilitate – cunoscând moştenirea culturală şi spirituală a comunităŃii din care provin, vor fi mai responsabili, vor înŃelege că progresul şi evoluŃia înseamnă muncă, efort şi adaptabilitate. • AbilităŃi de comunicare –vor fi dezvoltate prin dezbaterile şi schimbul de idei şi opinii care vor avea loc cu ocazia Campaniilor de promovare din cele 23 de Centre de Documentare şi Informare şi a ConferinŃei de Evaluare a impactului Proiectului; • Creativitate şi curiozitate intelectuală –se vor deschide perspective noi şi diverse prin cunoaşterea contribuŃiilor aduse de predecesorii lor, dorind să continue moştenirea adusă pentru progresul generaŃiilor viitoare. • AbilităŃi de informare şi educare media – site-ul www.spiritualitatea-bacauana.ro oferă tuturor o paletă diversificată de informaŃii în format online şi CD-ul în format offline. • Accesarea acestor informaŃii dezvoltă abilităŃile de gândire critică şi sistematică, de folosire a facilităŃilor media şi multimedia oferite de site.

120

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

• Responsabilitatea socială - odată cu prezentarea moştenirii culturale, vor înŃelege rolul comunităŃii în păstrarea identităŃii culturale, importanŃa implicării în acŃiuni sociale care asigură progresul colectivităŃilor din care provin şi dezvoltarea durabilă a acestora. CompetenŃele formate grupurilor Ńintă pe parcursul derulării activităŃilor proiectului se vor transfera în primul rând spre deschiderea orizonturilor de cunoaştere ale acestora, consolidarea cooperării şi sentimentului de apartenenŃă la o comunitate locală bogată în valori şi modele, dezvoltând abilităŃile necesare secolului XXI şi oferindu-le şanse mai mari de a se dezvolta profesional şi personal. De asemenea premisele create prin facilităŃile site-ului şi CD-ului, vor permite tutror să beneficieze pe termen lung de abilităŃile IT dobândite, putând astfel accesa şi înŃelege mai bine şi responsabil, multiplele surse de informaŃii existente pe internet în aceste domenii, selectându-le doar pe acelea corespunzătoare. Accesarea site-ului este nerestricŃionată şi orice persoană, din orice locaŃie care are conexiune la Internet, poate beneficia de rezultatul proiectului. Varianta în limba engleză a site-ului www.spiritualitatea-bacauana.ro asigură şi vizibilitate internaŃională a personalităŃilor judeŃului Bacău, creând astfel o imagine favorabilă culturii româneşti şi judeŃului Bacău. În funcŃie de feedback-ul primit membrii echipei de proiect vor updata permanent site-ul şi informaŃiile cuprinse.

SECłIUNEA B Software educaŃional în învăŃământul universitar

Proiecte şi AplicaŃii

Un produs software este un rezultat/produs obŃinut în urma unui proces creativ uman, fiind un obiect/istrument utilitar, distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk), HD (hard disk), CD (compact disk). Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme, un sistem de operare, un compilator, un interpretor, un program convertor, un program utilitar, un mediu de operare, un mediu de programare, un mediu de rezolvare, o platformă, o procedură, un program editor, un generator de programe, un program ativirus, un document HTML/PHP/ASP, un program de e-mail, un browser etc.

• • •

Modele şi Metodologii (e-Learning, e-Pedagogy, e-Training, e-Skills) Tehnologii (ADL, WBE, WBT, VR) SoluŃii software (CG, Web, AI)

Dezvoltarea de module interactive într-o platformă e-learning on-line Radu Rădescu – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, [email protected]

Abstract Această lucrare îşi propune descrierea detaliată a manierei de concepŃie şi utilizare a unor module on-line pentru o platformă de învăŃământ electronic folosită în gestionarea unor activităŃii administrative din învăŃământul superior. Aceasta este adresată studenŃilor oricărei universităŃi şi facilitează completarea contractelor de studii, alegerea proiectelor opŃionale şi susŃinerea colocviului de practică. În cazul fiecărui segment în parte este prezentat modul de operare, precum şi o serie de ilustrări grafice reprezentative. Scopul acestui set de module este facilitarea interacŃiunii între profesori şi studenŃi, cât şi reducerea activităŃii birocratice.

1. Introducere Modulele on-line care fac obiectul prezentei contribuŃii se pot utiliza în cadrul oricărei unităŃi de învăŃământ superior care organizează programe de studii de licenŃă şi master, indiferent de domeniu şi de forma de învăŃământ. Înainte ca studenŃii să se înscrie şi să folosească aceste module, este nevoie de intervenŃia unui administrator, care să configureze conturile utilizatorilor şi să introducă în sistemul de gestiune a bazelor de date toate informaŃiile prealabile legate de universitate, facultăŃi, programe de studii, cadre didactice, discipline, liste de proiecte, tipuri de activităŃi, facilităŃi oferite etc., precum şi interdependenŃele dintre acestea. Odată aceste condiŃii prealabile îndeplinite, studenŃii pot trece la utilizarea respectivelor module de lucru, descrise în cele ce urmează. 2. Modulul LOGIN Modulul Login se activează la pornirea aplicaŃiei şi permite utilizatorilor să se autentifice pentru a putea avea acces la resurse. Pentru a se autentifica, utilizatorul trebuie să folosească parola şi usernameul transmise de administrator (în cazul primei folosiri a aplicaŃiei) şi parola şi username-ul precizate în formularul de completare a datelor personale (la folosirile ulterioare). Utilizatorul trebuie să tasteze parola şi username-ul în câmpurile corespunzătoare şi apoi să apese butonul „Login”. Dacă combinaŃia de parolă şi username nu sunt corespunzătoare, va apărea următorul mesaj de eroare: „Parola şi username-ul nu sunt valide” şi se va întrerupe operaŃiunea. În cazul în care utilizatorii se loghează cu succes, se va activa un meniu cu operaŃiile pe care le pot executa. Acest meniu poate avea următoarele opŃiuni pentru utilizatori (vezi figura 1): • completare date personale; • completare contracte de studii; • completare proiect opŃional; • completare colocviu de practică. ObservaŃie. În cazul primei logări, meniul conŃine numai accesul către modulul „Completare date personale”. 3. Modulul COMPLETARE CONTRACTE STUDII Acest modul este dedicat studenŃilor, cu scopul de a-i ajuta să-şi completeze contractul de studii pentru anul universitar curent.

124

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Modulul este format din (vezi figura 2):

Figura 1. Logarea unui utilizator şi fazele completării datelor personale

• antet, în care sunt prezentate informaŃiile referitoare la universitate, facultate şi forma de învăŃământ la care este înscris studentul; • titlu, care precizează numărul şi data în care este validat contractul de studii, • articolul 1, care oferă informaŃii referitoare la părŃile contractante; • articolul 2, care precizează obligaŃiile facultăŃii; • articolul 3, care precizează obligaŃiile studentului; • articolul 4, care oferă informaŃii referitoare la disciplinele contractate de student; • articolul 5, care precizează numărul de puncte de credit angajate de către student; • articolul 6, care oferă precizări referitoare la modificarea/rezilierea contractului. InformaŃiile pe care le conŃine antetul sunt automat completate la activarea modulului cu datele completate de student în cadrul modulului „Completare date personale”. Datele care aparŃin titlului sunt completate de program astfel: numărul contractului este primul număr natural mai mare decât cel alocat ultimului contract, iar data este cea curentă. InformaŃiile referitoare la părŃile contractante din articolul 1 sunt completate automat de program, cu ajutorul datelor pe care le-a validat studentul în formularul destinat completării datelor personale. Articolele 2 şi 3 prezintă informaŃii privitoare la obligaŃiile contractanŃilor şi nu au câmpuri care necesită completare individuală. InformaŃiile din articolul 4 se împart în 6 categorii, referitoare la disciplinele: • obligatorii (lista corespunzătoare acestor discipline se completează automat cu disciplinele obligatorii ale programului de studii la care se află înscris studentul); • diferenŃe (lista corespunzătoare acestor discipline se completează cu disciplinele pe care studentul nu le-a promovat în anii universitari anteriori şi ca atare au primit calificativul nepromovat în dreptul acestora),

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

125

• opŃionale din categoriile I (*), II (**) şi III (***) (lista acestor discipline va fi încărcată cu disciplinele opŃionale de tipul I, II şi III corespunzătoare programului de studii, din care studentul este obligat să aleagă o singură disciplină); • liber alese (lista acestor discipline va fi încărcată cu disciplinele de tip liber ales, conform programului de studii, din care studentul poate să aleagă oricâte discipline doreşte).

Figura 2. Completarea datelor corespunzătoare contractelor de studii

InformaŃiile referitoare la articolul 5 se completează cu numărul total de puncte de credit al disciplinelor contractate, numărul creditelor disciplinelor obligatorii şi opŃionale, şi numărul de puncte de credit al disciplinelor liber alese. Data corespunzătoare articolului 6 se va completa cu data curentă. Pentru a accesa acest modul, studentul trebuie să selecteze opŃiunea „Completare contracte de studii” din meniul principal şi să aleagă opŃiunile dorite în cadrul listelor referitoare la disciplinele opŃionale şi liber alese. Listele corespunzătoare disciplinelor obligatorii şi disciplinelor diferenŃe sunt inactive şi nu permit utilizatorilor să facă vreo selecŃie. StudenŃii nu au posibilitatea de a selecta mai mult de o disciplină în cadrul listelor cu discipline opŃionale, întrucât selectarea unei discipline aduce după sine deselectarea celei anterioare, dar în

126

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

cadrul listei de discipline liber alese pot selecta oricâte discipline doresc (se foloseşte combinaŃia de Shift+săgeată sus/jos pentru a selecta mai multe opŃiuni consecutive sau combinaŃia Ctrl+clic pentru fiecare selecŃie/deselcŃie individuală). După ce şi-a ales opŃiunile dorite, studentul trebuie să apese butonul „Validare”, iar contractul său de studii va fi înregistrat. Validarea datelor activează butonul „Printare”, care face legătura cu modulul de tipărire a datelor şi inactivează listele cu opŃiunile studentului, pentru a nu-i permite acestuia să modifice datele şi să activeze modulul „Printare” fără a valida datele. Dacă datele pe care studentul le-a introdus în contractul de studii nu sunt corespunzătoare cu dorinŃele sale actuale, acesta are posibilitatea să le modifice. Prin reactivarea modulului, studentului i se vor afişa informaŃiile corespunzătoare contractului său de studii validate ultima oară, listele corespunzătoare disciplinelor opŃionale şi liber alese se vor reactiva, el putând să modifice şi să actualizeze noile informaŃii. Submodulul „Printare” este dedicat utilizatorilor care se loghează în calitate de student. După ce aceştia îşi completează contractele de studii pentru anul respectiv şi îşi validează informaŃiile dorite, au posibilitatea să tipărească contractele cu ajutorul acestui submodul. Legătura către acesta se face prin apăsarea butonului „Printare” din cadrul modulului „Completare contracte studii”. Activarea acestui submodul prezintă informaŃiile din contractele de studii într-o formă în care să poată fi tipărite. Utilizatorii au posibilitatea să vizualizeze toate paginile contractului de studii în diferite forme, să seteze proprietăŃile de tipărire, să tipărească contractul de studii sau să îl salveze. Închiderea acestui submodul redirecŃionează utilizatorul către modulul „Completare contracte de studii”. 4. Modulul COMPLETARE TEME PROIECT OPłIONAL Acest modul este destinat utilizatorilor care se loghează în calitate de student, în vederea alegerii unei teme de proiect opŃional. Pentru a realiza acest lucru, studenŃii trebuie să aleagă din meniul principal opŃiunea „Completare temă proiect opŃional”. În formularul care se va deschide, se va afişa o listă cu toate temele de proiect opŃional disponibile studentului care s-a logat. Din această listă utilizatorul va alege o temă pe care o doreşte, va valida opŃiunea, iar tema îi va fi alocată. Alt student care va dori să-şi aleagă o temă de proiect opŃional nu va mai avea posibilitatea să opteze pentru aceeaşi temă, întrucât aceasta nu va mai apărea în listă atât timp cât este deja alocată unui alt student.

Figura 3. Vizualizarea şi alegerea unei teme de proiect opŃional

În cazul în care utilizatorul doreşte să îşi schimbe opŃiunea la activarea modului se vor afişa în listă temele nealocate încă şi tema pe care utilizatorul şi-a ales-o(aceasta fiind şi selectată). Utilizatorul are posibilitatea să-şi păstreze tema deja aleasă sau să îşi schimbe tema cu una nouă. Validarea unei teme noi presupune renunŃarea la tema veche care va putea fi aleasă acum de un alt student. ObservaŃie. Administratorul şi profesorul vor avea posibilitatea să vizualizeze toate temele de proiect opŃional şi modul în care acestea au fost alocate (vezi figura 4).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

127

Figura 4. Vizualizarea teme de proiect opŃional de către administrator/profesor

4. Modulul COMPLETARE COLOCVIU PRACTICĂ Acest modul poate fi vizualizat doar de către studenŃi şi este conceput pentru a oferi acestora posibilitatea de a se înscrie la un colocviu de practică. InformaŃiile pe care le oferă acest modul sunt (vezi figura 5): • o listă care conŃine informaŃiile referitoare la colocviile de practică disponibile (numele colocviului, locaŃia în care se va desfăşura, data de început şi data de încheiere); • un câmp inactiv în care apare numele studentului; • un câmp inactiv în care apare prenumele studentului; • un câmp activ în care studentul va preciza funcŃia pe care a deŃinut-o în cadrul practicii; • un câmp activ în care studentul va face o scurtă descriere referitoare la perioada de practică. Pentru a se înscrie la un colocviu de practică, utilizatorii trebuie să selecteze un colocviu din lista corespunzătoare colocviilor disponibile, să completeze câmpurile aferente funcŃiei şi descrierii şi să valideze alegerea făcută. În cazul în care cel puŃin un câmp din cele care trebuie completate este lăsat gol, încercarea de validare va eşua şi se va afişa un mesaj care va preciza motivul nereuşitei („Nu este completată funcŃia” sau „Nu este completată descrierea”).

Figura 5. Modul de alegere al unei teme de proiect opŃional

Utilizatorii au posibilitatea să se înscrie la un alt colocviu de practică decât cel pe care l-au validat anterior. La reactivarea modulului, acestora li se va indica în listă colocviul de practică la care sunt înscrişi şi li se va oferi ocazia să-l înlocuiască cu un altul disponibil şi să valideze opŃiunea aleasă. Utilizatorii nu au posibilitatea să se înscrie la mai multe colocvii de practică simultan, astfel încât ultima alegere reprezintă colocviul de practică la care se face înscrierea. ObservaŃie. Administratorul şi profesorul (tutorele) va avea posibilitatea să vizualizeze modul în care a fost completat acest modul de către studenŃi (vezi figura 6).

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

128

Figura 6. Vizualizarea rezultatelor colocviului de practică de către administrator/profesor

Profesorii le pot acorda un calificativ studenŃilor înscrişi la colocviul de practică şi pot confirma predarea adeverinŃei de practică prin intermediul listelor derulante şi a butonului de validare din partea de jos a formularului. Pentru a realiza acest lucru, profesorul trebuie să aleagă un student din listă, să selecteze calificativul dorit („nesatisfăcător”, „satisfăcător”, „mediocru”, „bine”, „foarte bine”, „excelent”), să confirme/infirme predarea adeverinŃei de practică şi să valideze opŃiunea aleasă prin apăsarea butonului „Validare” (vezi figura 7). În cazul în care se doreşte modificarea alegerii făcute, se validează noile preferinŃe. ObservaŃie. Administratorul este singurul utilizator care are posibilitatea de vizualizare şi modificare a tuturor colocviilor de practică, indiferent dacă au fost sau nu generate de acesta.

Figura 7. Completarea şi modificarea de către profesor a câmpurilor „calificativ” şi „adeverinŃă”

5. Concluzii Pentru a fi eficiente, tehnicile moderne de învăŃare trebuie să aibă un anumit grad de interactivitate cu subiectul uman, transmiŃând informaŃia pe mai multe canale (text, sunet şi imagine) într-o manieră asociată, iar forma trebuie să fie suficient de adaptată conŃinutului, pentru a transmite ideile cât mai firesc. Tehnologia e-learning poate aduce numeroase beneficii atunci când este folosită într-un cadru bine organizat, dar acesta nu înseamnă că se forŃează transformarea sistemului de învăŃare tradiŃional într-un sistem învechit şi nefolositor. Beneficiile aduse de e-learning în domeniul educaŃional sunt mari pentru toate instituŃiile implicate. UniversităŃile pot câştiga noi studenŃi şi, implicit, noi surse de venit prin atragerea persoanelor care doresc să înveŃe, dar nu au acces la resursele educaŃionale din cauza distanŃei. Pe lângă avantajele evidente pe care le oferă sistemele e-learning, se remarcă şi o serie de neajunsuri ale utilizării acestei tehnologii cum ar fi: lipsa de interacŃiune directă cu clasa virtuală, neobişnuinŃa de a fi autodidact, lipsa unui îndrumător fizic sau nevoia de organizare şi autodisciplină. Deşi nu poate să înlocuiască învăŃământul clasic, Internetul deschide noi posibilităŃi de predare, învăŃare şi evaluare. InformaŃiile obŃinute pe această cale, mobilitatea utilizării lor, fac tehnologia e-learning să vină în completarea învăŃământului tradiŃional. Lucrarea de faŃă îşi propune descrierea detaliată a manierei de concepŃie şi utilizare a unor module on-line pentru o platformă de învăŃământ electronic folosită în gestionarea unor activităŃii administrative din învăŃământul superior. Aceasta este adresată studenŃilor oricărei universităŃi şi facilitează completarea contractelor de studii, alegerea proiectelor opŃionale şi susŃinerea colocviului de practică. În cazul fiecărui segment în parte, a fost prezentat modul de operare, precum şi o serie de ilustrări grafice reprezentative. Scopul acestui set de module este facilitarea interacŃiunii între profesori şi studenŃi, cât şi reducerea activităŃii birocratice.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

129

BIBLIOGRAFIE

[1] R. Rădescu, C. Urse, “Graphic Tools in the Easy-Learning Platform”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering Higher Education” (TEPE 2007), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, June 8th-9th 2007, Editura Conspress, Bucureşti, p. 20. [2] R Rădescu, C. Urse, “Advanced Testing Methods in the Easy-Learning Platform”, The 8-th European Conference E-COMM-LINE 2007, Bucharest, Romania, 20-21 Sept. 2007, pp. SIV-26e/1…6 [3] R. Rădescu, M. Bojin, “Generatorul de funcŃii în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management EducaŃional, ediŃia a IV-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică, 27-28 octombrie 2006, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2006, p. 115-120, lucrare distinsă cu Premiul de creativitate SIVECO. [4] S.W. Ambler , Mapping Objects to Relational Databases: O/R Mapping in Detail, in Agile Database Techniques, Effective Strategies for the Agile Software Developer, John Wiley & Sons, 2007 [5] R. Rădescu, R. Iovan, “Generarea catalogului pentru evidenŃa studenŃilor în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management EducaŃional, ediŃia a III-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică, 28-30 octombrie 2005, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2005, p. 213-220. [6] R. Rădescu, R. Iovan, “Conceperea şi utilizarea testelor în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Software & Management EducaŃional, ediŃia a III-a, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică, 28-30 octombrie 2005, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2005, p. 229-235, lucrare distinsă cu MenŃiune. [7] http://www.symfony-project.org/book/1_0/ [8] J.A. Bååth, Distance Students' Learning – Empirical Findings and Theoretical Deliberations, Stockholm, 1982, pp. 30-32. [8] R. Rădescu, “E-learning: concept, implementare şi aplicaŃii”, IT&C Market Watch, Fin Watch, Bucureşti, nr. 30/2004 (coautor C. Lăcraru) p. 50, (nr. 31/2004) p. 61, (nr. 33/2004) p. 50 (serial). [9] R. Iovan, R. Rădescu, “Improvements to the Easy-Learning E-learning Platform”, The 5-th European Conference E-COMM-LINE 2004, Bucharest, Romania, 21-22 October 2004, pp. 275-278. [10] R. Rădescu, D. Cristea, “On-line Learning Application for the Study of Delta Compression”, The 6-th European Conference E-COMM-LINE 2005, Bucharest, Romania, 19-20 October 2005, pp. C6-10E2005-1…5. [11] J.P. Boodhoo, “Design Patterns: Model View Presenter”, MSDN Magazine Online, August 2006. [12] R. Rădescu, R. Iovan, “New Facilities of the Easy-Learning Platform”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 219-226. [13] R. Rădescu, R. Mărescu, “External Use of the Easy-Learning Platform: a Web-Based Application”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 227-234. [14] R. Rădescu, “Optimizarea catalogului în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare, ediŃia a VI-a, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Ovidius” din ConstanŃa, 31 octombrie – 2 noiembrie 2008, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2008, p. B-7-55/1...4. [15] R. Rădescu, “Teste multiple de verificare în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare, ediŃia a VI-a, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Ovidius” din ConstanŃa, 31 octombrie – 2 noiembrie 2008, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2008, p. B-6-54/1...4. [16] R. Rădescu, “InterfaŃa de utilizare a testelor în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare, ediŃia a V-a, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Ovidius” din ConstanŃa, 26-28 octombrie 2007, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2007, p. 85-92.

130

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

[17] R. Rădescu, “InterfaŃa de administrare a testelor în platforma Easy-Learning”, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual “Virtual Learning – Virtual Reality”, Tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare, ediŃia a V-a, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Ovidius” din ConstanŃa, 26-28 octombrie 2007, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2007, p. 75-84. [18] L. Mărgărit, “Low Cost Workstation for E-learning Systems”, ConferinŃa ştiinŃifică internaŃională “Elearning and software for Education” (ELSE2007), Bucureşti, 2007, pp. 127-132. [19] Cl. Blezu, D. Hunyadi, “Education and E-learning”, The 9-th European Conference E-COMM-LINE 2008, Bucharest, Romania, 25-26 September 2008, pp. SIV-12eL/1…6. [20] D. Neagu, “E-Learning and What It Represents for Knowledge Management”, The 4-th European Conference E-COMM-LINE 2003, Bucharest, Romania, 25-26 September 2003, pp. 173-178. [21] ***, Borland Delphi 7 for Windows, Developer’s Guide, Techn. rep., Borland, 2002. [22] ***, Borland Delphi 7 for Windows, Component Writer’s Guide, Techn. rep., Borland, 2002. [23] F. Ionescu, Baze de date relaŃionale şi aplicaŃii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004. [24] http://dev.mysql.com/

Implementarea unei aplicaŃii pentru sisteme e-learning cu capabilităŃi multimedia streaming Radu Rădescu – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, [email protected] Andrei Marinescu – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, [email protected] Abstract Tehnologiile de transmisie de date au cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani. Penetrarea conexiunilor de tip broadband în Romania se apropie de 9,8% din totalul populaŃiei, o mare parte din calculatoarele conectate fiind dotate cu webcam şi microfon şi putând reda cursiv imagini şi semnal audio. Astfel, terenul este pregătit pentru o revoluŃie în modul în care învăŃăm. În cele ce urmează, se va demonstra faptul că implementarea unei sesiuni de videoconferinŃă cu elemente multimedia într-o platformă e-learning presupune o infrastructură accesibilă şi cunoştinŃe tehnice minime.

1. Introducere În cadrul acestei lucrări, se va propune o arhitectură de server web care va conŃine o aplicaŃie open-source dedicată activităŃii de e-learning asincron, cât şi o platformă dedicată organizării de webinarii (seminarii desfăşurate pe Internet). De asemenea, este propusă implementarea Google Apps, o suită de aplicaŃii web oferite de Google, şi anume: Gmail, Google Docs, Google Calendar. AplicaŃia Gmail va rula pe domeniul propriu serverului web, oferind adrese de email locale (de tipul [email protected]). Costurile pentru un astfel de sistem implică închirierea unui server virtual dedicat (aprox. 50 EUR/lună) şi cumpărarea unui nume de domeniu (50 USD – pe viaŃă, în cazul domeniilor .ro). AplicaŃia dedicată organizării non-interactive a cursurilor se numeşte Moodle şi este folosită pe scară largă la nivel mondial. Aceasta poate fi instalată gratuit şi permite formarea de clase şi cursuri virtuale, postarea de diferite documente aferente materiei predate. Este de asemenea posibilă organizarea de testări ale studenŃilor. Practic, prin intermediul acestei aplicaŃii se realizează tranziŃia tuturor activităŃilor didactice obişnuite în mediu virtual. Toate, cu excepŃia uneia, realizează contactul (mai mult sau mai puŃin) direct cu studentul. În acest sens, se va folosi aplicaŃia DimDim WebMeeting. Este vorba de o aplicaŃie dedicată conferinŃelor video pe Internet. AplicaŃia oferă un whiteboard, posibilitatea de screen-casting şi URL-sharing, dar şi posibilitatea încărcării unui fişier pdf sau ppt şi susŃinerea unei prezentări. Mai mult chiar, sunt disponibile până la 3 sloturi de cameră web şi 5 sloturi de microfon, pentru a putea uşura comunicarea între participanŃi. Pentru a finaliza tranziŃia activităŃilor academice, se va implementa Google Apps pentru a permite fiecărui actor implicat în utilizarea aplicaŃiei să aibă propria adresă de email, pe baza căreia poate folosi un sistem integrat de chat şi poate edita orice fel de documente, în sistem colaborativ. Sistemul este disponibil gratuit pentru un număr de până la 200 de participanŃi. 2. Implementarea Moodle Nu se va insista foarte mult pe configurarea de bază a serverului. CerinŃele minimale ale unui sistem care să susŃină toate aplicaŃiile de mai sus sunt: • procesor mononucleu, 1-2 GB RAM, SO Linux (preferabil CentOS 5); • server web Apache, SGBD MySQL, interpretor PHP; • acces SSH sau direct la un terminal cu acces root.

132

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Astfel de sisteme pot fi găsite în mod curent în majoritatea mediilor academice sau pot fi închiriate de la firme de webhosting, la preŃuri variind între 20 şi 50 EUR. Instalarea Moodle se desfăşoară asemănător aplicaŃiilor desktop moderne. De la adresa http://download.moodle.org se poate descărca varianta cea mai recentă a aplicaŃiei. ConŃinutul arhivei este copiat în rădăcina serverului web (de regulă, /var/www/html/) şi se creează o nouă bază de date MySQL, care va folosi la stocarea datelor. Se accesează apoi serverul web (direct pe numele de domeniu sau pe adresa IP, în cazul în care nu este asociat un nume de domeniu) şi se urmează paşii unei proceduri (wizard) de instalare. AplicaŃia poate fi personalizată grafic prin diferite teme disponibile gratuit pe Internet şi administrată cu ajutorului unui username de administrare creat pe parcursul wizardului. Paşii următori sunt crearea de conturi de profesori şi studenŃi, şi punerea în producŃie a aplicaŃiei. Timpul mediu pentru instalarea unei astfel de platforme este de 0,5-2 ore. Timpul necesar personalizării şi creării userilor variază în funcŃie de instituŃie, dar toate activităŃile se desfăşoară prin intermediul interfeŃei grafice de administrare. 3. DimDim WebMeeting La momentul redactării acestei lucrări, varianta open-source a tehnologiei DimDim WebMeeting este oferită în 3 variante: pachet RPM pentru CentOS 5.2, cod sursă şi imagine de maşină virtuală VMWare. Indiferent de varianta de împachetare, platforma are arhitectura din figura 1. Streamingul este realizat pe baza tehnologiei Flash, cu ajutorului unui Flash Media Server gratuit, numit Red5. Datele sunt transmise prin protocolul RTMP (Real Time Media Protocol) şi pot fi accesate pentru înregistrare pe baza unor URL-uri separate pentru fiecare conferinŃă. PărŃile aplicaŃiei care nu Ńin de streaming (chatul public şi privat, interfaŃa aplicaŃiei şi panoul de administrare) sunt implementate folosind tehnologia Java Servlets şi sunt servite clienŃilor cu ajutorul lui Apache Tomcat Web Server. Datorită faptului că serverul va avea active două servere web simultan (cel responsabil de Moodle şi cel responsabil de DimDim), se va configura DimDim să ruleze pe alt port decât cel predefinit pentru protocolul HTTP, şi anume, 80. Configurarea se face prin rularea unui script, toată procedura fiind documentată într-un fişier text livrat odată cu aplicaŃia. Pentru managementul documentelor, aplicaŃia foloseşte o serie de librării din OpenOffice SDK, cât şi o serie de librării Python 2.4 şi 2.5 (folosite de asemenea pentru comunicarea intercomponente). Instalarea acestor librării se face înaintea rulării pachetului RPM sau a compilării codului sursă. ObŃinerea şi instalarea acestor pachete este complet documentată în fişierul care însoŃeşte pachetul descărcat de pe dimdim.com. Serverul DimDim este compus dintr-o serie de componente responsabile de diferite unităŃi funcŃionale, folosindu-se două nivele de protocoale de interacŃionare. Primul nivel se numeşte End User Protocol Suite (EUPS) şi rulează peste protocolul HTTP. Acest nivel este proiectat pentru a comunica cu utilizatorii DimDim. Singurul protocol care nu rulează pe HTTP este cel responsabil de transmisia web şi a whiteboardului. Acest protocol este RTMP (Real Time Media Protocol). Acest protocol foloseşte portul TCP 1935. Al doilea set de protocoale realizează comunicarea între componentele DimDim şi este denumit ICoPS (Inter Component Protocol Suite). Infrastructura DimDim este aşezată în spatele unui server nginx, care se ocupă de accesul transparent la aplicaŃie. Componentele principale ale WMI sunt: • DimDim Conference Server; • DimDim Media Server; • DimDim Screenshare Server (Reflector); • DimDim Streaming Server.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

133

Figura 1. Arhitectura DimDim WebMeeting

Aceste componente sunt accesate printr-un reverse-proxy nxginx şi, astfel, din exterior sunt vizibile într-un singur punct de acces HTTP, diferenŃierea făcându-se prin interpretarea URLurilor. Astfel, se reduce complexitatea arhitecturii pe porturi şi este mai uşor de menŃinut o politică firewall la instalare. 4. Descrierea componentelor DimDim WebMeeting DimDim Conference Server este un sistem pub/sub cu rolul de a oferi infrastructura care face posibil conferinŃelor să interacŃioneze folosind un sistem de mesaje responsabil de managementul stărilor şi al participanŃilor. Partea externă a DCS funcŃionează cu un protocol JSON transmis pe HTTP/S. DimDim Media Server (DMS) este responsabil cu organizarea diferitelor tipuri de resurse media, cum sunt prezentările PowerPoint, fişierele pdf etc. DimDim Screenshare Server (Reflector) reprezintă un protocol scalabil, care face posibilă distribuirea ecranului prezentatorului către participanŃi. La bază, Reflector reprezintă un serviciu VNC modificat, care este transmis folosind HTTP/S prin tehnologie FastCGI. Serviciul suportă ecrane multiple, fiecare cu un prezentator şi participanŃi multipli. DimDim Streaming Server oferă capabilităŃile de media streaming audio şi video, cât şi cele de whiteboard, folosind protocolul RTMP. Implementarea din serverul DimDim al acestui serviciu se face pe bază Red5 Flash Media Server, o alternativă open-source la Flash Media Server al celor de la Adobe, care implică un cost de licenŃiere uriaş. Arhitectura porturilor. Unul din principalele obiective în proiectarea DimDim a fost scăderea numărului de porturi necesare a fi deschise în firewallul serverului. Datorită faptului că serverul web nginx are capabilităŃi de reverse proxy foarte bine puse la punct, este posibil să existe un singur port HTTP deschis. Este recomandat ca şi portul 1935 să fie deschis în firewall pentru acces RTMP direct. Restul porturilor folosite de către DimDim sunt accesate intern de către diferitele unităŃi funcŃionale, astfel că nu este nevoie să fie deschise publicului.

134

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

5. Google Apps Google Apps este un set de utilitare destinat companiilor, dar şi mediului academic. Implementarea acestuia se face prin crearea unui cont de administrator pe http://google.com/apps. După crearea, contului se creează un subdomeniu pe server, care să redirecteze traficul către http://google.com/a/nume_domeniu şi se creează setul iniŃial de useri. Pentru activarea serviciului de email, se inserează un set de înregistrări MX în panoul de administrare al serverului de email local. Adresele necesare sunt oferite de către Google la înregistrare. În urma efectuării acestor paşi de instalare (vezi figura 2), userii au acces la: • servicii de email Gmail, cu capacitate de stocare de până la 7 GB. • acces la Google Docs, un set de aplicaŃii de tip web based office. Pot fi editate fişiere text, spreadsheet sau prezentări. Editarea se poate face colaborativ, creatorul documentului putând specifica drepturile de acces ale fiecărui user sau grup de useri. • acces la Google Calendar, o aplicaŃie PIM (Personal Information Management), care permite alerte prin SMS, sincronizarea cu aplicaŃii locale gen MS Outlook sau cu PDA-uri.

Figura 2. Demararea unei conferinŃe DimDim

6. Concluzii Sistemul prezentat mai sus are un domeniu larg de aplicabilitate, atât în mediile corporatiste, cât şi în mediul academic. Practic, orice universitate îşi poate deschide porŃile către sesiunile de webmeeting în învăŃământul la distanŃă, cu următoarele costuri: • server – începând de la 50 EUR/lună; • domeniu .ro – aprox. 40 EUR; • instalare software – începând de la 100-200 EUR se poate găsi personal specializat pentru implementarea software (o resursă bună în acest sens este getafreelancer.com). O dată implementată platforma, aceasta poate fi utilizată pentru oferirea de servicii studenŃilor instituŃiei. De exemplu, Academia de Studii Economice a implementat deja sistemul Google Apps pentru toŃi studenŃii săi. Platforma de conferinŃe web poate fi integrată cu orice fel de aplicaŃie web prin intermediul unui API (Application Programming Interface) pe bază de URL. Pot fi configurate şi generate conferinŃe şi se pot genera linkurile de acces pentru utilizatori. Sistemul de editare colaborativă a documentelor poate eficientiza diferitele activităŃi didactice care implică echipe. De exemplu: lucrările de cercetare, proiectele semestriale, lucrările de diplomă şi disertaŃie. Platforma de videoconferinŃă poate fi utilizată pentru organizarea de sesiuni de comunicări ştiinŃifice sau de pregătire cu lectori (vezi figura 3) din afara Ńării. De asemenea, profesorii pot organiza sesiuni de consultaŃii sau şedinŃe inter-departamentale. Diferite evenimente desfăşurate în

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

135

campusul universităŃii pot fi transmise live pe Internet, gratuit sau chiar contra-cost, creându-se astfel un nou posibil canal de influx financiar. Mai mult chiar, profesorii pot oferi materialul de curs pe o unică platformă, astfel încât se poate crea în timp o bibliotecă virtuală accesibilă gratuit tuturor studenŃilor. Această contribuŃie a încercat să arate că implementarea unei sesiuni de videoconferinŃă cu elemente multimedia într-o platformă e-learning este simplu de realizat şi presupune o infrastructură accesibilă şi cunoştinŃe tehnice minime.

Figura 3. Fereastra lectorului într-o conferinŃă DimDim BIBLIOGRAFIE

[1] A. Marinescu, “Implementarea unei aplicaŃii de videoconferinŃă pentru sisteme eLearning”, lucrare de licenŃă susŃinută la Universitatea „Politehnica” Bucureşti, iulie 2009. [2] R. Rădescu, “E-learning: concept, implementare şi aplicaŃii”, IT&C Market Watch, Fin Watch, Bucureşti, nr. 30/2004 (coautor C. Lăcraru) p. 50, (nr. 31/2004) p. 61, (nr. 33/2004) p. 50 (serial). [3] R. Rădescu, R. Mărescu, “External Use of the Easy-Learning Platform: a Web-Based Application”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 227-234. [4] R. Rădescu, R. Iovan, “New Facilities of the Easy-Learning Platform”, Proceedings of the Symposium “Educational Technologies on Electronic Platforms in Engineering Higher Education” (TEPE 2005), Technical University of Civil Engineering of Bucharest, 27-28 May 2005, CONSPRESS Publishing House, 2005, pp. 219-226. [5] http://www.dimdim.com/opensource/dimdim_documentation.html [6] http://docs.google.com/support/bin/answer.py?hl=en&answer=134592 [7] http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/08/460&format=PDF&aged=1 &language=RO&guiLanguage=en

Encouraging students’ learning potential with Testing Assistant Student Traian Anghel – „Lucian Blaga” University, Sibiu; [email protected] Professor Delilah Florea – “Samuel von Brukenthal” High School, Sibiu; [email protected] Associate Professor, Ph.D. Adrian Florea – „Lucian Blaga” University, Sibiu; [email protected] Abstract Keeping students satisfied is a tough job that needs constant improvement in the teaching/testing process. This is why course planning and student evaluation are key components of a successful didactic activity, but they are also time-consuming, especially during a professor’s free time. Nowadays, as the European Parliament and Council recommends, the role of teachers is to inculcate the lifelong learning concept in the formal teachings of students. For this purpose, it became established to develop a professor’s required competences in order to integrate digital technology in the didactical process, encouraging in this way the student’s learning potential. In this paper we present „Testing Assistant”, an educational software tool which integrates student and course management as well as a complete testing system with automated feedback.

1. Introduction The teaching process has come a long way since blackboard, pencil and paper were a symbol of academic activity. A professor spent precious time generating quizzes and correcting student’s answers. Then it would take days until the results were displayed. As desktop computers were becoming more and more a part of our lives, the revolution finally came up. Communication between the student and the professor became evermore efficient as courses were posted as documents on the internet, results displayed on web pages accessible to everyone and professors could be contacted on their email address. While communication within universities got more and more specialized, integrating teaching/testing/communication into one system was the next step. This is how eLearning software came to life, featuring online courses with partial and final assessment. Over time, online learning could become more efficient than learning using classical methods (face-to-face courses, notes using pen and pencil, etc.). Besides that, it is generally available 24/7, thus offering more freedom in the learning process. Nowadays, as the European Parliament recommends, the role of teachers is to inculcate the lifelong learning concept in the formal teachings of students. For this purpose, it becomes established to develop a professor’s required competences in order to integrate digital technology in the didactical process, encouraging the student’s learning potential. Further, in a few words, we bring some pros and cons arguments about using computers in a student’s teaching / learning / testing process, emphasizing the advantages and disadvantages of eLearning systems. The affective factor has a key role [4]: in the classical evaluation in front of a professor and his colleagues, the student could be too excited to give a good answer, or could be unsure, or he could feel embarrassed in case he fails. In this situation, online testing obviously represents an advantage for any student. On the other side, the support and the trust required by any student who fails cannot be replaced by the “soul devoid” computing system. This situation illustrates a disadvantage of an online testing system. Another disadvantage of an eLearning system refers to losing (reducing) a student’s communication skills, extremely important in the

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

137

real world, because it has been found out that many times, computers science students are unable to efficiently communicate verbally, to work in a team and also sell their work. In this work we will exhibit the benefits of using Testing Assistant, where it is used, how it was implemented as well as a general presentation focused on its main modules. 2. The Testing Assistant tool. Structure. Functionality First of all, Testing Assistant is an educational testing system that is free and is due to be used primarily in higher education. Secondly, as from its educational part, it can manage an entire university: specializations, subjects, administrators, professors and students. Last but not least, it provides a simple and intuitive exam management system that fits any workflow, supporting exam schedule, timed exams and highly editable quizzes, with 4 types of questions. The system is currently prepared to be used in the authors’ university and high school. In its first phase it will be used by two professors and their students, and if it performs well, usability will be extended. Partial and final assessments will be planned ahead and available to students 24/7 as well as online courses and lessons. Testing Assistant was developed using evaluation versions of Visual Web Developer 2008 and Microsoft SQL Server 2008 and is running on a server using IIS (Internet Information System 7.0). Programming languages that are used are ASP .NET with C# source code and AJAX extensions. Testing Assistant is a web application that runs in client-server mode to ensure optimum performance for the client-side, having as a single requirement an internet connection, with no restrictions for platform and PC performance. When accessing the application, the system requires a username and a password. Users are divided into three categories: administrator, professor and student. 2.1. eManagement module As a whole, eManagement module is taken care of by the administrator account. In a university it is recommended to have 1-2 administrators who will enter various data that is needed later for the eLearning and eTesting modules. Specializations divide the university into different teaching fields, reflecting how most universities are organized. Subjects get a name and can be afterwards assigned to professors (see figure 1). Administrators will be added in this module as well, each of them receiving login privileges. Professors get a username and a password for logging in. Also, they get assigned the subjects that they are teaching. Students are required to be assigned a specialization, year of study, group and subgroup, like in most universities around the world. Because of the high number of students a university may have, the page has also a filtering capability to ease the administrator’s work (see figure 2). 2.2. eLearning module This is the newest module added into Testing Assistant, a module which manages online courses to be available for students through the system 24 hours a day, 7 days a week. As for its current development state, it consists of lessons which contain text items (see figure 3). Its structure can easily implement project-oriented group work, like Google Docs or Dropbox, which will be fully supported in later versions. In order to get to a lesson, the professor has to select one of his subjects, then a lesson title and finally the text items that compose the lesson. Font type, size and style are editable, so that basic content is easy to add. As a further development we will introduce media files as well, making lessons more intuitive and interactive.

138

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figure 1. Managing subjects for a certain professor

Figure 2. Students overview, filtered

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

139

Figure 3. Editing a lesson

2.3. eTesting module This is the most complex part of the system. It consists of exam configuring and planning, testing, automated feedback, overview as well as its adaptable quiz. Exam configuring begins with quizzes which contain a series of questions and answers divided into chapters (see figure 4). Testing Assistant manages 4 distinct types of questions: - Textbox: the student must type an answer which must be identical to the control answer. Case-insensitive. - Checkbox: permits students to choose one or more answers. No intermediate points. - Ordered: the student is asked to place the answers into a specific order. - Essay: designed for questions that don’t fit into the other question types listed above. The professor will manually correct the students’ answers after exam finishing. Planning continues the configuring part in the exam module, where exam dates are set up individually, provided by a date and time for each separate session. Students are assigned to each exam date, having on their page an overview of the exams assigned to them. Testing starts when the professor activates an exam date. When entering the exam, the student first sees some basic information about it. Then, by clicking on the “Questions” button, the exam questions will show up. The system generates questions in two ways, depending on the parameter “Question Generation”: either random, by randomly selecting a specified number of questions – parameter “Question Amount” in exam configuring, or manual, when the professor picks a subset of questions in the QuestionSet module – parameter “QuestionSet”. He has to answer the questions in the specified time for the exam, otherwise the system will automatically end his exam session and display the final result (see figure 5). If the student somehow leaves his exam page, he can

140

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

resume his session at any time. No answers will be lost because the system periodically backs up his answers. The exam session can be closed only by pressing the button “Finish” or, automatically, when the allowed exam time is up. When a session is manually or automatically closed, the automated feedback system analyses the student’s answers for all question types, except “Essay”. A number of points are calculated and a mark from 1 to 10 is shown.

Figure 4. Adding new questions

For the essay type of question, the manual feedback system comes in charge. In the evaluation section of the exam, the professor may correct answers by entering a number of points between 0 and the maximum amount of points for that question (see figure 6). When the professor quantifies an answer, the correction status changes from “Not Corrected” to “Corrected”. The exam has a correction status as well. If no answers were corrected, the status is “Not Corrected”. When quantifying the first answer, the status changes to “Partially Corrected”, and when no more answers are to correct, the exam gets status “Corrected”. Exam dates and exam students have similar correction statuses as well. An overview of the exam results can be seen, from a professor’s point of view, in the results section of an exam (see Figure 7). Alongside with the mark, the exam status is also shown for every student. Exam statuses have three states: “Assigned”, “In Progress” and “Finalized”. For the students with exam status “Finalized”, the professor can see further information. Also, the professor may see all of his students’ answers.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figure 5. Exam page for student

Figure 6. Quantification of an answer

141

142

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figure 8. Exam results

Another feature of exam overview presents the possibility of mark editing. Regardless of what mark the system calculated, it can be changed by the professor who generated the exam, allowing increasing or decreasing mark for various reasons. This is sometimes helpful, especially when a student is caught cheating. The student has his own type of overview; all marks received by him through exams are visible, together with other details, like professor, subject and timestamp. Also, he has the possibility to view his answers in former exams, too, as long as the professor doesn’t delete the exam. Remark: although the professor deletes the exam, the marks don’t get deleted. It is recommended to delete exams periodically, because they contain substantial information in the database, slowing database access with time (e.g. a university manages 5 specializations x 4 years x 12 groups x 30 students x 7 subjects x 2 exams/subject x 20 questions x 3 answer possibilities = 6.048.000 entries in database table ExamAnswer). Further development will support moving data into tables designed to hold historical data. 3. Conclusions and further work We consider that Testing Assistant – an educational software tool which integrates student and course management as well as a complete testing system with automated feedback – could be a useful instrument for encouraging the student’s learning potential. In further stages of development, we will integrate media files management in lessons as well as exams, a notification system to inform about important news and events as well as an e-mail-style communication interface. The system was developed over a period of 9 months, summarizing over 300 kb of code. Its database consists of 22 tables closely linked to each other, containing all relevant information regarding users, specializations, subjects, lessons and exams.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

143

REFERENCES

[1] Grindei L., Orza B., Vlaicu A. (2008), Multimedia technologies with interactive applications in eLearning (in romanian), Blue Publishing House, Cluj Napoca. [2] Guerra L., Fabbri M., Maeran G. (2008), A problematic teaching model for the implementation of elearning formative pathways, Proceedings of the Conference Knowledge Construction in E-learning Context: CSCL, ODL, ICT and SNA in education, Cesena, Italy. [3] Ilie M., Jugureanu R., Pacurari O.S., Dragomirescu E., Vladoiu D. (2008), Teacher training manual for using e-Learning platform (in romanian), International Letter Publishing Hall, Siveco Romania. [4] Stancov J., Ianculov V. (2008), Multimedia technologies for online testing in educational process, International conference on virtual learning: 2010 - Towards a learning and knowledge society – 2030, Constanta.

Materii prime şi materiale textile – LecŃie interactivă Băsu Mihaela – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi, [email protected] Dan Dorin – Facultatea de Textile Pielărie şi Management Industrial Iaşi, [email protected]

Abstract Lucrarea se doreşte a fi prezentarea unei lecŃii interactive. La început de secol XXI elevul nu mai este atras de procesul de predare – învăŃare clasic în care profesorul predă după planşe şi manual. Ca partener al procesului educaŃional, elevul vrea să intervină, să înŃeleagă mai bine prin descoperire, să caute şi să insiste asupra a ceea ce nu a înŃeles sau a ceea ce îl interesează mai mult. Există nenumărate posibilităŃi de evaluare a elevilor, dar cele mai uşoare şi cele mai îndrăgite sunt cele prin care se utilizează calculatorul. Prin caracterul lor interactiv, li se dă elevilor posibilitatea de autoevaluare şi de a-şi putea corecta greşelile. Elevul are senzaŃia că lucrează cu un partener care i se adresează personal, îl corectează, îl ajută la formarea deprinderilor de a învăŃa logic şi cu mai multă uşurinŃă decât în forma clasică.

1. Introducere Lucrarea cuprinde două lecŃii de educaŃie tehnologică ce tratează unitatea de învăŃare „Materii prime şi materiale textile”. În prima lecŃie elevul primeşte informaŃii despre materiile prime şi materialele textile naturale şi artificiale prin intermediul unor prezentări Power Point cu imagini despre natura materialelor textile, diferite tipuri de materiale textile, procese tehnologice de obŃinere a acestora. În a doua lecŃie, elevul este evaluat cu ajutorul unor teste realizate cu ajutorul programului Hot Potatoes, versiunea 6.3. Testele de evaluare sunt astfel concepute încât elevul se poate autoevalua, cronometra, astfel încât la sfârşitul orei feed-back-ul a fost realizat cu succes. 2. Utilizarea testelor şi aplicabilitatea acestora Odată ce testele sunt pornite în execuŃie, softul dă posibilitatea elevilor de a se autoevalua din mai multe puncte de vedere. Primul test este o evaluare în domeniul materiilor prime textile, ce cuprinde o suită de şase întrebări cu răspuns la alegere. Elevul poate observa pe loc: numărul de întrebări şi dacă răspunsul a fost corect, deoarece calculatorul afişează atât punctajul, cât şi procentul din test care a fost rezolvat. De asemenea, calculatorul dă posibilitatea elevilor de a se cronometra în efectuarea testului, pentru a descoperi capacitatea de reacŃie la întrebări necunoscute. Al doilea test se referă la recunoaşterea produsele textile învăŃate în cadrul lecŃiei. Cu ajutorul imaginilor, elevii trebuie să identifice procesul tehnologic prin care a fost obŃinut produsul.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

145

146

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. SecvenŃele testului de evaluare a cunoştinŃelor despre materiile prime textile

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

147

Figura 2. SecvenŃele testului de evaluare a cunoştinŃelor privind identificarea produselor din fire textile

Al treilea test se referă la recunoaşterea simbolurilor de întreŃinere a materialelor textile.

148

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3 SecvenŃele testului de evaluare la cunoştinŃele despre întreŃinerea produselor textile

3. Concluzii În toate etapele testelor elevii, fiecare în parte, sunt asistaŃi de către profesor, astfel încât feedback-ul este obŃinut foarte repede. Segmentul de consolidare al cunoştinŃelor constă din faptul că elevii pot reface testele până la răspunsul corect. Teste au fost astfel concepute ca să acopere toată plaja de informaŃii esenŃiale din cadrul lecŃiilor. De asemenea, elevii învaŃă mult mai uşor să recunoască semne grafice corespunzătoare materiilor prime şi materialelor textile lucrând interactiv cu calculatorul decât dacă le văd pe o planşă sau în manual. Aplicarea acestor tipuri de lecŃie interactivă la orele de educaŃie tehnologică au demonstrat următoarele avantaje: • Elevii mici reŃin mult mai bine informaŃiile în procesul de predare-învăŃare cu ajutorul imaginilor vizuale; • Viteza de transmitere a informaŃiilor este ridicată datorită succesiunii de imagini şi informaŃii din cadrul prezentării Power Point; • Profesorul şi elevul sunt parteneri în cadrul actului educaŃional şi de evaluare. • Testarea elevilor este foarte rapidă, elevul îşi poate calcula singur punctajul şi se poate corecta singur; • Elevul se poate autoevalua şi îşi poate îmbunătăŃi performanŃele reluând testul ori de câte ori crede că este necesar pentru a se corecta şi învăŃa în acelaşi timp; BIBLIOGRAFIE

[1] Lichiardopol Gabriela, Stoicescu Viorica, Manual de educaŃie tehnologică clasa a VI-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2005 [2] Bunaciu Magda Carmen şi colab. Manual de educaŃie tehnologică clasa a VI-a, Editura Corint, Bucureşti, 2006 [3] Matei Paulina, Ghid de evaluare pentru educaŃie tehnologică clasele V-VIII, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009 http://hotpot.uvic.ca/ (15.09.2009)

Centru Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei Aura Mihai – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iasi, Romania, e-mail: [email protected] Mehmet Sahin – Technical Science College of Selcuk University, Konya, Turcia, e-mail: [email protected] Mariana Paştină – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iasi, Romania Marta Cătălina Harnagea – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iasi, Romania Abstract Lucrarea prezintă un mediu de instruire complet, modern si inovativ , situat în spaŃiul virtual şi destinat pregătirii designerilor în domeniul proiectării încălŃămintei. Centrul Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei (VTC- Shoe) reprezintă rezultatul unui proiect derulat in parteneriat Romania – Turcia - Grecia, in cadrul Programului Lifelong Learning Development of Innovation, fiind finanŃat de Uniunea Europeană.

1. Introducere Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi a iniŃiat proiectul „VTC - Shoe: Centru Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei” (eng. Virtual Training Centre for Shoe Design), parteneri fiind Technical Science College of Selcuk University, Konya, Turcia şi Technical University of Crete, Chania, Grecia. Proiectul se derulează în perioada 2008-2009 şi este finanŃat de Comunitatea Europeană prin programul Lifelong Learning. 2. Abordare şi metodologie 2.1. Metoda VTC - Shoe - Instruire la locul de muncă şi în afara locului de muncă Instruirea la locul de muncă este în general acceptată ca fiind modul cel mai eficient de formare vocaŃională. Se desfăşoară într-un mediu de lucru, folosind instrumente, echipamente, documente sau materiale actuale, pe care cei instruiŃi le vor utiliza mai târziu, când procesul de instruire va fi încheiat. Instruirea în afara locului de muncă se desfăşoară într-un mediu diferit de cel de la locul de muncă. În acest caz, cursanŃii se pot deconecta şi se pot concentra mai mult pe procesul de instruire în sine [1]. Prin urmare, la bazele abordării metodologiei VTC - Shoe stau atât instruirea la locul de muncă sau în cadrul activităŃilor didactice desfăşurate la clasă, asistate de un trainer sau un profesor, cât şi cea în afara locului de muncă, respectiv prin studiu individual. 2.2. Metoda VTC - Shoe - ÎnvăŃare prin observare şi exersare Cursantul acumulează cunoştinŃe în timp ce priveşte sau ascultă un profesor/trainer care explică (observare). „Exersarea” reprezintă pasul următor, prin care el/ea încearcă să pună în practică ceea ce a observat. Acest pas este în legătură directă cu procesul de instruire, mai ales în sfera vocaŃională [2]. 2.3. Metoda VTC - Shoe - Instrument de învăŃare activă ÎnvăŃarea activă se referă la participarea directă a cursanŃilor la procesul de formare. Scopul principal al acestei metode de învăŃare constă în determinarea cursanŃilor să fie receptivi, să participe şi să pună în practică cunoştinŃele acumulate, spre deosebire de metoda pasivă de învăŃare prin care informaŃiile sunt transmise verbal şi/sau vizual. Dacă aplicăm principiile învăŃării active unui proces de instruire, ar trebui să luăm în considerare faptul că „instruirea activă” este strâns legată de pregătirea viitorilor angajaŃi conform cerinŃelor specifice unui anumit loc de muncă.

150

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Prin urmare, procesul de învăŃare activă aplică acele tehnici şi metode care permit cursanŃilor să exerseze în loc să asculte sau să citească. În acest mod se descoperă, se procesează şi se aplică mult mai eficient toate informaŃiile primite. ÎnvăŃarea activă răspunde următoarelor situaŃii: (1) învăŃarea este prin natura sa un efort şi (2) diferite persoane învaŃă în diferite moduri” [3]. 2.4. Metoda VTC - Shoe – Realitate virtuală Realitatea virtuală (RV), este un termen relativ recent, folosit de multe persoane, în multe sensuri. Unii îl folosesc pentru a defini o categorie specifică de tehnologii, numite tehnologii virtuale, iar alŃii îl folosesc într-un sens mai larg, ca fiind asociat cu fantezia pură şi imaginaŃia. Pentru centrul VTC - Shoe partenerii proiectului au adoptat următorul sens al conceptului de realitate virtuală: „Realitatea virtuală reprezintă modul de vizualizare şi de interacŃiune a oamenilor cu date complexe, prin intermediul calculatorului” [4]. Pentru VTC - Shoe, vizualizarea se referă la modul de generare grafică a desenelor complexe de proiectare, la animaŃiile şi la filmele video folosite în cadrul fiecărei lecŃii. InteracŃiunea cursant-calculator presupune urmărirea mesajului transmis prin text scris, prin grafică sau prin voce, precum şi rezolvarea interactivă a testelor propuse pentru verificarea cunoştinŃelor acumulate. Instruirea virtuală oferă multiple avantaje. Cercetătorii au indicat că aproximativ 30% din sesiunile de instruire pot fi desfăşurate în mediul virtual. Se economisesc astfel timp şi importante resurse financiare deoarece nu sunt necesare de fiecare dată spaŃii şi echipamente speciale destinate desfăşurării unui proces educaŃional clasic. Când programul de instruire (VTC - Shoe) este încărcat pe calculatorul personal, cursantul îl poate folosi de câte ori are nevoie. El/ea poate repeta fiecare modul sau lecŃie, în mod individual, până când simte că a acumulat un anumit nivel de cunoştinŃe teoretice, respectiv abilităŃi practice. După parcurgerea unei lecŃii, cursantul se poate auto-verifica prin rezolvarea testelor propuse. 2.5. VTC-Shoe – Instrument Lifelong Learning VTC - Shoe este un instrument de instruire dezvoltat conform obiectivelor generale şi operaŃionale ale programului Lifelong Learning [5]. Acest centru răspunde cerinŃelor unuia din obiectivele generale ale sub-programului Leonardo da Vinci, prin care se doreşte susŃinerea participanŃilor la instruire şi a activităŃilor ulterioare de instruire prin acumularea şi folosirea cunoştinŃelor, a abilităŃilor şi a calificărilor pentru a facilita dezvoltarea personală, angajarea şi participarea pe piaŃa de muncă europeană. Alt obiectiv general, la care centrul VTC - Shoe răspunde, costă în susŃinerea învăŃământului vocaŃional, în termeni de calitate şi inovare. Pe lângă acestea, acest centru facilitează dezvoltarea practicilor inovative în domeniile educaŃiei şi instruirii vocaŃionale şi transferul lor între Ńările partenere în proiect sau către alte Ńări din spaŃiului european, conform unuia din obiectivele operaŃionale Leonardo da Vinci. De asemenea, centrul VTC - Shoe contribuie la dezvoltarea conŃinutului materialelor didactice şi de instruire în domeniu, a serviciilor şi a practicilor pedagogice specifice învăŃării pe parcursul vieŃii (Lifelong Learning), toate acestea fiind bazate pe utilizarea tehnologie informaŃiei. Se promovează astfel îmbunătăŃirea calităŃii sistemelor şi a practicilor specifice învăŃământului vocaŃional , în concordanŃă cu una din priorităŃile sub-programului Leonardo da Vinci lansată în cadrul apelului pentru proiectele din competiŃia anului 2007 şi se oferă un exemplu de bună practică care susŃine acumularea de către cursant a competenŃelor cheie şi aplicarea principiului de “a învăŃa cum se învaŃă”. 3. Curriculum VTC – Shoe Pentru început, a fost elaborat un curriculum comun, luând în considerare obiectivele şi modul de abordare al instruirii propuse în cadrul acestui centru virtual. Au fost folosite ca bază pentru dezvoltarea curriculară cele trei rapoarte naŃionale întocmite de Ńările partenere în proiect:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

151

Romania, Turcia şi Grecia. Curriculum comun rezultat şi adoptat de parteneri în cadrul Centrului Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei VTC – Shoe, precum şi software-ul educaŃional dezvoltat, răspund problemelor semnalate de aceste rapoarte naŃionale, şi anume: • Există diferenŃe semnificative la nivelul pregătirii viitorilor specialişti în domeniul designului şi proiectării încălŃămintei între Ńările partenere, diferenŃe legate de oferta de cursuri de lungă sau de scurtă durată, de metodele de predare folosite în instituŃiile de învăŃământ sau de formare profesională, de nivelul de competenŃă atins de absolvent la parcurgerea unui anumit modul de pregătire. • Materialele didactice şi de instruire în domeniul proiectării încălŃămintei, utilizate în Ńările partenere, sunt insuficiente şi se bazează preponderent pe folosirea mijloacelor clasice de predare (curs sau manual tipărit). • Procesul de instruire pune accent pe activitate la clasă, asistată de un profesor-trainer, aprofundările prin studiu individual, prin exerciŃiu, nefiind posibile tocmai din cauza lipsei instrumentelor specifice, cum ar fi softurile educaŃionale şi de instruire multimedia. • Tehnicile moderne de predare-instruire bazate pe utilizarea tehnologiei informaŃiei se află încă în stadiu incipient. Tehnologia web şi accesarea unor cursuri on-line în domeniul designului şi proiectării încălŃămintei nu sunt accesibile, nefiind dezvoltate până în prezent în Ńările partenere. De altfel, nici la nivelul Uniunii Europene nu sunt rezultate semnificative în acest sens. • Chestionarele completate de reprezentanŃii firmelor de profil din Ńările partenere au scos în evidenŃă lipsa de personal, sau personal insuficient pregătit în domeniul proiectării încălŃămintei, timpul prea mare alocat pregătirii unui specialist în domeniu. • Chestionarele completate de studenŃii din instituŃiile partenere în proiect au evidenŃiat următoarele aspecte: audierea cursurilor se face într-o manieră pasivă, de aici şi lipsa de interes pentru această profesie la nivelul tinerei generaŃii, lipsa mijloacelor şi a instrumentelor specifice studiului şi pregătirii individuale, instruirea nu este centrată pe cursant, lipsa aplicaŃiilor interactive, insuficienta utilizare a unui suport audio/video care să răspundă cerinŃelor de învăŃare ale studenŃilor. 4. ConŃinutul site-ului VTC - Shoe Metodele şi tehnicile folosite în cadrul centrului au fost concepute, dezvoltate, testate, monitorizate şi evaluate de partenerii implicaŃi în proiect. Centrul VTC - Shoe are propriul său curriculum, comun Ńărilor partenere, modulele de învăŃare fiind proiectate şi adaptate necesităŃilor cursantului. Este accesibil în patru limbi: engleză, română, turcă şi greacă. Fiecare lecŃie conŃine text, animaŃii, filme video, suport audio, toate acestea fiind susŃinute de o interfaŃă grafică deosebită. Site-ul, a cărui adresă web este http://www.vtcforshoedesign.com/, cuprinde următoarele secŃiuni, toate acestea susŃinând şi completând procesul de instruire propriu-zis:

Figura 1. InterfaŃa de deschidere a Centrului Virtual pentru Proiectarea ÎncălŃămintei

• • • • • • • • • •

Pagina de start Adrese/Baza de date LecŃii/Module Teste AnimaŃii/Video ColecŃii NoutăŃi/Ştiri Demo Date de contact Legături utile.

152

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

SecŃiunile Pagina de start, NoutăŃi/Ştiri, Demo, Date de contact şi Legături utile permit vizualizarea informaŃiilor fără să fie necesară înregistrarea utilizatorului, fiind accesibile publicului larg. Pentru accesarea secŃiunilor propriu-zise de instruire este necesară autentificarea prin Utilizator si Parolă. 4.1. Pagina de start, date de contact, legături utile Accesând adresa www.vtcforshoedesign.com, pot fi vizualizate o serie de informaŃii generale despre proiect: titlu, acronim, logo-ul programului Lifelong Learning, o foarte scurtă prezentare a conceptului VTC- Shoe. Este posibilă contactarea directă, prin e-mail, a managerilor de proiect din cele trei Ńări partenere. De asemenea, o serie de legături utile au fost adăugate, ceea ce va permite utilizatorului navigarea în mediul virtual. 4.2. Adrese/Baza de date In cadrul proiectului a fost alcătuită o bază de date ce conŃine datele de contact ale unor firme producătoare de încălŃăminte şi servicii conexe din Ńările partenere. Au fost înregistrate un număr de 116 firme din România, 1232 din Turcia şi 505 firme din Grecia. Cursantul, în căutarea unui viitor loc de muncă, are acces la această bază de date şi poate intra în contact direct cu angajatorul în momentul în care ar dori trimiterea unei intenŃii de angajare. De asemenea, baza de date a fost necesară pentru diseminarea rezultatelor proiectului pe o scară cât mai largă. 4.3. LecŃii/Module Curriculum adoptat de partenerii proiectului reuneşte cele mai bune practici curriculare în domeniu la nivel European şi a permis elaborarea şi dezvoltarea conŃinutului lecŃiilor pentru patru module: Modului I- Picior, Modulul II - ÎncălŃăminte, Modulul III - Sisteme de mărimi, măsurători şi instrumente, Modulul IV- Design şi proiectare. Primele trei module conŃin un număr de 10 lecŃii teoretice, susŃinute de suport audio şi video. Parcurgerea acestor module permite cursantului dobândirea cunoştinŃelor teoretice necesare iniŃierii în domeniul designului produselor de încălŃăminte. Ultimul modul, Design şi proiectare, conŃine un număr de 14 lecŃii practice, prezentate într-o ambianŃă grafică susŃinută de animaŃii şi filme video, şi va permite cursantului dobândirea, pas cu pas, a acelor abilităŃi şi competenŃe necesare unui designer. Metoda de proiectare folosită în cadrul lecŃiilor practice este denumită de către autori „Metoda VTC-Shoe”. Această metodă este rezultatul experienŃei în activitatea didactică de specialitate acumulate de autori şi constă în combinarea a două metode clasice: metoda modelării 3D a produsului de încălŃăminte pe o formă tridimensională numită calapod şi metoda construcŃiei copiativ-grafice bazată pe utilizarea suprafeŃei aplatizate a calapodului şi trasarea unei reŃele de construcŃie 2D. Metoda de proiectare 3D necesită foarte multă experienŃă practică, o bună vedere în spaŃiu, un simŃ dezvoltat al percepŃiei formelor tridimensionale şi este abordată de designerii experimentaŃi, în timp ce metoda de proiectare 2D, cu toate că se bazează pe relaŃii de calcul precise, conduce la rezultate bune doar în cazul modelelor simple de încălŃăminte. Autorii au decis să combine aceste două metode, oferind astfel cursanŃilor posibilitatea să-şi însuşească o tehnică completă, precisă şi controlabilă din punctul de vedere al acurateŃei în obŃinerea setului de tipare. Dacă aplică în mod corect metoda VTC-Shoe, cursanŃii vor fi în măsură să proiecteze un produs de încălŃăminte, oricât de complicat ar părea modelul la prima vedere. Prin această metodă, autorii încearcă să depăşească limitele actuale, limite semnalate atât de cadrele didactice de specialitate, cât şi de studenŃii. Nu s-a renunŃat la metoda grafică 2D deoarece la obŃinerea desenului de bază pentru un anumit model se foloseşte o reŃea de linii de bază şi auxiliare care poate face legătura cu puncte anatomice importante cu rol activ în biomecanica

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

153

piciorului. Cursantul vizualizează astfel locul şi poziŃia fiecărei linii de bază, auxiliare sau de model în relaŃie directă cu forma şi structura piciorului. Mai mult, reŃeaua de construcŃie bazată pe linii a fost extinsă şi în spaŃiul tridimensional şi este aplicată modelării 3D direct pe calapod, păstrându-se corespondenŃa, semnificaŃia şi modul de trasare a liniilor de bază şi auxiliare specific unei metodei 2D. Pentru un designer care lucrează în acest domeniu, această metodă poate părea consumatoare de timp, pentru că el proiectează un nou model simplificând etapele de lucru şi renunŃând la o serie de paşi intermediari. Are simŃul liniilor şi al formelor, şi ceea ce este foarte important , are experienŃă. Dar, pentru un începător, este important ca acesta să aibă o serie de elemente (linii, puncte, reŃea de bază tridimensională sau bidimensională) pe care să le poate trasa precis şi pe care să le poate controla şi verifica. Pe măsură ce capătă experienŃă şi devine avansat, cursantul îşi va forma propriul stil de lucru. Prin urmare, această metodă este folositoare începătorilor, îi ajută să se ghideze, să poziŃioneze corect o linie, un punct, un detaliu, să găsească linia corectă de separaŃie dintre repere, să facă trecerea de la forma 3D la desenul de bază al întregului model şi apoi la setul de tipare plane. Metoda VTC-Shoe propusă pentru lecŃiile practice, o combinaŃie între metodele folosite la momentul actual în domeniul proiectării încălŃămintei, se bazează pe tehnica pas cu pas. Se exemplifică în continuare conŃinutul unei astfel de lecŃii practice.

Figura 2. Exemplu lec ie: Proiectarea incaltamintei pentru barbati- modelarea 3D

154

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3. Exemplu lecŃie: Proietarea incaltamintei pentru barbati- ob inerea tiparelor

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

155

4.4.Teste. Utilizatorul va folosi testele pentru verificarea cunoştinŃelor acumulate . Au fost elaborate teste interactive, atât pentru modulele teoretice, cât şi pentru modulul practic. Aceste teste pot sta la baza elaborării grilelor de verificare a cunoştinŃelor de către profesor.

4.5. AnimaŃii/Video. AnimaŃiile pot fi accesate în această secŃiune. SecvenŃele animate au fost obŃinute prin simulare 3D cu ajutorul unui soft specializat pentru proiectarea încălŃămintei. In plus, o serie de filme video sunt prezentate în cadrul lecŃiilor teoretice sau practice. 4.6. ColecŃii. În această secŃiune sunt prezentate aspectele teoretice referitoare la particularităŃile dezvoltării colecŃiilor de modele pentru încălŃăminte. În cadrul activităŃilor de testare şi pilotare a metodei VTC - Shoe, realizate în cadrul proiectului cu studenŃii din instituŃiile partenere, a fost alcătuit un portofoliu de lucrări/coleciii care va fi prezentat în această secŃiune. 4.7. NoutăŃi/Ştiri. În această secŃiune sunt reunite apariŃiile în presă, lucrările publicate de autorii site-ului şi care fac referire la proiectul VTC – Shoe. 4.8. Demo. Înainte de înregistrarea ca utilizator, viitorul cursant poate vizualiza conŃinutul curriculum-ului şi poate parcurge trei lecŃii complete din modulul practic, celelalte lecŃii fiind oferite în regim parŃial. Această secŃiune este deschisă publicului larg. 5. Concluzii Scopul proiectului VTC-Shoe este cel de a dezvolta un centru virtual de învăŃământ la distanŃă în domeniul proiectării încălŃămintei şi se adresează cadrelor didactice din învăŃământul preuniversitar şi universitar de specialitate, instructorilor, maiştrilor şi tehnicienilor din firmele de încălŃăminte, precum şi tuturor celor care ar dori să dezvolte o carieră în designul şi proiectarea încălŃămintei. Centrul Virtual de Instruire pentru Proiectarea ÎncălŃămintei este accesibil prin intermediul internetului la adresa www.vtcforshoedesign.com si reprezintă un mediu de instruire inovativ. Proiectul „Virtual Training Centre for Shoe Design” , acronim VTC- Shoe este finaniat de Uniunea Europeana in cadrul programului Lifelong Learning.

BIBLIOGRAFIE

[1]

S. Wood, „Fully on-the-job trening.Experiences and steps ahead”, sursa: http://www.ncver.edu.au/research/proj/nr0021b.pdf [2] M. van Lent, J.E. Laird, „Learning procedural knowledge through observation”, in International Conference On Knowledge Capture Proceedings of the 1st international conference on Knowledge capture, 2001, pp.179-186 [3] C. Meyers, T. B. Jones, Promoting Active Learning: Strategies for the College Classroom, Jossey-Bass, San Francisco, 1993. [4] S. Aukstakalnis, D. Blatner, Silicon Mirage; The Art and Science of Virtual Reality , SUA, 1992 [5] Lifelong Learning Programme: Part I – Priorities of the 2007 General Call for Proposals, (EAC/61/2006), sursa: http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/call/part1_en.pdf

Noi perspective în modelarea virtuală 3D a produselor de îmbrăcăminte în contextul procesului de “mass customization” şi personalizare a acestora Avădanei Manuela – Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", [email protected] Pintilie Ecaterina – Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", [email protected] Filipescu Elena – Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Filipescu Emilia – Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", emfitex.tuiasi.ro

Abstract Purtătorul/clientul solicită diversificarea şi personalizarea produselor de îmbrăcăminte. Procesul de personalizare implică nu numai creaŃia îmbrăcămintei; acesta trebuie să ia în consideraŃie varietatea mărimilor, respectiv particularităŃile formei exterioare a corpului uma, iar produsele realizate trebuie să răspundă în timpul cel mai scurt cerinŃelor diversificate ale consumatorilor. In lucrare se prezintă noi aplicaŃii ale programelor de proiectare pentru modelarea 3D a tiparelor produselor de îmbrăcăminte.

1. Introducere ProducŃia în serie şi producŃia personalizată pentru un anumit sistem de producŃie, sunt concepte opuse. In epoca contemporană, în piaŃa bunurilor de consum , ciclul de viaŃă al produselor este din ce în ce mai scurt şi chiar dacă producătorii măresc volumul de producŃie, de multe ori nu mai reuşesc să câştige piaŃa de consumatori. Succesul în fabricaŃie impune adoptarea unor noi metode şi mijloace pe traiectoria client →achiziŃie pentru a gestiona şi anticipa schimbările pe care trebuie să le facă , pentru a răspunde rapid şi cu flexibilitate la cerinŃele pieŃii. Multe companii din domeniu se văd nevoite să îşi modifice strategia de piaŃă, pentru a satisface cerinŃele diverisificate ale clienŃilor. In aceste condiŃii, se impune realizarea unor produse de îmbrăcăminte perfect adaptate la cerinŃele consumatorilor, personalizate/ individualizate, dar cu costuri aferente unei producŃii de masă (mass customization). In cadrul acestui nou sistem de producŃie, prin aplicaŃii informatice (Computer – Aided Manufacturing Systems), prin procese de inovare/ dezvoltare de produse noi se potrivesc proprietăŃile produsului finit la nevoile consumatorului. În întreaga lume, cea mai mare problemă pentru industria de îmbrăcăminte o constituie timpul necesar pentru lansarea unor modele de produse de îmbrăcăminte. Dacă în urma unor studii de marketing, se stabilesc tipurile de produse solicitate de către clienŃi, apoi urmează etapele procesului de confecŃionare, livrare şi desfacere în magazine, de unde clientul urmează să achiziŃioneze. In acest circuit, lipseşte legătura directă între client şi producător, legătura prin care producătorul identifică cerinŃele unui anumit segment de piaŃă, prin care îşi poate orienta mai bine colecŃia de modele. De asemenea, lansarea unei colecŃii se face după ce s-au confecŃionat prototipuri, s-au verificat din punct de vedere dimensional. Aceste activităŃi necesită mult timp, consum de materie primă, energie, manoperă etc., cheltuieli suplimentare care ridică uneori preŃul de desfacere al produsului de îmbrăcăminte. Aceste probleme se pot elimina prin integrarea tehnologiilor CAD în sistemele de producŃie cu efecte pozitive asupra creşterii productivităŃii muncii, reducerii timpului de fabricaŃie/ livrare. Integrarea sistemelor CAD cu tehnologii web este cunoscută sub numele de „e- prototyping” („eprototipare”).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

157

E- protoyping reprezintă o soluŃie de creare de noi materiale, modele, produse de îmbrăcăminte în spaŃiul virtual, cu următoarele etape: • Realizarea materialelor, cu caracteristicile tehnice dorite; • Proiectarea tiparelor 2D; • Realizarea manechinelor; • Simularea în spaŃiul 3D a produsului confecŃionat ; • Analiza virtuală a modelelor prezentate (detalii stilistice, corespondenŃa dimensională, modul de comportare al materialului ales pentru confecŃionare etc); • Efectuarea unor modificări; introducerea animaŃiilor; • Prezentarea pe web a modelului/ colecŃiei realizate pentru desfacere. Astăzi, tehnologia informaticii (IT-ul) joacă un rol vital în industria textilă. Orice companie face uz de cei 4 M: oameni, maşini, material, bani (men, machines, materials, money). Pentru a avea succes în afaceri, managerii trebuie să se concentreze pe sincronizarea tuturor acestor factori. Odată cu creşterea competiŃiei, companiile fac uz de suportul IT drept atu în faŃa concurentei. Pe scurt, multe companii textile se folosesc de puterea tehnologică pentru a adăuga valoare afacerii lor. Traiectoria dezvoltării aplicaŃiilor IT a intersectat fiecare aplicaŃie în industria de textile. De la îmbunătăŃirea performanŃelor de prelucrare a textilelor şi realizare a unui control al proceselor mai eficient, IT-ul a introdus inteligenŃa în fiecare nod al lanŃului de producŃie.

2. Prezentarea principalelor etape de modelare virtuală 3D a produselor de îmbrăcăminte Transpunerea formelor plane a tiparelor produselor de îmbrãcãminte din 2D, realizate cu diferite sisteme CAD (Lectra, Gemini, Investronica, Gerber, Optitex) în 3D este o activitate laborioaăa care presupune cunoaşterea următoarelor informaŃii: -informaŃii despre materialele din care se vor confecŃiona produsele de îmbrăcăminte (compoziŃie fibroasă, drapaj, contracŃie, masă etc.); -geometria zonei de corp pe care se plasează reperul/ produsul; -tehnologia de confecŃionare; -posibilităŃile de modificare a tiparelor în funcŃie de forma corpului uman şi caracteristicile materialului. Transpunerea tiparelor proiectate cu sistem CAD (de exemplu Gemini CAD- modulul de proiectare Gemini Pattern Editor) din 2D în 3D se realizează în următoarea succesiune: -modelarea tridimensionala a manechinului la valorile dorite/impuse de tabelul dimensional sau de dimensiunile purtătorului; -importul formelor plane (2D) ale tiparelor dintr-un sistem CAD; -modelarea a suprafeŃei tiparelor pentru obŃinerea formei 3D a produsului; -verificarea şi modificarea tiparului pentru asigurarea corespondenŃei corp-produs. In lucrare se prezintă, secvenŃial modul de utilizare al aplicaŃiei 3ds MAX pentru reprezentarea virtuală a produselor de îmbrăcăminte. Acest software are puternice abilităŃi de modelare, o arhitectură flexibilă pentru programele terŃe şi o bună legătură cu platforma Microsoft Windows. Acest program este în mod special folosit de creatorii de jocuri video, studiourile de reclame TV şi studiourile de arhitectură. Pe lângă uneltele sale de modelare şi animare, ultima versiune de 3ds Max are posibilitatea de simulare dinamică, posibilitatea de realizare a efectelor de mat/ trasnsparent, luminos/ întunecat, în funcŃie de preferinŃa utilizatorului. 3ds Max are posibilitatea de a importa diferite forme de manechine/ corpuri de la diferite scannere şi de a exporta corpul uman ca Wavefront Object, în diferite poziŃii. De exemplu, se poate opta pentru poziŃia generica „Omul Vitruvian” pentru a facilita modelarea 3D a produsului de îmbrăcăminte.

158

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. Manechin virtual

Folosind câmpul de lucru „front”, reperele produsului de îmbrăcăminte (tipare realizate 2D) se vor poziŃiona cât mai aproape de manechin, cu linia umerilor mai ridicată decât linia umerilor de pe manechin, deoarece în această zonă se impune curbarea materialului, pentru asocierea/ simularea liniei cusăturii umărului. In câmpul “left sau perspective”, reperele sunt aşezate cât mai aproape de manechin (se păstrează o mică distanŃă). Se verifică, dacă faŃa materialului din care se confecŃionează produsul este orientată spre exterior.

Figura 2. PoziŃionarea reperelor

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

159

După poziŃionare, se precizează liniile de asamblare care urmează a fi obŃinute. Liniile de coasere sunt vizibile pe liniile de contur ale diferitelor repere, dar ele pot apare şi în interiorul suprafeŃei acestuia, dacă se realizează o „secŃiune” în aceasta. Procesul de „coasere” trebuie realizat succesiv, iar muchiile selectate pentru coasere vor fi colorate în roşu (se apasă tasta „ctrl”). Câmpul de lucru se poate roti, mări chiar şi dacă o muchie este selectată pentru a facilita căutarea muchiei corespondente. După ce au fost selectate ambele muchii, se apasă butonul „create seam” din zona de lucru secundară. Aceasta va crea o serie de linii paralele între liniile de contur. Liniile realizate au culoare roşie, ceea ce însemnă ca muchiile au fost selectate. Dacă în asamblare, se realizează o suprapunere a traseelor de coasere (încrucişare), apare o eroare, care se poate corecta prin activarea butonului „reverse seam” (liniile selectate au culoarea roşie) şi în acest mod se corectează succesiunea de asamblare. In pasul urmator ar trebui cusute liniile de contur din zona bustului. Dacă se va selecta linia din tiparul spatelui şi apoi cea din tiparul feŃei, apare o eroare care ne avertizează că muchiile selectate nu sunt echivalente ca lungime. Pentru a realiza această cuăatura, ca şi în execuŃia reală, este necesară o succesiune distinctă- în prima etapă se realizează coaserea pensei. Odată realizat acest lucru, se selectează cele 2 margini (deasupra şi desubtul pensei), se apasă Figura 3. Selectarea liniilor de contur butonul „make multisegment” din zona de lucru secundară, apoi se selectează linia de la spate, după care se activează butonul „create seam”. În acest mod, se stabileşte faptul că linia de la spate este cusută împreună cu ambele laturi de la faŃă. Dacă între cele două linii de contur există o anumită diferenŃă (1 cm) atunci se activează butonul „seam tolerance” din zona de lucru secundară. Dacă între lungimile liniilor de contur apare o diferenŃă prea mare, atunci pe liniile de asamblare va apare încreŃirea materialului.

Figura 4. Linii de contur pregătite pentru coasere

In etapa următoare, se introduc informaŃii despre material. Din lista de butoane se va selecta „cloth”. Aceast modificator permite utilizatorului să stabilescă caracteristicile materialului, cât şi

160

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

modul în care acesta va reactiona cu factorii externi. După selecŃie, se apasă butonul „object properties” din zona de lucru secundară. În acest moment apare o fereastră în care sunt precizate toate informaŃiile necesare tipului de material. Se selectează butonul radial „cloth”, fapt care va activa zona mediană de parametri. Selectând „presets” se poate alege un material tip bumbac, caşmir, mătase, saten, spandex, piele, latex, poliester, materiale grele, tafta, lână etc. (se poate simula un material care este umed). Fiecare selectare va avea un set de valori diferit in parametrii din câmpul inferior, care poat fi modificat de utilizator pentru a realiza materiale ce nu se află în lista. Exista opŃiunea de a salva sau încărca setările realizate de utilizator, pentru folosiri ulterioare în alte scene. De exemplu se alege un material tip mătase „silk”. Pasul urmator este setarea relaŃiei material-manechin. Pentru aceasta, se va apasa butonul „Add Objects” prin care se deschide o noua fereastra de dialog, şi din lista de obiecte se selectează manechinul, după care se confimă selecŃia realizată. Se activează apoi butonul„Collision Object”. În acest moment, materialul interacŃionează cu manechinul. Pentru a elimina străpungerea materialului, se recomandă setarea „Offset”-ului la 0.3. Simularea coaserii se realizează în 2 etape. In prima etapă se apropie reperele, dar gravitaŃia nu acŃionează pentru a preveni alunecarea lor înainte de a se sprijini pe manechin. In etapa a doua se finalizează coaserea materialului. În zona de lucru secundară, submeniul „Simulation Parameteres” se dezactivează butonul „Gravity”. In simularea actuală nu este necesară activarea altor parametri. Se verifică statutul opŃiunilor „Solid Collision”, „Use Sewing Springs” şi „Show Sewing Springs” din acelaşi submeniu (trebuie să fie active). Se apasă butonul „Simulate Local (damped)”. Datorită faptului că scena în lucru are puŃine elemente şi totul se realizează rapid, se adoptă varianta „damped” pentru a încetini simularea. Când simularea a început, materialul este tras şi îndoit după cum este forŃat de cusături. Procesul se opreşte când liniile de contur sunt foarte aproape unele de altele (se apasă tasta Esc).

Figura 5. Produs de îmbrăcăminte (simularea coaserii)

In următoarea etapă, materialului i se aplică forŃe fizice. Pentru aceasta, din zona de lucru secundară se activează butonul „Gravity” şi se dezactivează opŃiunea „Use Sewing Springs”. În

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

161

acest mod se elimină liniile verzi care arată care zone vor fi cusute împreuna. Se modifică valoarea butonului „Subsamples” la 3 şi se apasă butonul „Simulate Local”. În acest moment, materialul este supus gravitaŃiei şi va cădea pe umeri, într-o poziŃie de echilibru. Scena în care s-a realizat coaserea, este un mediu ideal, in care nu exista inca forte exterioare. Simularea se lasa sa ruleze pana la incetinirea modificării materialului, după care se poate opri prin apasarea butonului sau prin folosirea tastei „Esc”. După terminarea procesului de “coasere“ se trece la verificarea produsului, a modului de aşezare pe mancehin, pentru a identifica apariŃia unor cute, zone de tensionare, anumite categorii de defecte. În funcŃie de tipul acestora, se adoptă o anumită soluŃie de remediere. Programul oferă posibilitatea schimbării tipului de material, a caracteristicilor acestuia pentru a realiza un alt produs. Produsul se va “resimula” din pasul anterior. În acest mod, designerii au posibilitatea să analizeze care este armonia modelului, unitatea compoziŃională a acestuia.

Figura 6. Produs “confecŃionat”

3. Concluzii Proiectarea în spaŃiul virtual a produselor de îmbrãcãminte prin simularea interactivă a elementelor produs-materie primă-manechin virtual impune un studiu amplu pentru elaborarea unei soluŃii optime de asamblare virtuală a reperelor structurale ale ansamblului vestimentar. Simularea 3D a produsului îmbrăcat pe corp se va realiza prin elaborarea unor modele complexe mecanice de coliziune, renderizare şi animaŃie. AnimaŃia sistemului produs de îmbrãcãminte-corp uman va fi elaborată secvenŃial, în funcŃie de etapele de animare ale scheletului. In acest context, deplasarea produsului de îmbrãcãminte în raport cu suprafaŃa corpului, se va realiza prin modelare matematică, in funcŃie de anumite puncte de contact care se stabilesc între corp-produsul vestimentar, în timpul efectuării unei anumite mişcări, deplasări. In acest mod, se va putea evalua corespondenŃa dimensională corp-produs vestimentar, parametrii de confort, zonele de contact (silueta, croiala etc.). In funcŃie de rezultatele obŃinute se pot modifica anumite forme ale elementelor/ reperelor de produs (se poate interveni asupra croielii, siluetei, formei liniilor de divizare, poziŃiei unor buzunare, formei şi dimensiunile elementelor de finalizare a unor terminaŃii etc.). În acest mod se obŃin prototipare. In etapa următoare, se trece la desfăşurarea automată 3D

162

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

în 2D şi astfel reperele structurale ale produsului de îmbrãcãminte vor fi exportate către un sistem CAD/ CAM şi apoi în sistemul de fabricaŃie pentru materializarea fizică a produsului conceput în spaŃiul virtual. Programul utilizat permite, într-un mod corect, transformarea tiparelor de bază bidimensionale în simulări ale produsului pe corpul uman în diferite condiŃii. Cu un training adecvat, tehnicianul poate să utilizeze o multitudine de funcŃii specifice programului 3ds Max, ajungând să realizeze simulări în condiŃii complexe de climă, luând în considerare parametri de umiditate, vânt, luminozitate, etc., asigurând produsului un nivel de calitate ridicat.

BIBLIOGRAFIA

[1] E.Pintilie, G. Ciubotaru, M. Avădanei, Proiectarea confecŃiilor textile asistate de calculator, Ed. Performantica, Iaşi, 2006, ISBN 973-730-259-1. [2] E. Filipescu, M. Avădanei, Structura şi proiectarea confecŃiilor textile, Ed. Performantica, Iaşi, 2007, ISBN 978-973-730-412-4 [3] E. Pintilie, M. Avădanei, Proiectarea asistată de calculator în confecŃii, Ed Performantica, Iaşi, 2009, ISBN 973- 730- 597- 3 [4] http://www.3ds max/ tutorial

AplicaŃie pentru testarea cunoştinŃelor în domeniul claselor de cusături pentru confecŃii textile Aileni Raluca Maria – [email protected] Farima Daniela – [email protected] Ciocoiu Mihai – [email protected] Facultatea de Textile, Pielărie şi Management Industrial, Iaşi Abstract ConŃinutul fiecărei discipline din învăŃământul universitar şi obiectivele pe care aceasta şi le propune să le îndeplinească impun o serie de metode adecvate. EficienŃa instruirii educaŃionale presupune agilitate şi acurateŃe în alegerea metodei optime pentru a transmite, a reŃine şi a testa informaŃia care face obiectul unui curs. Produsele software pentru evaluarea cunoştiinŃelor, se particularizează în funcŃie de interacŃiunea om - calculator, de momentul în care are loc evaluarea cunoştiinŃelor, de scopul testării şi de modalitatea de obŃinere a rezultatului acesteia. Produsul software realizat “Test - Clase de cusături” , reprezintă un mod particular de evaluare şi notare a nivelului de cunoştiinŃe al studentului, pentru domeniul industriei de confecŃii, în ceea ce priveşte clasificarea, simbolizarea, domeniul de utilizare, tehnologia şi caracteristicile îmbinărilor prin coasere. Lucrarea prezintă o primă aplicaŃie dintr-un pachet de programe e-learning destinate instruirii celor interesaŃi. AplicaŃia este gândită, astfel încât să poată fi accesată de utilizatori cu nivele variate de pregătire.

1. Introducere EvoluŃia tehnologică din ultimul timp şi pătrunderea calculatorului în aproape orice activitate au determinat folosirea mijloacelor multimedia şi a internetului pentru a îmbunătăŃi calitatea procesului de învăŃare, dar şi apariŃia unor noi mijloace pentru testarea cunoştiinŃelor în diverse domenii. Evaluarea constă în măsurarea sau aprecierea progreselor studenŃilor în ceea ce priveşte : cunoaşterea, înŃelegerea, aplicarea şi integrarea informaŃiilor acumulate în procesul de învăŃare. Prin testare, cursantului, studentului, i se propune să răspundă la un şir de întrebări din test sau să aleagă dintr-un set de enunŃuri afirmaŃiile adevărate, în scopul evaluării cunoştiinŃelor acumulate. Nota se calculează din suma punctelor acumulate pentru răspunsurile corecte. Testul este un instrument sub formă fizică, a unui document scris, sau sub formă electronică ca un produs software. El reprezintă o tehnică pentru examinarea, evaluarea verificarea informaŃiilor acumulate în urma unui curs. În gama software pentru testare intră produsele de verificare, control, evaluare şi notare asistată de calculator, în sistem computerizat autonom, sau bazate pe tehnologie de reŃea, a cunoştinŃelor obŃinute din orice formă de învăŃământ, instruire, educaŃie. AplicaŃia software specializată în evaluare este un serviciu oferit utilizatorilor, care având la dispoziŃie tehnologia necesară pot accesa noi modalităŃi mai simple şi elegante în testarea cunoştiinŃelor. ConŃinutul pe care se bazează aplicaŃia software – cursurile predate de cadrele didactice, constituie baza de informaŃii necesară pentru conceperea seturilor de întrebări şi răspunsuri ( propoziŃii adevarate sau false notate corespunzător la selectarea lor ). Evaluarea este definită ca instrument sau modalitate de reglare a proceselor de predare – învăŃare, de îmbunătăŃire şi perfecŃionare continuă a calităŃii şi funcŃionalităŃii lor. Testarea

164

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

nivelului acumulat de cunoştiinŃe are rolul de a corecta, a regla şi a ameliora atât la nivelul cursantului cât şi la nivel de tehnică de sistematizare şi predare a cursului. Evaluarea ca activitate, include acŃiuni complexe de constatare şi apreciere a rezultatelor, de diagnosticare sau analiză şi depistare a cauzelor ce au dus la rezultatele respective, de prognosticare, de prevedere a desfăşurării ulterioare a procesului[3]. Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de învătământ, care urmăreşte măsurarea cantităŃii cunoştiinŃelor dobândite, ca si valoarea, nivelul, performanŃele şi eficienŃa acestora la un moment dat, oferind soluŃii de perfecŃionare a actului didactic. A evalua rezultatele dintr-o formă de învătământ înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum şi eficienŃa metodelor de predareînvaŃare[3]. łinta succesiunii de acŃiuni : stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor sau măsurarea rezultatelor aplicării programului, este evaluarea cunoştiinŃelor. EsenŃa evaluării este cunoaşterea efectelor acŃiunii desfăşurate, pentru ca pe baza informaŃiilor obŃinute, aceasta activitate să poată fi ameliorată în timp. Evaluarea înseamnă deci: măsurarea, interpretarea, aprecierea rezultatelor şi adoptarea deciziei. Din analiza relaŃiilor dintre evaluarea rezultatelor şcolare şi procesul de instruire se desprind funcŃiile evaluării. Aceste funcŃii privesc sarcinile, obiectivele, rolul şi destinaŃia evaluării. Feedback-ul pozitiv în cazul predării unui curs îl constituie obŃinerea unor rezultate bune în urma evaluării studenŃilor, iar un feedback negativ cere în mod imperativ o serie de schimbări în procesul de învăŃare pentru a îmbunătăŃi paşii următori. Ca şi în cazul testării unui sistem, se urmăreşte găsirea erorilor ce pot să apară în modalitatea de predare a unor informaŃii sau în modul în care receptorul preia informaŃia, o reŃine, o interpretează şi o transmite mai departe. Scopul testării este de a scoate în evidenŃă deficienŃe ale unui mod de predare sau de însuşire a cunoştiinŃelor înainte ca procesul de învăŃare să fie finalizat. Un test reuşit este acela care evidenŃiază lipsurile cantitative şi calitative la nivel de informaŃie procesată[4]. Datele de test sunt date de intrare (întrebări, răspunsuri, enunŃuri) concepute pentru testarea utilizatorilor. Ele pot fi uneori generate automat. Generarea automată a formelor de teste (testare exhaustivă) este imposibilă deoarece rezultatele aşteptate nu pot fi prezise în acest caz[4]. În practică se alege o submulŃime a cazurilor posibile de test. Softul educaŃional reprezintă o îmbinare a programării pedagogice şi a produsului informatic. Softul de testare sau evaluare - are o utilizare vastă deoarece specificitatea sa depinde de mulŃi factori: momentul testării, scopul, tipologia interacŃiunii (feedback imediat sau nu) şi de nivelul grupelor de potenŃiali candidaŃi la test, în ceea ce priveşte vârsta şi pregătirea. 2. Testarea cunoştiinŃelor în domeniul industriei de confecŃii textile Asamblarea reperelor unui produs cu ajutorul cusăturilor, constituie partea principală de realizare a acestuia. Aceasta operaŃie cuprinde 50 - 55% din timpul consumat pentru prelucrarea unui produs[1]. Complexitatea şi diversitatea punctelor de coasere, a operaŃiilor la care se aplică, a modului de realizare mecanică pe maşini de cusut, şi nu în ultimul rând dificultatea redării desenelor în secŃiune sau a reprezentărilor structurale, impune utilizarea unui software adecvat pentru testarea studenŃilor. Scopul utilizării aplicaŃiilor software pentru testarea cunoştiinŃelor în domeniul industriei de confecŃii este de a veni atât în sprijinul studenŃilor cât şi al profesorilor, şi de a promova utilizarea unei variante mai simple în evaluarea cunoştiinŃelor. AplicaŃia software realizată îşi propune să obŃina un feedback pozitiv din partea studenŃilor, care vor fi testaŃi într-o manieră rapidă şi atractivă.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

165

Acest software este o aplicaŃie de tip desktop ce poate fi instalată pe calculatoarele disponibile în laboratoarele facultăŃii. AplicaŃia ”Test – Clase de cusături”(figura 1) promovează o testare mai simplă şi mai rapidă a cunoştiinŃelor despre clasele de cusături utilizate pentru confecŃiile textile. AplicaŃia a fost realizată utilizând limbajul c#, folosindu-se mediul de dezvoltare Microsoft Visual Studio 2008 - Visual c#, deoarece este un sistem integrat de dezvoltare de programe C# care asigură un nivel înalt de automatizare şi permite realizarea aplicaŃiilor în mod interactiv. Prima fereastră de program cuprinde functionalităŃile butoanelor Start, Help, Exit (figura 2).

Figura 1. AplicaŃie ”Test – Clase de cusături”

Figura 2. Fereastra Start ”Test – Clase de cusături”

Utilizatorul este pus în situaŃia să aleagă dintre enunŃurile afişate, consideră cu valoare de adevăr (figura 3).

pe acelea pe care le

Figura 3. Fereastra nr. 1 din test ”Test – Clase de cusaturi”

166

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Fereastra de test conŃine checkbox-uri pentru fiecare variantă de răspuns şi un buton ”Răspunde” care în momentul în care este apăsat trece la următorul enunŃ (figura 4).

Figura 4. Fereastra nr. 2 din test ”Test – Clase de cusaturi”

La un enunŃ pot exista mai multe variante de răspuns, punctajul maxim pe întrebare acumulându-se dacă se bifează toate variantele corecte, altfel se obŃine un punctaj parŃial. Calculul puntajului şi al notei obŃinute are la bază un algoritm prin care la fiecare selectare a răspunsului corect, variabila care contorizează punctajul, se reiniŃializează, incrementând vechea valoare cu noul punctaj. În baza testării intervalului în care se găseşte punctajul se alocă nota finală.

Figura 5. Fereastra finală ”Test – Clase de cusaturi”

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

167

După epuizarea numărului de întrebari, utilizatorul este direcŃionat către fereastra finală în care se afişează rezultatul final la test : punctaj total, respectiv nota (figura 5). AplicaŃia prezentată este de tip Windows, necesită sistemul de operare Windows şi .NET 3.5 Framework. 3. Concluzii Cu ajutorul programelor de testare a cunoştiinŃelor, se eficientizează procesul de învăŃareevaluare a cunoştiinŃelor. Utilizând softurile pentru teste în cadrul activităŃilor se vor dezvolta: gândirea logică, spiritul de observaŃie, memoria vizuală, atenŃia voluntară, operaŃiile intelectuale prematematice, deprinderile de lucru cu calculatorul, abilităŃile de utilizare a informaŃiilor primite prin intremediul softurilor educaŃionale. Astfel, avantajele aplicaŃiei prezentate sunt :  eliminarea subiectivismului în testarea şi evaluarea cunoştiinŃelor;  furnizează un mare volum de date combinate;  asigură o testare rapidă individualizată;  prin întrebările şi variantele de răspuns se acoperă în termen scurt întreaga bază de cunoştiinŃe cerută;  realizarea unui feedback rapid şi eficient;  oferă posibilitatea identificării unor procese sau desene de structură, care sunt foarte greu de redat;  testarea unui număr mare de candidaŃi se face rapid. Deoarece scopul testării prin examen este de a verifica calitatea informaŃiilor acumulate pe baza logicii şi a memoriei vizuale, folosirea modalităŃilor de testare computerizată reprezintă o metodă de verificare eficientă şi plăcută, a rezultatelor pentru un număr mare de studenŃi în timp scurt. Calitatea rezultatelor obŃinute la testare depinde de calitatea implementării software la nivel de modul de curs, pentru diferite nivele de cunoştiinte.

BIBLIOGRAFIA

[1] Stan S. Mitu, Mihaela S. Mitu, “Bazele tehnologiei confecŃiilor textile”, Editura Performantica, Iaşi, 2005, pp 231 [2] Farima Daniela, "Inginerie generală în textile şi pielărie"- Ingineria confecŃiilor textile şi din piele, Editura Performantica, Iaşi, 2008 [3] http://www.didactic.ro/ [4] Gheorghieş Ovidiu, Adriana Ghiorghieş, ”Tehnologii de elaborare a proiectelor – note de curs”, Iaşi, 2006.

„Zidit de om, creat de Domnezeu” – utilizarea tehnologiei multimedia pentru studii sociologice, teologice, de arhitectură, cultură şi artă L. Dan Milici – Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, [email protected] IonuŃ Şandru – Societatea ŞtiinŃifică Cygnus – centru UNESCO Victor Şutac – Societatea ŞtiinŃifică Cygnus – centru UNESCO Abstract EducaŃia trebuie să continue şi după 25 de ani şi de data aceasta, pentru că experienŃa permite, se poate realiza sub forma studiului individual, cu sau fără tutore. eLearning-ul asigură o învăŃare continuă, deci un avantaj competitiv. Acestei categorii îi este destinat produsul multimedia prezentat în lucrare. Acesta prezintă 11 mănăstiri, 15 biserici monumente istorice, 45 de personalităŃi istorice a căror viaŃă a avut o legătură directă cu ctitorirea acestor monumente. Cele peste 20.000 de link-uri ale lucrării permit navigarea într-o multitudine de variante printre cele 2.000 de fotografii digitale, 200 de fotografii artistice, 100 de scurte fragmente video, două ore de muzică religioasă, 10 filme (de tipul scurt-metraj documentar), 500 de pagini de text.

1. Introducere Într-o societate a comunicării generalizate tehnologiile multimedia devin, pe zi ce trece, arbitrul accesului la educaŃie şi cultură. eLearning este un termen prin care se descrie procesul de învăŃare cu ajutorul unui calculator. Un sistem de eLearning de educaŃie virtuală constă într-o experienŃă planificată de învăŃare organizată, ce utilizează materiale într-o ordine secvenŃială şi logică pentru a fi asimilate de studenŃi în manieră proprie, fără a constrânge agenŃii activităŃii la coprezenŃă sau sincronicitate. eLearning se adresează tuturor celor ce doresc să înveŃe, indiferent de vârstă sau pregătire, deci atât elevilor cât şi dascălilor sau în general, oricărui individ. eLearning-ul este deci o variantă a educaŃiei permanente în societatea informatizată. Deducem că prin eLearning ne îndreptăm spre o nouă revoluŃie în educaŃie. Profesorii ar putea să devină viitori tutori care asigură managementul actului educaŃional. Tutorele planifică activitatea elevului virtual, supune dezbaterii aspecte ale lecŃiei în forumuri de discuŃii, furnizează resurse auxiliare pentru înŃelegere, comentează temele, indicând fiecărui elev unde trebuie să mai insiste. Tehnologiile multimedia vin să sprijine activitatea de eLearning, astfel, produse multimedia complexe pot sta la baza educaŃiei. Prin integrarea în cunoaştere a cunoştiinŃelor, conceptelor, teoriilor şi tehnicilor furnizate, se structurează, printr-o întrepătrundere a structurilor şi conceptelor, o alta viziune asupra realităŃii, respectiv a poziŃiei şi rolului Omului. Noua tehnologie a informaŃiei va deveni pilonul conceptual al viitoarei societăŃi a Cunoaşterii. Structurile transdisciplinare vor accelera fluxul de cunoaştere ştiinŃifică şi va intensifica dialogul dintre discipline. ŞtiinŃa sistemelor Complexe va avea un rol important în structurarea unor astfel de produse multimedia. În sens larg, prin eLearning se înŃelege totalitatea situaŃiilor educaŃionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaŃiei. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăŃare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecŃie a acŃiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

169

mult ca e-education, aria semantică a conceptului eLearning interferează cu şi se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni care surprind varietatea experienŃelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/mediată de calculator, digital/mobile/online learning/education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educaŃional, o gamă largă de materiale electronice (pe suport digital / multimedia) este dezvoltată pentru a simplifica procesul de educaŃie: hărŃi, dicŃionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărŃi (e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilităŃi, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul şi materialele electronice/multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăŃare, evaluare sau ca mijloace de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc). „Copilaria este vârsta ideală pentru educaŃie.” Această afirmaŃie, a fost formulată în urma cercetărilor şi ideilor puse în circulaŃie de psihologul american W. James, considerată ca fiind unul dintre principiile psihopedagogice fundamentale ale organizării sistemelor de învăŃământ. După W. James, dezvoltarea individului poate fi subdivizată în două mari etape: până la 24 (25) de ani, vârsta maximei receptivităŃi formative ce trebuie deci consacrată proceselor de educare, de regulă instituŃionalizate; după 24 de ani, perioada vieŃii active, consacrată carierelor profesionale, în care individul pune în valoare ceea ce a asimilat în prima etapă. W. James consideră că cele două perioade de vârstă sunt specializate, criteriul fiind receptivitatea educaŃională. Această concepŃie sa tradus în organizarea şcolară pe care o cunoaştem şi care se încheie în jurul vârstei de 24 - 25 de ani, consacrând practic ceea ce se afirmase teoretic. Dar educaŃia trebuie să continue şi după 25 de ani şi de data aceasta, pentru că experienŃa permite, se poate realiza sub forma studiului individual, cu sau fără tutore. Astfel, conceputul de eLearning este o formă de învăŃare de-a lungul întregii existente. Acest concept permite răspândirea informaŃiei în întreaga societate şi asigură o învăŃare continuă, deci un avantaj competitiv. Acestei categorii îi este destinat produsul multimedia prezentat.

2.

„Zidit de om, Creat de Dumnezeu” – concepte, idei, tehnologii Dezvoltarea produsului multimedia a avut la bază mai multe componente: • Analiza necesităŃilor: identificarea grupului Ńintă, identificarea şi analiza nevo-ilor de pregătire a potenŃialilor utilizatori, stabilirea obiectivelor şi conŃinuturilor; • Designul, dezvoltarea şi testarea conŃinutului deschis: generarea textului şi ilustraŃiilor, designul materialelor, conversia materialelor în suporturi specifice, finalizarea şi testarea materialelor; • Elaborarea strategiei de suport: stabilirea modalităŃilor de interacŃiune, identificarea surselor bibliografice şi accesibilităŃii acestora, alegerea modalităŃilor de exprimare într-o plajă cât mai largă; • Validarea şi asigurarea calităŃii, acreditarea şi recunoaşterea; • Management şi administrare. eLearning fiind un sistem organizat de educaŃie/formare, proiectarea enciclopediei multimedia a inclus componentele unui demers informaŃional specific: conŃinut specific, metodică de abordare a informaŃiei, interacŃiune maximă, suport flexibil.

170

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Realizându-se un studiu de fezabilitate în vederea implementării unei sistem de multimedia, comparaŃia între diversele soluŃii de pe piaŃă, s-a realizat o serie de indicatori definitorii pentru un sistem de formare/informare la distanŃă: • scală – numărul persoanelor interesate de o astfel de lucrare; • percepŃie – calitatea tehnică a materialelor şi veridicitatea acestora; • simetrie – gradul în care se poate focaliza atenŃia pe capitolele lucrării; • interactivitate – durata de timp minimă în care se poate obŃine un răspuns într-o interacŃiune pornind de la cantitatea foarte mare de informaŃie conŃinută; • mijloace – evantaiul de instrumente necesare prezentării informaŃiilor; • control – gradul în care persoane din afara echipei pot colabora pentru atingerea obiectivelor propuse; • capacitatea de integrare – posibilitatea de a prezenta informaŃii în diverse moduri şi din diverse surse; • costuri – cheltuielile de realizare; • timp – nivelul de control al timpului necesar culegerii, prelucrării şi înglobării informaŃiilor; • flexibilitate – uşurinŃa cu care se pot studia date din diverse domenii. Lucrare multimedia prezentată este capabilă să dezvoltate multiple modalităŃi de a reprezenta informaŃii, de a simula interacŃiuni şi a exprima idei. Gândirea relaŃionează astfel strâns cu limbajul, simbolizarea formală din logică fiind privită ca o extensie a variatelor forme lingvistice curente. Mediul digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achiziŃiona informaŃii şi pentru a exprima idei în diverse moduri – verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora. Printre atributele de baza ale lucrării se pot enunta: - Prezentarea obiectivelor din cât mai multe puncte de vedere: arhitectural, artistic, cultural, social, dogmatic, turistic, funcŃional, etc; - Fenomenologie extinsă printr-o abordare neliniară; - DependenŃă de context; - Utilizare diferenŃiată a tehnologiilor multimedia funcŃie de informaŃia prezentată; - Generator de informaŃie în interacŃiunea cu utilizatorul prin formarea de structuri semantice. IntenŃionalitatea prezentării este înŃelegerea structurii şi rolului complex al obiectivelor prezentate (biserici şi mănăstiri de secol XIV – XVI din Bucovina), ce se definesc şi se condiŃionează dinamic continuu în vederea definirii conceptului general ontologic de viaŃă monahală ortodoxă.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

171

Bazele conceptuale utilizate: 1. ŞtiinŃa ComplexităŃii ca sinteză a metodologiei de abordare a sistemelor sociale şi istorice complexe, ce evoluează departe de echilibrul şi formează un ansamblu dinamic stabil, ca urmare a unei continue armonizări; 2. InformaŃia - ca „ingredient” fundamental (in sensul definit de Săhleanu), care, „întrupat” în variaŃie de energie sau materie conferă valenŃe noi - se consideră baza conceptuală ce permite înŃelegerea mesajului, înŃelegerea formării mesajelor, înŃelegerea unei Semantici Universale (Logos); 3. ConştiinŃa – ca domeniul ce defineşte poziŃia Omului în suma de manifestări.

3. „Zidit de om, Creat de Dumnezeu” – originalitatea şi complexitatea conŃinutului Din studiile si cercetarile legate de viaŃa monahală, rolul în perpetuarea culturii şi artei româneşti în mănăstirile ortodoxe din Bucovina, aflate în patrimoniul universal UNESCO, rezultă noile cerinŃe ce trebuiesc imprimate vieŃii sociale, economice şi culturale ale Omului conştient de poziŃia sa (societatea Cunoaşterii) şi de menirea sa de a se dezvolta spiritual într-o Societate a ConştiinŃei. Analizele şi descoperirile oamenilor de ştiinŃă şi cultură, structuraŃi la scară globală în grupe multdisciplinare, capabile să se structureze dinamic şi în acord cu probelmatica abordată în echipe pluri-, inter- sau trans-disciplinare, trebuiesc a fi „împachetate”. Acest aspect a stat la baza structurării conceptuale a lucrării care permite deopotrivă furnizarea de informaŃii specialiştilor din domeniul sociologic, teologic, arhitecturii, artei şi culturii. “Inima cântă nu bate” este metafora ce permite studiul sincronizarii informaŃiei în cadrul lucrării „Zidit de om, creat de Dumnezeu” enciclopedie multimedia ce prezentă interactiv mănăstirile şi bisericile monumente istorice, de secol XIV - XVI din Nordul Moldovei şi care are ca autori pe IonuŃ Şandru şi Mihai ViŃega iar producători: Societatea ŞtiinŃifică CYGNUS – centru UNESCO şi Arhiepiscopia Sucevei şi RădăuŃilor. Echipa de realizatori care împreună cu autorii au lucrat în regim de voluntariat doi ani este formată din: istoric Vasile Demciuc, versiunea în limba engleză prof. Gabriela Ardeleanu, producŃie video Mircea Nanu Muntean, coordonator din partea Cygnus – Victor Şutac, Dan Milici, Alexandru Nanu Muntean, Valentin Moscaliuc, Florin Ostaficiuc, Cătălin Baltaru, Ecaterina Vasincu şi Cătălin Trascu. Această lucrare a fost începută în anul 1999 din dorinŃa autorilor de a prezenta minunatele monumente de artă religioasă din Nordul Moldovei într-o formă modernă, accesibilă şi atractivă. Este practic o călătorie interactivă printre operele de artă religioasă (secolele XIV XVII) din această zonă a României. Realizarea CD-ROM-ului a totalizat peste patru mii de ore de muncă. Dacă s-ar publica sub forma unui album de artă, acesta ar trebui să aibă peste 1.200 de pagini. Lucrarea începe cu un cuvânt de binecuvântare al Înalt Prea SfinŃitului Pimen – Arhiepiscop al Sucevei şi RădăuŃilor. Sunt prezentate: • 11 mănăstiri: Bogdana, Dragomirna, Humor, MoldoviŃa, Probota, Putna, Râşca, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Slatina, SuceviŃa şi VoroneŃ.

172

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

• 15 biserici, monumente istorice: Arbore, Adormirea Maicii Domnului (din Baia), Sf. Gheorghe (din Baia), Bălineşti, PărhăuŃi, PătrăuŃi, Reuseni, Sf. Treime (din Siret), Adormirea Maicii Domnului (din Suceava), MirăuŃi (din Suceava), Sf. Dumitru (din Suceava), Sf. Ilie (din Suceava), Solca, VolovăŃ şi Zahareşti. • 45 de personalităŃi istorice a căror viaŃă a avut o legătură directă cu ctitorirea acestor monumente. La fiecare monument, în funcŃie de specificul său, sunt prezentate următoarele: - Un scurt istoric al monumentului; - Imagini de ansamblu realizate în diferite anotimpuri; - Detalii de arhitectură; - Obiectele de cult cu valoare istorică şi artistică, cu explicaŃii (în premieră); - Frescele sunt prezentate în mod organizat, cu amplasarea lor pe schiŃa monumentului. Se porneşte de la ansamblul frescei şi se ajunge până la cele mai mici detalii (în premieră). Fiecare imagine are explicaŃii scrise iar pentru temele iconografice mari, explicaŃiile pot fi şi ascultate. - Scurte filmări din diferite locaŃii pentru ca privitorul să-şi facă o imagine de ansamblu asupra monumentului. - ParticularităŃi (refacerea frescelor, împrejurimi, fragmente din slujba religioasă, etc.). Lucrarea conŃine: • Peste 2.000 de fotografii digitale ale monumentelor, frescelor şi obiectelor de artă religioasă. Pentru prima dată s-a realizat stocarea pe suport digital (care nu este perisabil) a unei asemenea cantităŃi de informaŃie foto referitoare la aceste monumente. • Peste 200 de fotografii artistice legate de aceste monumente; • Peste 100 de scurte fragmente video; • Aproape două ore de muzică religioasă. Sunt prezentate fragmente din liturghie cu explicarea acestora, precum şi alte cântări religioase. Interpretarea aparŃine corului bisericii Sf. Dumitru din Suceava şi corului mănăstirii Putna. • Filmul introductiv a fost premiat la festivalulri de film cu Premiul Special al Juriului, a fost realizat complet prin modelare 3D pe computer şi reproduce una din ctitoriile lui Petru Rareş din Suceava. • 10 filme (de tipul scurt-metraj documentar) dedicate unor sărbători religioase specifice: Paştele în Bucovina, pictarea ouălelor, colinde de crăciun, hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, crucea de gheaŃă a Bobotezei, etc. • Peste 500 pagini de text explicativ. • Încadrarea geografică a zonei cu scurte prezentări şi hărŃi ale judeŃului Suceava şi ale Municipiului Suceava. • “Timeline” – încadrarea istorică a monumentelor prezentate şi o trecere în revistă a evenimentelor ce aveau loc în acelaşi timp în Europa. (De exemplu, în timp ce se zidea mănăstirea VoroneŃ, Cristofor Columb efectua celebra traversare a oceanului Atlantic). • Prezentarea calendarului creştin-ortodox cu explicarea principalelor sărbători. • Un capitol intitulat “Frescele în filatelie”. ImportanŃa monumentelor prezentate pe

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

173

acest CD-ROM este subliniată şi de apariŃia a numeroase timbre şi alte emisiuni filatelice pe această temă. Principala împlinire în urma realizării acestei lucrări se consideră a fi însăşi aparŃia ei, deoarece constituie o premieră absolută pentru zonă, iar prin numeroase aspecte (pe care le-am subliniat anterior) chiar şi pentru România. Sunt prezentate fragmente din comorile de artă create de predecesorii noştri, rolul locaşurilor monahale în realizarea, transmirerea şi păstrarea valorilor teologice, culturale şi spirituale ale zonei de-a lungul timpurilor. Deşi realizate într-un interval de câteva sute de ani, aceste opere de artă au ca element comun puternica credinŃă în Dumnezeu şi fiorul inconfundabil al spiritualităŃii ortodoxe române. Lucrarea este realizată în Macromedia Director, software care este utilizat pe plan mondial de toti marii producători de enciclopedii multimedia. Suportul hardware şi software permite rularea aplicaŃiei pe sisteme puŃine performante (Pentium 4) cu sistem de operare Wundows 98. Complexitatea lucrării este dată şi de numărul mare de link-uri (peste 20.000), lucru ce permite parcurgerea lucrării într-un număr aproape infinit de variante în funcŃie de tematica dorită, obiectivele de interes, gradul de cunoaştere al utilizatorului. Aceste link-uri permit pe de o parte atingerea rapidă a informaŃiei de interes, aprofundarea unor cunoştinŃe şi ocolirea elementelor care nu prezintă pentru utilizator în acel moment interes. Astfel, o simplă apelare a unui link poate să genereze o cu totul altă direcŃie de parcurgere a lucrării, un interes minor, la o anume scara poate genera o cale de navigare cu totul nouă, o simplă preocupare referitoare la un amănunt poate sincroniza informaŃia accesată de o cu totul altă natură. InformaŃia se poate prezenta observatorului, în lipsa unui decodor şi a unui interpretor semantic, ca fiind nefolositoare, dar prin diversitatea modurilor de accesare şi prezentare această posibilitate a fost eliminată. Gândită îniŃial ca o lucrare care să arhiveze bagajul cultural şi artistic al locaşurilor de cult, pe măsura dezvoltării lucrării şi a structurării informaŃiei s-a trecut de la o simplă prezentare informaŃională (existentă oricum în multe albume şi cărŃi tipărite), la un produs ce poate fi exploatat din două puncte de vedere. Unul din obiective ar fi cel turistic, de punere în valoare a zonei şi pentru a constitui un souvenir destinat celor ce vin să viziteze zona. Cel de al doilea are valoare documentară şi este destinat persoanelor care vor să studieze, să aprofundeze, să înŃeleagă rolul complex al locaşurilor de cult ortodoxe din Moldova Muşatinilor. Editările şi variantele ulterioare primei ediŃii au Ńinut cont de înŃelegerea noŃiunii de fluctuaŃie periodică şi neperiodică a pieŃei şi a publicului interesat de o astfel de lucrare, a clasificării generale a acestor lucrări. Cunoaşterea metodologiilor de evaluare şi interpretare a rezultatelor şi corelaŃiilor la scară largă cu lucrări similare realizate pe plan mondial. 4. Concluzii referitoare la gradul de utilizare, metodologii şi standarde Datorită globalizării economice rezultă numeroase provocări şi în domeniul educŃiei. Ridicarea barierelor dintre state, precum şi informaŃia tehnologică avansată, facilitează dezvoltarea transferului informaŃional pe tot cuprinsul globului. Globalizarea nu implică însă şi omogenizarea culturală, artistică şi spirituală ci din contră, pune în valoare şi popularizează aceste particularităŃi. În timp ce graniŃele devin din ce în ce mai insignifiante tehnologia informaŃiei se dezvoltă exponenŃial. Expansiunea internaŃională a dus la lărgirea şi mărirea complexităŃii societăŃii. Afacerile din ziua de astăzi mai mult decât niciodată au locaŃii în zone diferite şi au ca angajaŃi muncitori din diverse zone culturale şi cu nivele educaŃionale diferite. Astfel, mai multă informaŃie este necesară în organizaŃii, în planurile interne, în logistici şi în modul de a interacŃiona cu echipa. CorporaŃiile din lumea întreagă caută acum moduri cât mai eficiente şi inovative pentru a oferi traininguri forŃelor de muncă specifice particularităŃilor culturale.

174

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Schimbările sociale şi demografice direcŃionează educaŃia direct către grupurile de oameni mai în vârstă. OrganizaŃiile şi furnizorii de training trebuie să evalueze persoanele Ńintă şi modul de procedură. Grupul care înregistrează cea mai răspândită creştere şi care dă dovadă de cel mai mare interes pentru acest tip de învăŃământ este grupul de studenŃi cu vârsta de peste 25 de ani. Acest nou tip de grup de „studenŃi adulŃi” sunt dornici de informaŃie în principal datorită şanselor sporite de a avansa în cariere precum şi datorită posibilităŃii unei măriri de salariu. O altă categorie o consituie persoanele ce fac studii de doctorat sau studii postdoctorale pe o temă clară şi cu un domeniu îngust. Scăderea ratei natalităŃii şi îmbătrânirea populaŃiei necesită o evaluare obiectivă a nevoilor reale pentru trainingul grupurilor de oameni. Aplicând tehnologiile multimedia se schimbă întregul concept de învăŃare: se reduc mult costurile legate de pregătire şi învăŃare, se economisesc costurile de deplasare a cadrului didactic şi a studentului, se reduce semnificativ timpul de călătorie, se economisesc multe costuri legate de oportunităŃi, se integrează multă media folosită pentru predare şi învăŃare permiŃând o comunicare productivă. Se propune a fi iniŃiate o seama de activitati: - conceptuale (studiul de materiale care să formeze treptat baza pentru a înŃelegerea unor fenomene la nivel inter- şi transdisciplinar, pentru a intui necesităŃile ce urmează a fi soluŃionate prin cercetare-inovare); - pragmatice: alegerea unei metode de studiu si aprofundarea ei pe semnale surogat si date reale. Fiind un produs realizat prin voluntariat, menit să prezinte într-un mod complex şi dinamic locaşurile de cult dintr-o multitudine de aspecte, impactul enciclopediei multimedia nu a fost evaluat prin numărul de exemplare vândute sau prin profitul adus ci prin distincŃiile primite şi mai ales prin numărul de citări bibliografice în lucrări ştiinŃi-fice, teze, monografii sau compendii: - lucrarea a obŃinut următoarele distincŃii: - Sigiliul de calitate – Europrix 2002 – Salzburg; - Premiul I la categoria Virtual D – Kent Explora 2001 ca fiind cea mai bună realizare multimedia a anului din România; - 2 premii speciale a juriului Festivalului NaŃional de Film şi Diaporamă – Toamnă la VoroneŃ. - lucrarea a fost citată în bibliografia sa: - 3 teze de doctorat în domenii teologice, pictură murală şi istoria artei; - 2 monografii ale locaşurilor de cult aflate în patrimoniul UNESCO; - 1 compendiu; - 3 lucrări de disertaŃie de master în muzeologie şi pictură religioasă; - numeroase lucrări de diplomă; - numeroase site-uri WEB cu specific turistic, artisitic şi de promovare naŃională.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

175

BIBLIOGRAFIE

[1] I. Şandru, M. ViŃega, Zidit de om, creat de Dumnezeu, enciclopedie multimedia, Editura Cygnus, ISBN 973-85304-0-7 [2] L. D. Milici, „Utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor multimedia în gestionarea, păstrarea şi popularizarea patrimoniului cultural local”, Simpozionul „Gestionarea patrimoniului cultural local – rolul societăŃii civile UNESCO ca iniŃiator şi partener de proiecte”, organizat de FederaŃia Română a Centrelor UNESCO, 17 octombrie 2008, Bucureşti; [3] http://www.multiart.ro [4] http://www.complexity.ro/ (Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti) [5] http://www.cygnus.ro (Societatea ŞtiinŃifică Cygnus – centru UNESCO) [6] http://www.1educat.ro/elearning/solution/solutii_elearning.html [7] http://www.educatiecopii.ro (Teoria educaŃiei)

SECłIUNEA C Software educaŃional în învăŃământul preuniversitar

Proiecte şi AplicaŃii

DefiniŃie. Tehnologia E-learning înglobează metode şi tehnici tradiŃionale sau moderne şi folosind tehnologii IT&C (procesare multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă) conduce subiectul care o utilizează, la obŃinerea unei experienŃe în înŃelegerea şi stăpânirea de cunoştinŃe şi îndemânări într-un domeniu al cunoaşterii.

DefiniŃie. Software EducaŃional reprezintă orice produs software în orice format (exe sau nu) ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment. o lecŃie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluŃie faŃă de metodele educaŃionale tradiŃionale (tabla, creta, etc.).

• • •

Modele şi Metodologii (e-Learning, e-Pedagogy, e-Training, e-Skills) Tehnologii (ADL, WBE, WBT, VR) SoluŃii software (CG, Web, AI)

Proiectarea software-ului educaŃional în proiectul SEI Prof. Dorina Jugureanu – Colegiul NaŃional Mihai Eminescu, Bucureşti [email protected] Prof. Radu Jugureanu – Siveco ROMANIA SA, [email protected]

Abstract În general, niciun mijloc tehnologic nu constituie în sine un panaceu pentru atingerea nivelului optim de calitate a procesului educaŃional. În plus, integrarea tehnologiilor informaŃiei nu trebuie să se raporteze doar la obiectivele învăŃării. Câteva principii orientative sunt recomandate pentru construirea eficientă a situaŃiilor educative într-un sistem de e-learning (cinci componente): interacŃiunea, introspecŃia, nivelul de inovaŃie, integrarea şi informaŃia.În acest context, educaŃia asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psiho-pedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se împleteşte cu tehnologiile multimedia.Instruirea asistată de computer schimbă atitudinea studentului, dar şi a profesorului, faŃă de învăŃare, studentul devine centrul demersului didactic, rolul lui este activ pentru că el îşi construieşte cunoaşterea, profesorul mijloceşte învăŃarea completând experienŃa sa personală cu ceea ce îi oferă platforma de e-learning şi conŃinutul educaŃional ce o imbogăŃeşte.

1.

ConŃinut educaŃional multimedia interactiv E-learning, abordat ca un instrument de educaŃie complementar şi nu alternativ, trebuie să poată răspunde implicit finalităŃilor educaŃiei, discriminând trei termeni: finalităŃi, scopuri, obiective. După cum menŃionează Dan Potolea, „categoria de obiectiv desemnează intenŃionalitatea procesului instructiv-educativ, tipurile de schimbări pe care sistemul sau procesul de învăŃământ le preconizează să le inducă în dezvoltarea personalităŃii elevilor. În accepŃiunea restrânsă a termenului, obiectivul se diferenŃiază de scop după criteriul specificităŃii. În timp ce noŃiunea de obiectiv indică achiziŃii concrete şi controlabile (de exemplu, o anumită cunoştinŃă sau deprindere, susceptibilă a fi verificată la încheierea unei lecŃii), scopul are în vedere evoluŃii mai largi, cognitive, afective etc. (sisteme de informaŃii, abilităŃi de gândire, convingeri), realizabile pe intervale mai mari de timp” [2] În realitate, abordarea corectă a clasificării software-ului educaŃional trebuie să fie axată pe doua nivele (Primar, Secundar): Primar

Secundar

Multimedia objects

Study notes

Tools

eBooks

Projects

References

Pe nivelul primar corespondenŃa dintre „learning objects” alemente multimedia interactive ce acoperă situaŃii variate de învăŃare (simulări, emulări de procese, etc.) instrumentele de corelare dintre acestea şi proiectele didactice pentru care sunt create ar putea defini esenŃa studiului doar

180

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

într-o formă rudimentară. Profitul cognitiv durabil poate fi atins însă doar şi prin accesarea nivelului secundar (care facilitează metacogniŃia) şi care cuprinde sarcini de lucru, idei principale ale subiectului definit prin proiect, surse de informare vaste şi bine organizate în biblioteci informative de tip wiki, referinŃe corecte, clare şi coerente ale temei definite. LecŃiile în format electronic dezvoltate sunt proiectate pentru a susŃine procesul didactic desfăşurat în clasă. Acestea corespund curriculum-ului formal pentru nivelul ISCED 1, 2, 3 din majoritatea Ńărilor, contribuind semnificativ atât la o mai bună abordare a conŃinuturilor şi a procesului de instruire de către profesor, cât şi la dezvoltarea competenŃelor cheie la elevi. ConŃinutul unei lecŃii în format electronic poate îmbina diverşi itemi de învăŃare cum ar fi: texte, diagrame şi hărŃi interactive, simulări, experimente interactive, exerciŃii, teste, dar şi jocuri educaŃionale. Toate momentele de lecŃie realizate presupun activitatea nemijlocită a elevilor, iar interactivitatea constă în cea mai mare parte în feedback gradual oferit utilizatorului pe tot parcursul lecŃiei. Procesele sugerate de lecŃiile multimedia pentru diverse discipline reprezintă un mod de învăŃare care presupune înŃelegerea şi explicarea conŃinutului, dar mai ales un mecanism de formare a gândirii critice. InformaŃiile sunt prezentate astfel încât stimulează interpretări alternative şi deschise, constituind un mijloc pentru formarea unor competenŃe, valori şi atitudini. Mai mult, după cum arată studiile de impact realizate cu prilejul introducerii acestor softuri educaŃionale în licee, se vizează în mod special progresul tuturor elevilor în învăŃare, cu rezultate comparabile, indiferent de nivelul lor iniŃial. ÎnvăŃarea performantă se datorează modului de proiectare a lecŃiilor electronice care permite: a) stimularea multisenzorială în prezentarea informaŃiei; b) activităŃi de explorare/căutare individuală a informaŃiei şi de operare asupra ei; c) schimbul de informaŃie şi cooperarea în rezolvarea unor sarcini de lucru; d) căutare într-o varietate a surselor de informaŃie; e) stimularea gândirii critice; f) învăŃarea orientată spre un scop (obiectiv definit operaŃional); g) şanse sporite de reglare în raport cu caracteristicile şi cunoaşterea proprie.

2.

Structura scenariilor Scenariile cuprind descrierea momentelor de lecŃie şi a submomentelor cu identificarea itemilor de învăŃare selectaŃi pentru fiecare moment şi submoment în parte. Scenariile sunt definite urmărindu-se curriculum-ul pe materia respectivă aşa cum a fost aprobat de MECI, au înglobate în ele design instrucŃional pentru a defini legătura între itemii de învăŃare şi obiectivele educaŃionale utilizând procesele cognitive asociate. Structura lor urmăreşte exact structura lecŃiei care urmează a fi dezvoltate şi cuprinde o descriere amănunŃită a felului de interacŃiune specific itemului de învăŃare, acolo unde este cazul. Tipuri de scenariu: • Scenariul pentru o lecŃie uzuală cuprinde momente de lecŃie mai mici de 20 de minute. Astfel o lecŃie de o oră cuprinde 3-4 momente de lecŃie; • Scenariul pentru o lecŃie de sinteză sau recapitulativă cuprinde momente de lecŃie ce pot depăşi 20 de minute cu condiŃia ca submomentele să nu depăşească 20 de minute; • Scenariul pentru o lecŃie de realizare a unui proiect didactic cuprinde un singur moment de. 50 de minute şi submomente ce ghidează elevul spre realizarea proiectului ce nu depăşesc 20 de minute Standardizarea scenariilor În metodologia de realizare a lecŃiilor crearea scenariilor are un rol prioritar.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

181

Templata de scenariu debutează cu o pagină în care se completează informaŃiile generale referitoare la lecŃie. Pe următoarele pagini profesorul scenarist dezvoltă scenariul de lecŃii în conformitate cu atingerea obiectivelor definite şi descrie fiecare item de învăŃare.

Fig.1 Templata scenariului, descrierea momentelor şi a itemilor de învăŃare

3.

Itemi de învăŃare în cadrul scenariilor şi al lecŃiilor

Text Textul este un item prezent în toate momentele şi submomentele în diferite feluri şi având roluri diferite. În afară de textul stiinŃific pe care se sprijină demersul educaŃional există texte care oferă help de navigare sau help contextual (cel care ajută la îndeplinirea completă a sarcinilor de lucru). Dispunerea textului pe ecran şi procentul de text optim pe un ecran sunt stabilite în funcŃie de standardele internaŃionale având ca scop rezultate maxime în planul memorizării sau asimilării informaŃiilor. Textul propriu-zis ocupă între 25-50% din spaŃiul total al paginii, restul informaŃiilor sub formă de text fiind distribuite în ferestre pe care utilizatorul le deschide pe măsura parcurgerii cursului. Hipertextul oferă deschiderea de ecrane în care sunt date informaŃii suplimentare sau sunt prezentate imagini.

Fig. 2 Tipuri de text: Sarcini de lucru

182

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Surse adiŃionale de informaŃie Sursele aditionale pot fi adrese de web la care elevii au acces cu acordul profesorului sau elemente de bibliografie sau căutare în dicŃionare. Aceste surse de informare oferă informaŃii exacte care se armonizează cu strategia lecŃiei. Folosirea acestor surse suplimentare este la latitudinea profesorilor. Imagini Imaginile sunt un alt element prezent în majoritatea momentelor şi submomentelor constituind, de cele mai multe ori, împreună cu textul, o primă familiarizare a elevului cu subiectul. Hyperlink-urile (hipertext) duc în general la itemi de tip text sau imagine oferind informaŃii adiacente în ecrane suplimentare. Imaginea contribuie la memorizarea, clarificarea sau clasificarea noŃiunilor. Folosirea de imagini contribuie la reprezentarea realităŃii. ConŃinutul şi caracterul imaginilor este atent verificat, precum şi buna lor prezentare atât în pagină cât şi din punctul de vedere al rezoluŃiei. Harta Harta este un prim item activ şi/sau interactiv. Harta oferă diverse grade de interactivitate fiind un instrument de bază pentru crearea spiritului de orientare şi în luarea de decizii. Harta va permite elevului să localizeze simplu şi rapid diverse obiective, să descopere, să exploreze, să participe. Harta rezolvă problemele legate de dificultatea reprezentării datelor de dimensiuni mari. Diagrama Diagrama convenŃională se dezvoltă pe o singură dimensiune şi nu utilizează întreaga putere de analiză, imaginaŃie şi creativitate a elevului. Diagrama interactivă foloseşte informaŃii în format mult mai apropiat de reprezentarea mentală a utilizatorului şi permite operarea obiectelor într-o manieră apropiată celei reale, este o descriere de nivel înalt a acŃiunilor, elimină dificultăŃile impuse de reprezentarea reală şi permite un nivel mai înalt de abstractizare. Se pot vizualiza informaŃii şi este mult mai bogată decât afişarea textuală. Specificările grafice descriu mai simplu, dar intuitiv, acŃiuni complexe, cum ar fi procesele care nu se pot vizualiza sau sistemele în timp real. Gradul de interactivitate este decis de natura proceselor descrise şi de capacitatea de abstractizare a elevului. Material audio Materialului sonor se foloseşte pentru amplificarea mesajului educaŃional în combinaŃie cu alŃi itemi de învăŃare. Nivelul semnalului nu este considerat în mod strict un indicator al calităŃii conŃinutului audio. Totuşi, rezultatul procesului înregistrare – transport – redare – ascultare depinde foarte mult de alegerea corectă a nivelelor de semnal pe tot parcursul traseului informaŃional. Pentru a obŃine un material audio ce satisface cele mai stricte exigenŃe, echipamentele de studio (începând de la microfon şi terminând cu inscriptorul de CD) sunt operate la parametri ce scot maximul de performanŃă din acestea. Material audio este considerat bun dacă şi din punct de vedere al conŃinutului, şi din punct de vedere tehnic nu este nimic de reproşat. Material audiovizual Materialului audiovizual este, în general transpus în fişere mai mari care îngreunează transmiterea pe staŃiile elevilor şi măreşte timpul de aşteptare, de aceea se folosesc doar materiale reduse ca timp dar cu mare impact în redarea informaŃiei (secvenŃe de film).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

183

AnimaŃie AnimaŃiile sunt folosite pentru a oferi un aspect mai dinamic, mai atrăgător pentru elevi prin impactul vizual pe care îl generează receptorului în realizarea comunicării. Elevul poate vizualiza ordinea, coerenŃa, durata, multitudinea datelor primite prin canalul de transmisie - ecranul calculatorului - proces care îi influenŃează, apoi, percepŃia, viziunea despre subiectul tratat. AnimaŃiile sunt prezente în toate lecŃiile dezvoltate fiind unul dintre cei mai importanți itemi de învăŃare. AnimaŃiile contribuie semnificativ la crearea senzaŃiei de spaŃiu şi timp real a lecŃiilor multimedia fiind considerate un element constructiv al mediului virtual educaŃional. Simulare Simularea este interactivitate, modelare, vizualizare în domeniul ştiinŃific, prin care se obŃine imaginea şi studiul diferitelor modele, procese sau fenomene inaccesibile observaŃiei directe (fluxuri de informaŃii, structuri atomice, sisteme meteorologice, sisteme cosmice etc.). Simulările pot fi: • Experimente şi analize pentru diverse materii de studiu, pentru învăŃarea diferitelor proceduri fără a pune în pericol utilizatorul; • Sisteme de simulare pentru obŃinerea diverselor competenŃe. ÎnvăŃarea perceptiv-vizuală se realizează, în principal, prin simulare. Simularea poate fi realizată printr-o manipulare directă a unor obiectelor reale (dar care sunt prezentate pe ecran) – de exemplu asamblarea/dezasamblarea unui aparat. Un alt tip de simulare este cel în care se accelerează/încetineşte desfăşurarea unui proces – traiectoria unui proiectil etc. Simulările procedurale sunt cele folosite în special pentru formarea unor deprinderi, de exemplu pentru conducerea unui automobil sau a unui avion, sau pentru însuşirea unor algoritmi, de exemplu pentru stabilirea unei traiectorii. Un ultim tip de simulări este cel al situaŃiilor-problemă prin care utilizatorul este pus într-un context: analizându-l, el trebuie sa ia o serie de decizii, de exemplu să conducă un proiect de cercetare, să realizele un parcurs în condiŃiile cele mai avantajoase etc. Folosirea simulărilor permite obŃinerea unor elemente ale instruirii pe care lecŃia tradiŃională nu le poate asigura: • redarea intuitivă pe ecran a unor procese care s-au desfăşurat în perioade de timp extrem de lungi sau foarte scurte; • implicarea individuală a elevului cu răspunderea proprie pentru produsul obŃinut; • evitarea situaŃiilor periculoase (în cazul explozibilelor); • observarea unor fenomene imposibil de urmărit “pe viu”; • repetarea/reluarea secvenŃei; • controlul asupra modelului cu posibilitatea modificării unor parametri. Material interactiv Diversele materiale interactive sunt concepute pentru a servi procesul învăŃării. Tehnicile simple de interacŃiune sunt utilizate pentru specificarea valorii unei singure variabile de intrare. Tehnicile complexe de interacŃiune permit introducerea unor informaŃii mult mai cuprinzătoare, având o orientare spre un domeniu. O tehnică de interacŃiune include intrarea elevului şi ieşirea din program. Intrarea utilizator se execută prin acŃiuni la dispozitivele de intrare de formă text sau grafică. AcŃiunile realizate la dispozitivele de intrare grafică, cum ar fi mouse sau tastatură, se numesc evenimente sau evenimente intrare. Evenimentele intrare sunt, de exemplu apăsarea unui buton mouse, deplasarea cursorului mouse, eliberarea butonului, apăsarea unei taste etc. Modalitatea de interacŃiune specifică legătura dintre evenimentele de intrare şi conceptele comunicaŃie. Evenimentele de intrare, în general, nu sunt interpretate izolat, ci în secvenŃe numite gesturi. Cele mai utilizate gesturi din interfeŃele utilizator grafice sunt: acŃionare (click), apăsare

184

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

(press-down), eliberare (release), timp (press-timer), domeniu (range) şi gestul deplasare (drag). InteracŃiunea simplă - unelte simple, prin care se precizează valoarea de intrare a unei singure variabile. Tehnicile elementare de interacŃiune sunt prezente în majoritatea interfeŃelor utilizator grafice: butoane opŃiune (radio buttons), casete opŃiune (check boxes), buton comandă (command button), buton apăsare (push button) şi bara de defilare (scroll bars sau slider). InteracŃiune complexă - unelte care permit definirea şi operarea unor informaŃii complexe, prin combinarea mai multor tehnici de interacŃiune elementară (casete dialog - dialogue boxes, meniuri - sub toate formele de existenŃă: meniu bară, pull-down sau pop-up, fix sau flotant, text sau grafic, zone de lucru, deplasări prin tragere). Rezolvarea de probleme Aceşti itemi de învăŃare dispun, prin proiectarea psiho-pedagogică, de o strategie care îşi propune ca printr-o interacŃiune adaptivă să asigure atingerea de către utilizator a obiectivelor în raport cu care au fost proiectate. Unele integrează simulări de obiecte, procese, proceduri. Feedback-ul şi controlul permanent determină o individualizare a parcursului, în raport cu nivelul de pregătire al subiectului. Rezolvarea de probleme este un proces complex care uneşte într-o singură viziune pedagogică gradul de adecvare şi inventivitate a scenariului de învăŃare, existenŃa diferitelor soluŃii posibile şi modul în care gestioneaza greşelile şi oferă feedback. Joc educativ Itemul educaŃional este sub forma unui joc care propune atingerea unui scop, prin aplicarea inteligentă a unui set de reguli - acest gen de activitate îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de probleme. De obicei se realizează o simulare a unui fenomen real, oferindu-i elevului diverse modalităŃi de a influenŃa atingerea scopului propus. Structura pedagogică foloseşte inventivitatea jocului combinată cu gestionarea greşelilor pentru atingerea unor obiective didactice. Test (evaluare) Testele oferă o viziune nouă asupra evaluării progresului elevilor prin existenŃa în lecŃii a unor exemple de itemi de evaluare, elaboraŃi în raport cu obiectivele educaŃionale. Acestea îi facilitează profesorului accesul la o imagine mai relevantă a progresului elevilor; de aici şi posibilitatea de reglare a procesului de predare-învăŃare, precum şi de diferenŃiere a instruirii. Testele oferă de asemenea un mod de gestionare a greşelilor şi un feedback cu importante valenŃe educative. Momentele pentru testarea cunoştinŃelor se regăsesc în lecŃii poate în gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor depinde de mai mulŃi factori - momentul testării, scopul testării, tipologia interacŃiunii (feedback imediat sau nu) - aceste softuri apar uneori independente, alteori făcând parte integrantă dintr-un moment de instruire complex. Elaborate pentru a evalua nivelul de pregătire al celui examinat, în raport cu anumite standarde, criterii sau performanŃe testele au în viziunea noastră şi un scop educativ pe lângă cel evaluativ. BIBLIOGRAFIE

[1.] Noveanu Eugen, Istrate Olimpius, Oprea Delia, Jugureanu Radu (coordonator), Metodologia SIVECO de realizare a conŃinutului educaŃional multimedia interactiv, Editura Litera InternaŃional, 2009 (în curs de apariŃie) [2.] Potolea, Dan. Scopuri şi obiective ale procesului didactic. În: Sinteze pe teme de didactică modernă. În sprijinul perfecŃionării cadrelor didactice. Buc.: Culegere editată de „Tribuna Şcolii”, 1986, p.13. [3.] B.S. Bloom (ed.). Taxonomy of EducaŃional Objectives. New York, 1950.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

185

[4.] Bloom, B.B. et alii. Taxonomy of EducaŃional Objectives: I. Cognitive Domain. New York: D. McKay Co., 1956. [5.] Simpson, E.J. The Classification of EducaŃional Objectives: Psychomotor Domain. Illinois Teachers of Home Economics, 1966, vol. 10. [6.] Anderson, L. & Sosniak. L. Bloom's taxonomy: A forty-year retrospective. Chicago, Illinois: The University of Chicago Press, 1994. [7.] Anderson, L. & David R. Krathwohl (eds.). Taxonomy for Learning, Teaching, and Assessing, A Revision of Bloom's Taxonomy of EducaŃional Objectives. New York: Allyn & Bacon, 2000. McBOOKmaster Accessed March 12, 1997. Cunningham, PA (1995). Evaluating CALLware for your classroom, CAELL Journal v6, n3, Fall 1995 pp 13-19.

MouseArtist http://www.liis.ro/~mouseartist/ stud. Sergiu-Silviu Hriscu – Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, [email protected] stud. Ioan Fronea – Facultatea de Electronică, TelecomunicaŃii şi Tehnologia InformaŃiei, Universitatea Tehnică Iaşi stud. Vlad-Mihai Constantinescu – Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, [email protected] stud. George-Alexandru Ilaş – Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, [email protected] prof. Emanuela Cerchez – Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi, [email protected] prof. Marinel Şerban – Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi, [email protected] Abstract MouseArtist este site cu caracter educaŃional, care are ca scop sprijinirea formării viitorilor profesionişti în domeniul graficii publicitare.

1. Argument Prin integrarea tehnologiei în educaŃie susŃinem eficient procesul de învăŃare al elevilor. O afirmaŃie general acceptată, dar rareori pusă în practică. Spre exemplu, educaŃia plastică se desfăşoară în continuare numai cu pensonul pe hârtie şi rareori se valorifică potenŃialul uriaş pe care îl oferă tehnologia informaŃiei şi a comunicaŃiilor. De-a lungul anilor, am organizat diverse activităŃi şi pentru fiecare activitate am încercat să construim o „identitate grafică”, realizând un logo, un afiş, un site, etc. Aşa se întâmplă de exemplu pentru Concursul NaŃional de Informatică "Urmaşii lui Moisil", pentru Balcaniada de Informatică 2003, pentru activităŃile de promovare a imaginii liceului, etc. De fiecare dată am valorificat aceste ocazii, implicând elevii în crearea elementelor grafice necesare. Entuziasmul elevilor a fost de fiecare dată extraordinar şi cu siguranŃă unul dintre motive este faptul că erau implicaŃi în proiecte "reale", că rezultatul muncii lor urma să fie cunoscut, apreciat, valorificat. Modalitatea de lucru era în general aceeaşi: analizam diferite materiale realizate de elevi din generaŃiile precedente sau de profesionişti în domeniu, îndrumam elevii pe parcursul realizării materialelor lor, oferind feed-back permanent, organizam un concurs în urma căruia selectam cele mai bune materiale pentru a fi utilizate. Şi nu în ultimul rând analizam cu toŃi elevii participanŃi fiecare dintre materialele realizate. An de an am "tapetat" pereŃii laboratorului cu creaŃiile elevilor, dar... la un moment dat pereŃii nu au mai fost de ajuns. Aşa s-a născut ideea de a realiza un site cu caracter educaŃional, un instrument care să ne permită organizarea eficientă a unor concursuri de grafică, cu caracter deschis, la care să poată participa oricine doreşte. 2. Ce reprezintă MouseArtist? MouseArtist este site cu caracter educaŃional, care are ca scop sprijinirea formării viitorilor profesionişti în domeniul graficii publicitare. Activitatea pe acest site este organizată sub forma

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

187

unor concursuri periodice, cu temă dată. Fiecare concurs are o perioadă de desfăşurare prestabilită, timp în care utilizatorii pot publica lucrări care se încadrează în tema concursului. Evaluarea lucrărilor publicate este realizată de către un juriu specializat, dar totodată este realizată şi de către utilizatorii site-ului (care pot vota lucrările, acordând un anumit punctaj). Lucrările premiate pot fi solicitate de către beneficiarii concursului, pentru utilizare în scopul declarat al acestuia şi pot constitui punctul de plecare pentru o colaborare de succes între beneficiari şi autorul lucrării. Pentru a crea o comunitate educaŃională activă, MouseArtist conŃine secŃiunea Tutoriale, în cadrul căreia utilizatorii site-ului pot publica materiale educaŃionale de specialitate.

Figura 1. InterfaŃa site-ului MouseArtist

InterfaŃa site-ului este intuitivă şi cuprinde următoarele secŃiuni: – meniul, ce permite navigarea prin elementele principale ale site-ului: Concursuri, Tutoriale, Utilizatori, Sponsori, Galeria câştigătorilor, AnunŃuri; – zona celor mai recente anunŃuri, vizibilă permanent în partea stângă; – zona utilizatorului, care permite înregistrarea pe site a unui nou utilizator sau autentificarea utilizatorilor deja înregistraŃi; – zona de lucru. 3. Concursurile MouseArtist Un concurs are o temă dată (de exemplu: Afişul Concursului NaŃional de Informatică „Urmaşii lui Moisil”, Diploma pentru Centrul de ExcelenŃă Iaşi) şi este însoŃit de o fişă cu detalii tehnice (formatul lucrării, elemente obligatorii de conŃinut, etc). Concursul are o anumită perioadă de desfăşurare, timp în care utilizatorii înregistraŃi pot publica lucrări. După încheierea perioadei de desfăşurare, există o perioadă în care utilizatorii înregistraŃi pot evalua lucrările (perioada de votare).

188

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 2. Pagina unui concurs

Pe baza voturilor utilizatorilor înregistraŃi se realizează un clasament al lucrărilor. Dar la sfârşitul concursului premiile nu se acordă Ńinând cont doar de popularitatea acestora (poziŃia în clasamentul realizat în urma votării). Lucrările sunt analizate de un juriu divers, care stabileşte câştigătorii fiecărui concurs. Aceştia primesc ulterior prin intermediul site-ului o diplomă frumos colorată :-) Pe site-ul MouseArtist rămâne publicată galeria tuturor lucrărilor pentru fiecare concurs, iar pentru fiecare utilizator portofoliul lucrărilor sale, constituindu-se astfel o bază consistentă de documentare şi analiză didactică.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

189

Administratorul site-ului are rolul de a defini concursuri, de a gestiona utilizatorii, de a aproba spre publicare lucrările utilizatorilor, de a desemna câştigătorii, de a acorda eventualele premii oferite de sponsori. Activitatea pe site este monitorizată permanent, pentru a conserva caracterul educaŃional al site-ului. 4. Implementare Am realizat acest site utilizând HTML şi PHP, paginile fiind formatate CSS. Ca soluŃie pentru baza de date am utilizat MySQL. Elementele grafice au fost realizate in COREL13 şi Adobe Photoshop CS3. 5. Ce sperăm? De-a lungul anilor am descoperit elevi cu talent extraordinar şi fără exagerare putem spune că lucrările lor se ridică la nivelul exigenŃelor profesioniştilor în domeniu. Dar nu doar atât, participarea la concursurile de grafică a fost benefică pentru toŃi concurenŃii, evoluŃia lor fiind vizibilă de-a lungul anilor, în diversele lucrări realizate şi prezentate de ei. Ce sperăm? Sperăm să putem oferi câştigătorilor mai mult decât "o diplomă frumos colorată". Sperăm să trezim interesul firmelor de profil, interesate în pregătirea viitorilor specialişti în grafică publicitară, dar şi a firmelor interesate de astfel de materiale, care doresc să ofere elevilor proiecte "reale" şi să valorifice rezultatele activităŃii lor. Un sprijin constant sau doar punctual, pe anumite proiecte, ar impulsiona cu siguranŃă activitatea pe acest site, i-ar conferi vizibilitate şi o dimensiune naŃională. De ce? Pentru că este nevoie! Pentru că MouseArtist reprezintă singurul loc în care elevii pasionaŃi de grafică publicitară se pot "întâlni", pot învăŃa lucrând, comunicând, colaborând şi, mai ales, bucurându-se!

ProprietăŃile periodice ale elementelor chimice GhiniŃă Elena – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Emilian Băcilă – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Prof. Florina Sporea-Iacob – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Prof. Cristina Iordaiche – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Prof. Ovidiu Roşu – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Abstract Soft-ul educaŃional propus se adresează elevilor din clasa a IX-a şi are ca scop ilustrarea temelor din capitolul "ProprietăŃi periodice ale elementelor chimice" într-o formă atrăgătoare, pentru a facilita asimilarea şi procesarea informaŃiilor.Lucrarea este în conformitate cu programa şcolară în vigoare la clasa a IX-a şi este structurată în şapte lecŃii ce acoperă integral materia acestui capitol.Fiecare lecŃie conŃine noŃiunile teoretice aferente, prezentate sistematic, precum şi exerciŃii menite să asigure fixarea cunoştinŃelor. NoŃiunile teoretice sunt corelate cu cele practice, asigurându-se o mai bună înŃelegere a temelor abordate iar caracterul chimic şi electrochimic al elementelor este evidenŃiat prin experimente simulate sau filmate în laboratorul şcolii. Elevul este invitat în laboratorul virtual pentru a efectua experimente în ritmul propriu de înŃelegere şi învăŃare. LecŃiile includ de asemenea elemente de testare a cunoştinŃelor ce permit realizarea feedback-ului permanent şi ilustrarea progresului înregistrat. La finalul capitolului este prevăzut un test sumativ de evaluare a tuturor cunoştinŃelor dobândite pe parcursul celor şapte lecŃii..

1. Introducere Cu ajutorul pachetului de lecŃii „ProprietăŃile periodice ale elementelor chimice” elevii vor putea descoperi singuri proprietăŃile periodice ale elementelor chimice vor înŃelege mai uşor cum se desfăşoară reacŃiile chimice. LecŃiile sunt concepute ca o recapitulare pentru orele de curs şi sunt urmate de un test pentru stabilirea nivelului de înŃelegere al elevului. Pentru a ne atinge scopul, în lucrare ne-am propus să evidenŃiem următoarele aspecte: proprietăŃilor chimice ale elementelor din sistemul periodic, studiul reacŃiilor chimice şi a legăturilor chimice. Dintre obiectivele urmărite în lucrare amintim: realizarea unor legături între cunoştinŃele dobândite anterior şi noile conŃinuturi, corelarea informaŃiilor prin observaŃii cantitative şi calitative, investigarea proprietăŃilor chimice şi fizice ale elementelor, formularea de concluzii folosind informaŃia din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale, verificarea cunoştinŃelor prin experimente virtuale şi evaluarea performanŃelor elevilor. 2. ConŃinuturi LecŃia 1. CorelaŃia între configuraŃia electronică a unui element şi locul ocupat de acesta în sistemul periodic În cadrul acestei lecŃii am prezentat modul de organizare al elementelor în cadrul sistemului periodic, aranjarea acestora în grupe şi perioade în funcŃie de proprietăŃile chimice ale acestora. Sunt definite toate noŃiunile teretice specifice astfel încât, pentru fiecare element al sistemului periodic elevul să fie capabil să identifice: - numărul grupei care indică numărul de electroni de pe ultimul strat

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

191

- numărul perioadei care reprezintă numărul de straturi ocupate cu electroni - blocul de elemente(s,p,d,f) în funcŃie de tipul orbitalului în care se plasează electronul distinctiv.

Figura 1. Sistemul periodic al elementelor

LecŃia 2. ProprietăŃi periodice şi neperiodice ale elementelor chimice Este enunŃată legea periodicităŃii şi sunt clasificate proprietăŃile elementelor în: - proprietăŃi periodice (care depind de nucleu): numărul atomic (sarcina nucleară) Z şi masa atomică A; - proprietăŃi periodice (determinate de structura învelişului electronic): caracterul chimic (metalic şi nemetalic), energia de ionizare, afinitatea pentru electron, numărul de oxidare, valenŃa, raza atomică (volumul atomic), raza ionică (volumul ionic). LecŃia 3. Ionii În această lecŃie sunt prezentate configuraŃiile stabile de gaz rar şi cele cu stabilitate mărită, sunt definiŃi ionii şi procesul de ionizare şi se explică formarea ionilor pozitivi (cationi), respectiv negativi (anioni).

Figura 2. ReacŃii de ionizare

192

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Pentru fixarea cunoştinŃelor sunt propuse exerciŃii referitoare la tipurile ionilor formaŃi de diferite elemente şi la structurile unor ioni. LecŃia 4. Caracterul electropozitiv şi caracterul metalic Momentele acestei lecŃii presupun definirea noŃiunile de caracter electropozitiv (metalic) şi energie de ionizare precum şi analiza relaŃiei dintre energia de ionizare primară, energia de ionizare secundară şi energia de ionizare terŃiară;

Figura 3. VariaŃia energiei de ionizare

- variaŃia energiei de ionizare primară cu numărul atomic; - variaŃia energiei de ionizare, respectiv a caracterului metalic în grupă şi în perioadă; - relaŃia dintre tăria unor baze şi caracterul metalic al metalelor din componenŃă. Toate aceste aspecte sunt consolidate prin exerciŃiile propuse (itemi obiectivi cu complement simplu). LecŃia beneficiază de experimente virtuale şi experimente filmate în laboratorul nostru şcolar (arderea magneziului şi a aluminiu; reacŃiile apei cu sodiu, magneziu, respectiv aluminiu; caracterul amfoter al hidroxidului de aluminiu).

Figura 4. Experiment filmat

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

193

LecŃia 5. Caracterul electronegativ şi caracterul nemetalic În această lecŃie este definit caracterul electronegativ şi este explicată variaŃia lui în grupele şi perioadele sistemului periodic. De asemenea, este prezentată relaŃia dintre caracterul nemetalic al unor elemente şi tăria oxiacizilor corespunzători. ReacŃia dintre brom şi iodură de potasiu (în două variante, experiment virtual şi filmat) exemplifică modul de variaŃie a caracterului nemetalic în grupa halogenilor.

Figura 5. ReacŃia bromului cu iodura de potasiu

LecŃia 6. Electronegativitate În debutul temei este prezentat conceptul de electronegativitate, în varianta introdusă de către Linus Pauling, dublu laureat al Premiului Nobel (1954-pentru Chimie; 1962-pentru Pace). Se face apoi referire la valori ale electronegativităŃii pentru metale şi nemetale şi se descrie variaŃia acestei mărimi în sistemul periodic. Pentru fixarea cunoştinŃelor din această temă este propus un exerciŃiu în care elevii trebuie să aleagă afirmaŃii corecte referitoare la electronegativitate. LecŃia 7. Raze atomice şi raze ionice

În partea lecŃiei dedicată razei atomice se insistă asupra modului de variaŃie a acestei proprietăŃi fizice în grupă şi în perioadă. În cazul razelor ionice este analizată, în afara variaŃiei în sistemul periodic, relaŃia dintre raza unui cation sau raza unui anion şi raza atomului de provenienŃă. Figura 6. Raza atomică

194

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 8. VariaŃia razelor atomice şi ionice cu numărul atomic

2.2 Experimentele Ca şi observarea sistematică, experimentul dispune de importante valenŃe formative, stimulând activitatea de investigaŃie personală şi independentă şi favorizând dezvoltarea intereselor cognitive. Un rol important în realizarea experimentelor în laborator îl are şi folosirea calculatorului cu ajutorul căruia se pot realiza experimente virtuale. Amintim câteva dintre avantajele acestei metode: dezvoltarea motivaŃiei intrinseci, consolidarea învăŃării din punct de vedere al folosirii ulterioare a cunoştinŃelor dobândite, dezvoltarea creativităŃii elevilor, reducerea timpului de învăŃare şi ridicarea calităŃii învăŃării etc.

Figura 9. Experiment virtual

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

195

Figura 10. Instrumente de lucru pentru realizarea experimentelor

2.3 Testele Prezentăm în continuare o analiză comparativă a celor două strategii de evaluare, pe care le-am implementat pe parcursul desfăşurării procesul didactic, urmărind scopul, principiul temporalităŃii, obiectul, funcŃiile şi modalităŃile de realizare ale acestora. Evaluare iniŃială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire, în cazul nostru este realizată cu ajutorul testului de evaluare de la sfârşitul capitolului. Ambele evaluări sunt construite ca teste grila ce returnează automat rezultatul obŃinut de către elev. Pe lângă cele doua teste interactive mai există şi alte exerciŃii propuse, ce se regăsesc sub forma de probleme clasice, cu rolul de a fi folosite pentru aprofundarea cunoştinŃelor si exersarea abilităŃilor de rezolvare a problemelor practice. Fiecare problemă este rezolvată şi explicată, oferind elevului posibilitatea de a aprofunda singur cunoştinŃele dobândite la clasă. 3. Metode de predare Tehnicile de metodica predării implementate în aplicaŃie sunt: descoperirea dirijată, observaŃia independentă, modelarea, problematizarea şi experimentul interactiv cu rol demonstrativ, aplicativ şi de cercetare. 4. Suport hard şi soft Limbaje folosite: Hyper Text Markup Language (HTML), Limbajul ActionScript din Macromedia Flash 8 Resurse necesare rulării proiectului: RezoluŃie minimă de 1024x768 pixeli 128MB memorie RAM Macromedia Flash Player 8

196

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 10. Test de evaluare

BIBLIOGRAFIE

[1] Rodica Constantinescu, Maria Luiza Popescuu, Chimie - manual pentru clasa a IX-a, Ed. Akademos Art, 2007 [2] V. David, C. Grecescu, S. Fătu, Chimie - manual pentru clasa a IX-a, Ed. All, 2004 [3] J. F.Davis Jr,L. Haenisch, W. Keith MacNab, P. R. O'Connor , Chimie. ExperienŃe si principii, Ed. ŞtiinŃifică si Enciclopedică, 1983 [4] T. Green, J. L. Chilcott , MACROMEDIA FLASH PROFESSIONAL 8, Ed. All 2007 [5] Sanders, B. William,Ghid complet Macromedia Flash MX action script, , Ed. ALL 2005

AplicaŃia Premius Temian Vlad – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Ignea Alina – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Bucur Raul – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Iordaiche Cristina – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Roşu Ovidiu – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara Abstract AplicaŃia Premius este primul „catalog” în care nu se trec note şi nici teze, aici se trec PREMII. Evaluarea elevilor şi a unităŃilor şcoalare trebuie să se realizeze nu numai după mediile obŃinute în procesul de învăŃământ ci şi după premiile obŃinute de elevi în cadrul competiŃiilor şcolare. Astfel, pot fi corectate viciile de notare ( o clasă cu elevi numai de 10 dar fără niciun premiu în competiŃiile interşcolar sau, elevi cu note mici la clasă, dar cu numeroase premii judeŃene şi naŃionale. AplicaŃia Premius gestionează la nivel de unitate de învăŃământ sau inspectorat şcolar, premiile elevilor obŃinute la diferite concursuri şi competiŃii şcolare. În funcŃie de diverse criterii de clasificare: materie, nivel de competiŃie, tip de distincŃie, nivel de studiu, rezultatele elevilor pot fi uşor identificate, clasificate şi centralizate. O altă facilitate oferită de Premius constă în consultarea unui calendar competiŃional în care sunt reunite toate concursurile şcolare avizate de MECI din anul şcolar curent. Cu ajutorul acestui calendar, organizatorul oricărui concurs poate face o alegere optimă a perioadei de desfăşurare a competiŃiilor pe care doreşte să le organizeze astfel încât, suprapunerea cu alte concursuri să fie pe cât posibil evitată. Consultarea calendarului concursurilor şcolare va permite de asemenea, oricărui elev, premiant sau nu, să aibă o vedere de ansamblu, asupra competiŃiilor la care ar dori să participe Ńinând cont de faptul că nu poate fi prezent simultan la două sau mai multe concursuri în acelaşi timp.

1. Introducere Lucrarea realizează o gestiune a competiŃiilor şi a rezultatelor şcolare de excepŃie materializate prin diplome de premii, menŃiuni şi premii speciale acordate elevilor în cadrul concursurilor din învăŃământul preunversitar. Gestiunea poate fi realizată atât la nivel de unitate de învăŃământ cât şi la nivelul inspectoratului şcolar, prin înregistrarea într-o bază de date, pentru fiecare elev, a unei copii scanate a diplomei obŃinute de acesta la concurs precum şi a datelor de identificare ale elevului premiant (nume, prenume, unitate de învăŃământ, disciplina, competiŃia, etapa, tipul de distincŃie, profesorul coordonator). Odată ce memorarea datelor amintite anterior a fost efectuată, acestea pot fi oricând utilizate pentru a fi centralizate şi clasificate, operaŃii permise datorită implementării mecanismului de căutare multicriterială a datelor. Pentru a veni în sprijinul celor interesaŃi(inspector şcolar, director al unităŃii şcolare, profesor, elev) de realizarea unor statistici referitoare la performanŃele elevilor, aplicaŃia permite exportul datelor filtrate după criteriile dorite, într-un fişier extern în format „csv”. Pe parcursul unui an şcolar sunt organizate olimpiadele şcolare la toate disciplinele de învăŃământ, multe alte concursuri, simpozioane, competiŃii la toate disciplinele. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra desfăşurării acestor evenimente, lucrarea permite consultarea unui calendar competiŃional în care sunt centralizate şi organizate toate concursurile şcolare avizate de MECI, în anul şcolar curent. Prin consultarea acestui calendar, pot fi identificate în cel mai uşor mod perioadele desfăşurării competiŃiilor şi concursurile care se suprapun în aceeaşi perioadă calendaristică.

198

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. AplicaŃia Premius

2. Structura lucrării Lucrarea este structurată pe două nivele: - nivelul public (exterior) vizibil pentru toŃi utilizatorii de internet care au posibilitatea de căutare multicriterială a datelor, consultarea calendarului competiŃional şi a galeriei foto care surprinde momente din timpul concursurilor. - nivelul privat (interior), accesul la acest nivel se realizează pe baza de nume-utilizator şi parolă , furnizate de către administrator persoanelor responsabile cu introducerea datelor (profesor de specialitate, secretarul şcolii, etc.). Odată ce autentificarea a fost efectuată, la acest nivel se face adăugarea, modificarea, ştergerea datelor cu ajutorul unei interfeŃe uşor de utilizat. 2.1 Adăugarea datelor Pagina de introducere a datelor conŃine un formular pentru adăugarea premiilor obŃinute de elevi. Formularul este uşor de utilizat deoarece multe din datele ce trebuie introduse pot fi selectate dintr-o listă de selecŃie pusă la dispoziŃia utilizatorului. În acest fel se vor completa câmpurile referitoare la tipul, faza şi disciplina concursului. Pentru a selecta data la care a avut loc competiŃia, utilizatorul poate folosi un calendar pe care îl punem la dispoziŃie prin apăsarea unui buton având ca efect selectarea unei date calendaristice. Pentru autentificarea datelor introduse, aplicaŃia permite păstrarea în baza de date, pentru fiecare elev a unei imagini ce reprezintă o copie scanată a diplomei obŃinute de acesta la concurs.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

199

Figura 2. Introducerea datelor

2.2 Identificarea multicriterială a datelor Baza de date poate fi interogată pentru vizualizarea informaŃiilor căutate sau pentru căutarea unei anumite înregistrări spre modificare sau completare. Deasemeni, este posibil şi exportarea datelor în format „csv” pentru o prelucrare ulterioară în programe de calcul tabelar (Calc, Kspread sau Excel). Pentru căutarea anumitor date trebuie completate unul sau mai multe câmpuri ce vor constitui criteriile de căutare. Spre exemplu, dacă completăm doar anul „2009” şi prenumele „Elena”, se vor afişa toate premiile obŃinute de eleva Elena, la toate disciplinele, la toate concursurile dar numai din anul 2009. Vizualizarea rezultatelor are loc pe ecrane paginate, iar pe fiecare ecran, în stânga datelor de identificare apare poza micşorată a diplomei corespunzătoare premiului obŃinut(poza fiind realizată automat la introducerea imaginii scanate).

200

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3. Căutarea datelor

2.3 Ştergerea sau modificarea datelor În cazul constatării unor erori la introducerea datelor, corectarea este permisă prin operaŃii de modificare sau ştergere, prin intermediul unei interfeŃe care vine în sprijinul oricărui utilizator. Datele căutate sunt identificate pe baza anumitor criterii, iar apoi sunt vizualizate împreună cu poza corespunzătoare a diplomei fiecărui premiu acordat în cadrul unei competiŃii. Astfel, datele introduse pot fi confruntate cu cele corecte menŃionate pe diplomă, în vederea corectării eventualelor greşeli. AcŃionarea butonului „Modifica” are ca efect accesul la interfaŃa de editare a tuturor câmpurilor completate în faza de adăugare. Tot în această etapă, dacă se constată că diploma unui anumit elev nu a fost ataşată sau a fost ataşată greşit, poate fi făcută o nouă alegere a fişierului cu diploma corespunzătoare.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

201

Figura 4. Modificarea datelor

2.4 Calendarul competiŃional Calendarul competiŃional reprezintă o parte importantă în structura lucrării, deoarece aici este posibilă planificarea pe ore, zile, săptămâni, luni şi chiar ani, a anumitor evenimente, specificând locaŃia şi perioada de desfăşurare a acestora. Utilizarea acestui calendar este deosebit de utilă atât elevilor cât şi profesorilor. Prin consultarea acestui calendar, organizatorii de concursuri pot face o alegere optimă a perioadei de desfăşurare a competiŃiilor pe care doreşte să le organizeze astfel încât suprapunerea cu alte concursuri să fie pe cât posibil evitată. Consultarea calendarului concursurilor şcolare permite de asemenea oricărui elev, să aibă o vedere de ansamblu, asupra competiŃiilor la care ar dori să participe Ńinând cont de faptul că nu poate fi prezent simultan la două sau mai multe concursuri în acelaşi timp.

202

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 5. Calendarul competiŃional

Pentru a oferii vederi diferite asupra evenimentelor, calendarul poate evidenŃia la nivel de lună, săptămână, sau agendă zilnică toate evenimentele. Mai mult există posibilitatea ca cei interesaŃi să îşi poată configura telefonul celular să primească înştiinŃări gratuite despre următoarele evenimente sub formă de SMS. Aceste servicii sunt oferite gratuit de către www.google.com. Pentru adăugarea/modificarea/ştergerea evenimentelor interfaŃa este una centralizată şi se realizează prin trimiterea unui e-mail la [email protected]. Implicit, calendarul conŃine toate concursurile şcolare aflate în calendarul Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării, urmând ca orice alt organizator de competiŃii regionale, judeŃene sau locale să trimită coordonatele competiŃiei la adresa de mail mai sus menŃionată. Volumul de muncă determinat de întreŃinerea acestui calendar este insignifiant pe langă avantajele multiple oferite. Mai mult, orice site web poate include acest calendar între paginile sale prin copierea codului următor:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

203

Figura 6. Calendarul competiŃional vizualizat ca agendă zilnică

2.5 Galerie Foto O amintire dintr-un moment frumos al vieŃii poate fi oricând imortalizată într-o fotografie. Punem la dispoziŃia utilizatorilor o galerie foto organizată pe evenimente, astfel încât sunt surprinse toate etapele desfăşurării unui concurs: sosirea participanŃilor, momente din timpul concursului, petrecerea timpului liber dintre probele de concurs, excursii organizate de gazde, festivitatea de premiere. Galeria foto este organizată la nivel de albume, fiecare album conŃine poze specifice unui eveniment. Pentru realizarea galeriei foto a fost utilizat software-ul open-source Jalbum, adaptat după cerinŃele site-ului nostru. 3. Implementarea tehnică Site-ul este găzduit pe un server Linux cu distribuŃia Debian versiunea 4.0, iar serverul de web este Apache 2.2.3, iar PHP 5.2.0-8. Dialectul HTML utilizat este XHTML 1.0 Strict. Pentru aranjarea elementelor in pagina am folosit un fişier .”css” versiunea 2.1. Partea de conŃinut dinamic este construită în jurul serverul MySQL, accesat prin intermediul limbajului PHP. Pentru editarea paginilor HTML s-a folosit aplicaŃia Notepad++. Calendarul folosit este Google Calendar. Galeria foto este făcuta cu software-ul open-source Jalbum, adaptat după cerinŃele site-ului nostru.

204

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 7. Galerie foto

BIBLIOGRAFIE

[1] L.Welling, L. Thomson, Dezvoltarea aplicaŃiilor Web cu PHP şi MySQL, Ed. Teora 2007 [2] O. Baniaş, Cristina Iordaiche,O. Roşu, Programare WEB,Ed. Mirton, Timişoara, 2009 [3] http://www.dynamicdrive.com/dynamicindex6/popcalendar2.htm [4] http://www.rainforestnet.com/datetimepicker.htm [5] http://jalbum.net/ [6] http://www.webxpert.ro/

Istoria Imperiului Bizantin Gherasim Nicu-Daniel – CNI „Spiru Haret”, Suceava; [email protected] Cazaciuc Robert Lucian – CNI „Spiru Haret”, Suceava; [email protected] Coman Florin Alexandru – CN „Ştefan cel Mare”, Suceava, [email protected] Prof. Costineanu Raluca – CN „Ştefan cel Mare” Suceava [email protected] Prof Giorgie Daniel Vlad – CN „Ştefan cel Mare” Suceava [email protected]

Abstract „Istoria Imperiului Bizantin” este un soft educaŃional complex ce ne prezintă într-un mod interactiv acest capitol din istorie. Sunt alese 8 secvenŃe importante din istoria de 1000 de ani a imperiului şi sunt prezentate într-un mod original: elevul va citi ideile principale din lecŃie (evenimentele principale) care de obicei se regăsesc pe un pergament şi va urmări pe hărŃile diverse, alese special de noi, impactul acestora. În crearea acestor lecŃii a fost depusă o muncă enormă, am încercat să prezentăm secvenŃele folosindu-ne de elemente cât mai diverse şi originale (hărŃi interactive, scheme interactive, studiu de caz al căderii Constantinopolului). Structura lecŃiilor diferă de la o lecŃie la alta, elevului i se pune la dispoziŃie la orice moment din soft posibilitatea de a aprofunda, de a căuta un cuvânt în dicŃionar, de a nota o idie sau de a se autoevalua.

1. Introducere Se prezintă într-un mod interactiv principalele secvenŃe din istoria de 1000 de ani a Imperiului Bizantin. Au fost alese 8 secvenŃe importante pe care le oferim elevului într-un mod plăcut de învăŃare prin lucru cu harta, exerciŃii, scheme interactive şi un amplu studiu de caz al căderii Constantinopolului. Fiecare capitol este structurat în aşa fel încât prin interactivitatea elev-soft să captăm atenŃia elevului. Pentru ca elevul să fie captivat de subiect, iar multitudinea de informaŃii să nu-l îndepărteze de la subiect sau să-l plictisească, întregul material este structurat asfel încât elevul să poată parcurge lecŃiile în două moduri: de sinteza, citind doar informaŃiile cheie, şi urmărind simulările şi schemele puse la dispoziŃie, sau prin aprofundare. Pentru invăŃarea intensă a conŃinutului, elevul are la dispoziŃie posibilitatea de a citi mai multe informaŃii despre respectivul subiect. Cele opt fragmente din istoria Imperiului Bizantin alese sunt: „Construirea Imperiului Roman de Rãsãrit”, „Domnia lui Iustinian”, „Imperiul Grec Medieval”, „CivilizaŃia clasicã bizantinã”, „Declinul Impreriului Bizantin”, „Cãderea Constantinopolului”, „Cultura şi arta bizantinã” şi “Moştenirea şi imporntanŃa Imperiului Bizantin”. Imperiul Roman de Răsărit sau Imperiul Bizantin sunt termeni folosiŃi, în mod convenŃional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol. Nu există un consens în ceea ce priveşte data de început a perioadei bizantine. Unii o plasează în timpul domniei lui DiocleŃian (284-305), datorită reformelor administrative pe care acesta le-a introdus, împărŃind imperiul în pars Orientis şi pars Occidentis. AlŃii plasează evenimentul în timpul domniei lui Teodosiu I (379-395) şi a victoriei

206

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

creştinismului împotriva păgânismului, sau, după moartea sa din 395, în momentul divizării Imperiului în jumătăŃile de vest şi de est. AlŃii plasează această dată mai târziu, în 476, când ultimul împărat vestic, Romulus Augustus, a fost forŃat să abdice, astfel lăsându-l pe împăratul din estul elenizat ca singur împărat roman. În orice caz, schimbarea a fost graduală şi, până în 330, când împăratul Constantin I şi-a inaugurat noua capitală, procesul de elenizare şi creştinare erau deja în curs. Elevul va studia modificările suferite de imperiu în decursul timpului citind textele prezentate şi observând impactul acestora pe o hartă dată. De asemenea, elevul este pus la sfârşitul fiecărei secvenŃe de învăŃare să-şi autoevalueze cunoştinŃele dobândite în acea secvenŃă prin exerciŃii cât mai atractive. 2. Structurarea lecŃiilor Modul de structuarea al lecŃiilor este un element important în softul prezentat de noi. Ne-am concentrat mult asupra acestui lucru întrucât am dorit să oferim elevului un cadru plăcut de învăŃare, care să nu îl plictisească şi credem că am reuşit acest lucru. Începând cu prima secvenŃă, elevul este întâmpinat de un ecran cu un design plăcut şi el va trebui să citească informaŃiile ce apar pe pergament şi, realizând click pe butoanele next si prev, reprezentate specific, el va observa pe hartă impactul exact al informaŃiilor. Acesta este un mod, cel mai simplu, de a parcurge lecŃia. În secvenŃele următoare elevul va avea de descoperit realizând click pe locuri de pe hartă, pe anumite butoane speciale sau pe alte elemente. Desigur, elevul va şti ce să facă la fiecare moment din soft pentru că va avea disponibilă cerinŃa de lucru într-o căsuŃă de pe ecran.Fiecare secvenŃă conŃine şi o parte de autoevaluare prin care elevul va putea să îşi testeze cunoştinŃele dobândite pe parcursul lecŃiilor. Această parte conŃine exerciŃii atractive diverse : de descoperit anumite teritorii pe hartă colorând harta corespunzător, exerciŃii cu itemi pereche, de completat organizatoare grafice sau asociograme etc. Tot fiecare secvenŃă cuprinde şi parte de aprofundare unde poate citi întreaga lecŃie de unde au fost extrase ideile principale şi prezentate amplu. 3. Exemplu de lecŃie interactivă Vă vom prezenta pe scurt una din cele mai simple lecŃii interactive cu observaŃia că secvenŃele diferă mult între ele deci cea pe care vă vom prezenta este unică, ca de altfel, fiecare lecŃie din soft prezintă elemente unice. De exemplu alegem a 3a lecŃie: Imperiul Grec Medieval. În această lecŃie elevul va avea de învăŃat factorii ce au dus la formarea lui, consecinŃele formării şi trăsăturile dobândite de imperiu în urma acestui fapt. Sunt 4 factori principali şi sunt prezentaŃi fiecare pe câte o pagină diferită, iar pe ultima pagină am reprezentat schematic consecinŃele celor 4 factori. Elevul va da click, pe rând, pe factori (apare factorul), pe consecinŃe (apare consecinŃa), pe trăsături (apare trăsătura şi harta cu legenda). În continuare, efectuând click pe butonul start, va observa pe hartă exact modificările suferite de imperiu cu precizările de rigoare conform factorului studiat.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Şi ultima pagină ce conŃine consecinŃele celor patru factori prezentaŃi:

207

208

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

De asemenea, după studierea lecŃiei, elevul are posiblitatea de a-şi evalua cunoştinŃele dobândite prin 2 exerciŃii interactive.

• ExerciŃiu cu itemi multipli.

• ExerciŃiu în care elevul va avea de completat o asociogramă prin drag&drop pe elementele din dreapta.

4. Studiul de caz asupra căderii Constantinopolului Unul din elementele originale ale softului este un studiu de caz asupra căderii Constantinopolului (sfârşitul Imperiului Bizantin). În această secvenŃă am prezentat printr-o schemă interactivă (fiecare element din schemă este un buton) elementele ce au stat la baza acestei decăderi respectiv: îndinderile celor două imperii, cauzele ce au dus la acest eveniment, strategia de luptă a celor două imperii, lupta propriu-zisă, urmările etc.. Toate aceste elemente sunt prezentate interactiv prin animaŃii specifice pe hartă. Ne-am folosit de anumite elemente precum : soldaŃi, bărci, butoaie etc. pentru a reprezenta aceste lucruri şi precizăm că ele sunt doar fictive (nu reprezintă exact elementele reprezentate prin ele). Schema:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

209

AnimaŃie căderea Constantinopolui:

5. Arhiva proiectului Proiectul prezintă o a doua parte cu alte elemente ajutătoare pentru elev pe care noi am numito arhivă. Aceasta se poate accesa de pe meniul principal ce apare la accesarea softului şi cuprinde : Obiective generala ale softului, cronologie, documente, muzeu şi biblografie.

210

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Cronologia este reprezentată pe două axe (x,y). Elevul va alege un secol de pe axa y şi îi vor apărea pe axa x anii în care au avut loc evenimente importante din acel secol. Alegând punctul de intersecŃie dintre secolul x şi anul y, pe pergament va apărea evenimentul respectiv.

La documente elevul are posibilitatea de a citi toate lecŃiile precum şi informaŃii suplimentare culese de noi din diferite cărŃi, Muzeul este de fapt o galerie virtuală cu poze scanate din cărtŃi cu privire la întreaga istorie a Imperiului Bizantin. 6. Alte elemente ajutătoare În cadrul softului am mai adăugat un dicŃionar de cuvinte în timp real, o parte de notiŃe unde elevul îşi poate nota oricând pe parcursul softului idei pe care le poate salva şi apoi la o nouă accesare a softului încărca. De asemenea, am adăugat o testare complexă pe ponderi de dificultate cu întrebări alese random din baza de date care conŃine aproximativ 450 de întrebări.În partea de testare, elevul îşi poate alege lecŃiile din care vrea să susŃină testarea şi ponderea de dificultate (1- uşor, 2-mediu, 3-greu) sau le poate combina. După ce va genera testarea, va avea la dispoziŃie 3 teste de tipuri diferite şi 3 minute pentru fiecare test.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

211

Tipurile de teste sunt: • Test cu itemi multipli • Test cu itemi pereche • Test adevărat/fals În finalul examinării, elevul va putea să vadă ce a greşit, care erau răspunsurile corecte şi de ce erau corecte. Pentru un rezultat bun se oferă informaŃii bonus din lecŃiile din care a ales să fie testat, iar pentru un rezultat prost va primi sfaturi cu privire la ce mai are de studiat.

7. Concluzii Prin acest soft am urmărit prezentarea acestui capitol din istorie într-un mod cât mai util pentru elev. Considerăm ca scopul nostru a fost atins şi elevul s-a arătat cu adevărat interesat de parcurgerea lecŃiilor chiar dacă nu este pasionat de istorie sau nu şi-a dat interesul pentru această materie până acum. Diversitatea lecŃiilor şi modul interactiv de lucru şi-au spus cuvântul. Softul a fost realizat folosind programele: Adobe Macromedia Flash CS4 cu actionscript 2.0, Visual Basic 6.0, iar pentru bazele de date am folosit Microsoft Access. Combinarea celor două platforme, Flash şi Visual Basic s-a realizat într-un mod simplu, practic fişierul .swf a fost introdus folosind browserul standard din Visual Basic.

BIBLIOGRAFIE

[1] Stelian Brezeanu : "O istorie a Imperiului Bizantin". Editura Albatros, Bucureşti 1981; [2] Ardeleanu Ion, Berău Dumitrice: Atlas pentru istoria României. Editura Pid şi Pod, Bucureşti 1983 [3] Ponalorice Gheorghe, Iouscu Vasile: Manual de istorie pentru clasa a IX-a. Editura Carminis, Piteşti [4] Bornea Alexandru: Manual de istorie pentru clasa a IX-a. Editura Corint, 2005 [5] Suter Constantin: "Istoria artelor plastice". Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1960 [6] Romanescu Gheorghe: "Marile bătălii ale românilor". Editura Sport-Turism, Bucureşti 1082

Virtual Lessons Coman Florin Alexandru – CN „Ştefan cel Mare” Suceava, [email protected] Gherasim Nicu Daniel – CNI „Spiru Haret” Suceava, [email protected] Prof. Costineanu Raluca – CN „Ştefan cel Mare” Suceava, [email protected] Prof Giorgie Daniel Vlad – CN „Ştefan cel Mare” Suceava, [email protected] Abstract Virtual Lessons este un soft educaŃional ce vine în sprijinul elevilor dar în acelaşi timp şi al profesorilor. AplicaŃia se doreşte a fi un soft foarte maleabil şi foarte uşor de utilizat. Pe lângă uşurinŃa cu care poate fi folosit, softul atrage toŃi utilizatorii prin modul său de prezentare ergonomic şi foarte elegant. Se doreşte ca prin folosirea acestui soft procesul de studiere, verificare şi însuşire a noilor informaŃii să fie cât mai atrăgător şi eficient. AplicaŃia este una multi-user(cu utilizatori multipli) pentru a putea fi folosită cu uşurinŃă, de exemplu, la orele de curs de la şcoală.Este împărŃită în două aplicaŃii distincte „Serverul” şi „Clientul”, astfel ea poate fi accesată de oriunde şi astfel se pot centraliza toate datele mult mai uşor, pentru a se efectua ulterior diverse statistici. Pentru ca aceast soft să fie accesibil tuturor, este structurat în aşa fel încât utilizatorii să poată interacŃiona cu el intuitiv, nefiind nevoie de instruiere specială.

1. Introducere Proiectul pleacă de la premisa că un subiect este mult mai bine înŃeles dacă există posibilitatea de a se interacŃiona cu el. Ne-am propus să dezvoltăm o platformă care să ruleze fără probleme şi pe calculatoarele mai modeste, iar configurarea ei să poată fi făcută de oricine. O astfel de platformă poate proiecta în planul virtual multe dintre lecŃiile pe care profesorul le predă la clasă. Avantajul este că fiecare elev poate modifica, interacŃiona cu respectiva lecŃie, fapt care unui profesor i-ar fi imposibil. Prima versiune a acestei platforme a luat naştere pe 3 Februarie 2009. De atunci softul a trecut prin mai multe verificări şi competiŃii. Faptul cel mai important, pentru noi cel puŃin, este că a fost testat de profesorii şi colegii noştri. După fiecare testare, echipa îşi dădea seama de cate lipsuri există în platformă, şi se apuca din nou de lucru. Încercând să mulŃumim aşteptările chiar şi a celor mai exigenŃi utilizatori am rescris de nenumărate ori această platformă, astfel softul actual nu mai păstrează decât numele vechilor versiuni. Noul Virtual Lessons este o însumare a dorinŃelor profesorilor care ne-au îndrumat în dezvoltarea acestei aplicaŃii, iar pentru echipă este un vis devenit realitate. 2. Caracteristici generale Pentru că acest soft se adresează atât elevilor şi profesorilor, a trebuit să îmbinăm câteva elemente opuse. A fost o adevărată provocare să creem un soft simplu de folosit, intuitiv dar în acelaşi timp foarte complex şi maleabil. Ne dorim ca utilizatorii noştrii să efectueze toate sarcinile pe care şi le-au propus în cel mai plăcut şi rapid mod posibil, astfel încât navigarea în mediul virtual oferit să fie o plăcere şi nu o bătaie de cap. Ca orice platformă, este compusă din două părŃi distincte, „Server”, creierul aplicaŃiei şi „Client”, softul propriu-zis. Această separare este necesară deoarece, având un singur loc de stocare a datelor („Serverul”), utilizatorii işi pot folosi informaŃiile de pe orice Client, cu condiŃia să se autentifice. Un alt avantaj al plasării datelor pe o singura staŃie este acela că se poate „jongla”

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

213

cu datele, se pot efectua statistici, comparaŃii, interpretări cu toate informaŃiile obŃinute de la ClienŃi. AplicaŃia este un hibrid, pentru dezvoltarea sa am folosit tehnologii Microsoft (Visual Basic 6.0 folosit pentru design-ul platformei, Office Acces 2003 folosit pentru creearea Bazei de Date) şi nu în ultimul rand tehnologii oferite de Adobe (Photoshop CS4 pentru interfaŃa platformei şi a lecŃiilor şi Flash CS4 pentru lecŃii şi şabloane de lecŃii). Între Server şi Client se creează o legătură prin intermediul SockeŃilor oferiti de Microsoft (ActiveX-ul Winsock „mswinsck.ocx”), pe un port ales de administratorul aplicaŃiei (se recomandă folosirea unui port mai mare de 1024 pentru a evita conflicte de adresă cu alte aplicaŃii). Trebuie ales cu grijă acest port deoarece un conflict de adresă poate duce la probleme de conectare. Serverul, fiind creierul aplicaŃiei, este o componentă vitală, fără el Clientul nu poate oferi utilizatorilor decât permisiuni de vizitator, privându-l de părŃile importante ale aplicaŃiei. AplicaŃia se doreşte a fi un ajutor pentru profesori şi pentru elevi. Profesorul nu trebuie decât să structureze materialul pe care doreşte să-l predea în cel mai bun mod, sau să se folosească de lecŃiile oferite de echipa noastră, iar apoi urmărind rezultatele elevilor şi greşelile frecvente ale acestora trebuie să întărescă pasajele pe care elevii nu le-au înŃeles din incursiunile virtuale. Înafară de ajutorul pe care îl primeşte în educarea şi evaluarea elevilor, profesorul mai are la dispoziŃie şi un catalog special, care îl ajută să vadă mai multe elemente din evoluŃia clasei sau a unui elev anume. Pentru elevi, aplicaŃia noastră oferă moduri cât mai interactive şi atrăgătoare de însuşire a noilor informaŃii dar şi de verificare. Întrucât aplicaŃia are şi o ramură autodidactă, elevul va învăŃa mult mai uşor prin descoperire şi mai ales prin interactivitatea cu lecŃia. Spre deosebire de un profesor care trebuie sa explice un subiect la cel putin 20 de elevi, neputând acorda atenŃie fiecarui elev în parte, softul acordă elevului toată atenŃia sa. Pe lângă lecŃiile interactive, aplicaŃia mai oferă un sistem de verificare a cunoştiiŃelor pe mai multe niveluri de complexitate, iar după rezolvarea testului aplicaŃia îi oferă posibilitatea de a vedea unde a greşit şi cum era corect. Dar cel mai important lucru pentru elev este că primeşte la fiecare întrebare un feedback, daca a greşit i se explică de ce, iar dacă a răspuns corect i se oferă o informaŃie bonus, care îl va ajuta în rezolvarea altor teste. 3. AplicaŃia „Server” AplicaŃia „Server” este cea mai importantă componentă a Virtual Lessons. Ea reprezintă creierul aplicaŃiei, aici sunt stocate toate informaŃiile primite de la client şi de asemenea aici se efectuează toate procesările pe datele stocate. Pentru trimiterea datelor între Client şi Server se foloseşte elementul Winsock din paleta standard de elemente a Microsoft Visual Basic 6.0. Autorii au folosit acest ActiveX(.ocx) pentru că datele sunt trimise repede şi sigur. Datele trimise sunt criptate înainte de a fi trimise de către Winsock, fapt ce ne dă un plus de siguranŃă. Singurul dezavantaj al folosirii acestui element este faptul că nu se pot trimite stringuri mari. Întrucât majoritatea stringurilor trimise sunt destul de mari autorii au fost nevoiŃi să găsească o metodă de a le trimite. Ideea este foarte simplă: daca e prea mare pentru a fi trimis, stringul este spart în bucăŃi mici, cărora li se adaugă un tag(pentru a se putea reconstrui stringul fără probleme) şi apoi este trimis pe bucăŃele, urmând ca după trimiterea completă să fie refăcut. AplicaŃia este concepută pentru a putea fi folosită concomitent de mai mulŃi utilizatori, iar informaŃiile să fie stocate toate într-un singur loc pentru a putea fi vizibile tuturor utilizatorilor autentificaŃi. Serverul acceptă mai multe conexiuni pe acelaşi port (portul este ales de administratorul platformei, implicit aplicaŃia rulează pe porturile 2539,2540). Numărul maxim de conexiuni simultane este de asemenea variabil, el poate varia între 1 şi 3000 de conexiuni în funcŃie de dorinŃa administratorului. Toate informaŃile trimise prin aceste porturi, o dată ajunse în

214

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Server sunt analizate, interpretate şi apoi după prelucrări aferente sunt stocate în baza de date (Baza de date este creată in Microsoft Office Acces 2003, deoarece oferă o intecracŃiune foarte stabilă cu Microsoft Visual Basic 6.0 ) Pentru ca informaŃiile de la client să fie uşor de interpretat, iar instrucŃiunile să ajungă în cel mai scurt timp unde trebuie, serverul este conceput pe un sistem de case-uri (Figura 1). Astfel, informaŃiile trimise de „Client” „Serverului” şi invers vor purta nişte etichete (Taguri) care să indice exact ramura pe care trebuie să ajungă informaŃia, pentru a putea fi prelucrată în cel mai scurt timp. Dacă interpretarea informaŃiei se realizează într-un timp mai scurt, atunci răspunsul va fi trimis mai repede, cu alte cuvinte timpul de execuŃie va fi mai scurt, lucru care se resimte atunci când sunt conectaŃi simultan un număr mare de utilizatori. Întrucât configurarea Serverului să nu reprezinte o problemă pentru nici unul dintre administratorii de sistem ce doresc să folosească această platformă aplicaŃia nu necesită Figura 1. Exemplu de sistem de configurări speciale, ea va incepe să ruleze imediat după ce cazuri a fost lansată în execuŃie. Va folosi setările optime, alese de autori, dar în cazul în care administratorul de sistem are o altă viziune în legătură cu configurarea aplicaŃiei, are la dispoziŃie un panou de comandă. Din acest panou de comandă el poate modifica toate caracteristicile Serverului (porturile pe care rulează, numărul maxim de utilizatori conectaŃi simultan, limba în care vor fi afişate toate mesajele şi logurile). 4. AplicaŃia „Client” AplicaŃia „Client” reprezintă aplicaŃia propriu-zisă. Utilizatorii vor avea contact numai cu ea, aplicaŃia „Server” fiind ascunsă de privirea lor (ea rulând pe altă staŃie). Pentru utilizatori ea reprezintă cea mai importantă parte din Virtual Lessons deoarece prin intermediul ei vor putea să îşi efectueze toate sarcinile. Este structurată într-un mod cât mai elegant şi ergonomic posibil, pentru a nu încurca sau deruta utilizatorul. Era nevoie de o astfel de structură pentru a favoriza parcurgerea intuitivă a platformei. Având o aşezare vizibilă şi atractivă utilizatorii se vor familiariza cu aplicaŃia de la prima folosire. Cele mai importanete două clase de utilizatori existente momentan în aplicaŃia noastră sunt elevii şi profesorii. În continuare vă vom vorbi despre facilitaŃile pe care aplicaŃia noastră le oferă utilizatorilor noştri în funcŃie de rankul ocupat. Pentru că dorim să creştem calitatea învăŃământului, trebuie să punem accentul pe elev, fapt care conduce la mai multe facilităŃi pentru elevi comparativ cu celalalte clase de utilizatori. În mare elevul poate studia, îşi poate verifica cunoştiinŃele şi socialiaza cu ceilalŃi membri activi conectaŃi la plaformă. AplicaŃia dispune de un sistem complex de lecŃii virtuale. LecŃiile sunt dispuse pe ani de studiu, profile, materii în aşa fel încât elevul să le poată accesa în cel mai rapid mod. Profesorii pot opta să ofere elevilor lecŃiile interactive puse la dispoziŃie de echipa noastră sau să adauge propriile lecŃii. Momentan echipa noastră oferă lecŃii de Chimie („Proteinele”), Economie („ConcurenŃa” şi „PreŃul”), Geografie („Bucovina”), Informatică („Arbori”, „Backtraking”), Istoria religiilor („InchiziŃia spaniolă”, „PersecuŃii religioase”), Istorie („Imperiul Bizantin”, „Roma”, „Vlad łepeş”), Limba română („ConştiinŃa istorică”), Sociologie („Ancheta”). Pe lângă aceste lecŃii echipa îşi propune să dezvolte în următoarea perioadă o serie de laboratoare virtuale de Fizică, Chimie, Biologie, Informatică.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

215

AplicaŃia dispune de două moduri distincte de vizualizare a lecŃiilor. Primul este dispus in Figura 2. şi este considerat de noi ca modul de vizualizare a lecŃiilor de catre elev, în cazul în care doreşte să işi întarească cunoştiinŃele. Al doilea mod de vizualizare a lecŃiilor este cel destinat profesorului. LecŃia este redată full-screen (pe tot ecranul) pentru ca profesorul să o poată folosi ca plansă sau pentru a exemplifica informaŃiile pe care le predă. Modul full-screen deŃine şi un meniu de navigare rapidă ce îi oferă Figura 2. Mod normal de vizualizare profesorului ocazia să modifice lecŃia sau laboratorul cu a unei lecŃii uşurinŃă. Fiecare lecŃie creată de echipa noastră conŃine un grad foarte ridicat de interactivitate pentru a captiva elevii şi pentru a-i ajuta să îşi însuşească noile informaŃii mult mai uşor. Pe lângă un sistem de lecŃii foarte bine structurat aplicaŃia deŃine şi un sistem foarte complex de testare şi autoverificare. Pentru a verifica gradul de însuşire a noilor informaŃii aplicaŃia vine cu o testare pe mai multe nivele de complexitate. Pentru fiecare nivel întrebarile şi tipurile de exerciŃii pe care elevul trebuie să le rezolve se schimbă. DeŃinem întrebări dispuse pe trei ponderi (1-greu, 2-mediu, 3-uşor), patru tipuri de exerciŃii (ExerciŃiu cu itemi multipli, ExerciŃiu cu itemi pereche, Întrebări cu valori multiple de răspuns şi ExerciŃii de tip adevărat/fals). Pe baza acestora aplicaŃia poate genera testări pe următoarele grade de complexitate: „Scăzută”, „Medie”, „Ridicată” şi „Maximă”. (Figura 3) Pe lângă o testare randome (cu întrebări extrase aleatoriu) pe diferite grade de complexitate, pentru a-l ajuta să înveŃe, după fiecare test, elevul are posibilitatea de a vizualiza statistici (unde a greşit, cum era corect) şi va primi pentru fiecare întrebare la care a răspuns câte un feedback (pentru răspunsurile greşite prin feedback i se explică de ce este greşit răspunsul lui, iar pentru răspunsurile corecte i se oferă o informaŃie bonus care să îi Figura 3. Formular de generare a unui testări lărgească aria de cunoştiinŃe). Noi considerăm ca un sistem de feedback constructiv este la fel de important ca lecŃia în sine, aşa că am pus accent pe această secŃiune. De aceea după terminarea testului elevului i se oferă o pagină în care poate vizualiza statisticile generate în urma rezolvării testului însoŃite de rezolvări, sugestii şi feedbackuri. La aceste opŃiuni disponibile elevului se mai adaugă şi câteva opŃiuni care îl vor ajuta Figura 4. Formular cu răspunsuri şi feedbackuri să socializeze, să schimbe păreri cu restul utilizatorilor ce folosesc această platformă. Elevul are posibilitatea de a se conecta la un chat-room (cameră de discuŃii) şi să ia parte la acele discuŃii, poate trimite mesaje private altor elevi sau chiar profesorilor. Astfel aplicaŃia poate fi folosită şi pentru orele de dirigenŃie sau în locul unor alte aplicaŃii de chat, ştiind sigur ca identităŃile celor prezenŃi pe platformă nu sunt trunchiate.

Figura 5. Formular cu camera de discuŃii

216

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Există două clasă de utilizatori despre care am pomenit mai sus. Profesorii Ńin platforma vie şi actuală. Ei au posibilitatea de a creea şi adăuga noi lecŃii. Pentru a veni în ajutorul profesorilor platforma noastră pune la dispoziŃia lor o serie de şabloane de lecŃii pentru a se putea crea lecŃii cât de cât interactive fără a avea nici un fel de cunoştiinŃe de programare. O altă posibilitate este aceea de a adăuga în baza de date noi întrebări şi exerciŃii pentru testare. Profesorul nu trebuie decât să adauge noile întrebări, deoarece aplicaŃia este capabilă de a genera folosind întrebările disponibile teste cât mai diverse care să respecte în acelaşi timp cerinŃele profesorului. Cu alte cuvinte profesorul este cel ce oferă platformei toate informaŃiile de care are nevoie. După ce un profesor a adăugat aceste informaŃii, el nu mai are decât să observe rezultatele muncii sale oglindite în nivelul de cunoştiinŃe dobândite de elev. Are la dispoziŃie un catalog special, care pe lângă caracteristicile unui catalog normal, oferă informaŃii şi statistici despre modul în care elevul a obŃinut nota. Profesorul poate vedea ce întrebări a greşit elevul, ce greşeste constant, ce tip de test îl dezavantajează. Pe baza acestor informaŃii el poate delibera apoi ce notă i se cuvine elevului. 5. InovaŃii Până acum probabil multe dintre opŃiunile şi caracteristicile pe care le-am enunŃat mai sus le-aŃi mai întâlnit şi îl alte softuri educaŃionale. Am rezervat acest capitol pentru elementele speciale din acest proiect. Platforma poate deveni în mai puŃin de o zi o şcoală virtuală foarte bine pusă la punct. Pentru început există un singur cont, de „Super-Administrator” acesta poate creea rankuri de utilizatori sau le poate edita pe ce deja existente (rankurile standard sunt „Administrator”, „Profesor”, „Elev”). După ce a adaugat rankurile, administratorul poate adauga utilizatori noi, de obicei creează conturi pentru „Profesori” şi pentru „Administratori”, dar poate crea şi conturi de elev. După ce a creeat conturile de bază în mare treaba „Super-Administratorului” s-a terminat şi urmează să îşi înceapă activitatea „Profesorii” şi „Administratorii”. Aceştia trebuie să adauge întrebări pentru testare în baza de date şi să introducă lecŃii. Cum platforma vine cu o serie de lecŃii şi teste gata implementate, munca acestora se uşurează considerabil. După introducerea acestor date, rămâne doar ca elevii să îşi creeze conturi, validate de administratori, şi se poate inaugurarea şcola virtuală. Din acel moment aplicaŃia va avea grijă ca toate lucrurile să mearga bine. Cu alte cuvinte, la implementarea acestei platforme, am urmărit să o „invăŃăm” să se adapteze cât mai mult posibil cerinŃelor. Astfel ea nu trebuie sa primească o serie mare de parametrii de la administratori, ceea ce o face foarte uşor de configurat, iar pe baza acelor informaŃii şi pe baza informaŃiilor incluse în codul său ea se va descurca făra probleme. Sistemul de testare nu poate fi păcălit, lucru ce ajută profesorul, cât şi elevul. Astfel el este stimulat să înveŃe deoarece va şti că posibilitatea fraudării nu există. Toate formularele şi paginile de administrare sunt create foarte ordonat şi aerisit pentru a nu produce confuzii şi a fi greu de completat şi de manevrat. Pe lângă aceste opŃiuni, fiecare cuvânt din aplicaŃie poate fi tradus sau modificat, predefinit platforma deŃine doar două limbi momentan: limba engleză şi limba română. Administratorul deŃine un panoul de administrare a limbilor, astfel el poate modifica oricând un termen sau poate adăuga o nouă limbă străină. 6. LecŃiile predefinite Platforma conŃine 12 lecŃii interactive din 8 materii diferite şi anume :

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

217

A) Economie 1) ConcurenŃa 2) PreŃul B) Informatică 3) Arbori – GeneralităŃi 4) Backtracking – Prezentarea generală a metodei C) Geografie 5) Bucovina – Prezentarea zonei D) Sociologie 6) Ancheta bazată pe chestionar E) Istorie 7) Roma în trecut şi prezent 8) Vlad łepeş F) Chimie 9) Proteine G) Română 10) Formarea conştiinŃei istorice române H) Istoria religiilor 11) PersecuŃii religioase 12) InchiziŃia spaniolă

Acestea sunt realizate în Adobe Macromedia Flash CS4 folosind actionscript 2.0. Modul de realizare al lecŃiilor a fost conceput astfel încât elevul va interacŃiona cu softul aşa cum ar interacŃiona cu un profesor virtual. Noi propunem un tip de lecŃii de transmitere şi prezentare interactivă a informaŃiilor, de motivaŃie şi de dezvoltare a unor capacităŃi sau aptitudini interactive. Elevul va învăŃa citind, descoperind şi rezolvând numeroase exerciŃii de gândire care fac referire la teorie. Navigarea prin lecŃii este uşoară şi intuitivă. Fiecare lecŃie conŃine un help specific lecŃiei respective. Principalul avantaj de instruire a acestor 12 lecŃii este faptul că lecŃiile propun o metodologie bine alcătuită apelând la o tehnică interactivă de lucru, materia fiind prezentată în diferite moduri prin tehnici specifice de programare. Aceste moduri apelează la anumite capacităŃi ale elevului de a învăŃa mai uşor şi anume: descoperire, observaŃie explorativă, demonstraŃie, modelare, apelându-se consecvent la o interogaŃie inteligentă, care lansează diverse tipuri de întrebari şi sarcini de lucru celor care învaŃă.

BIBLIOGRAFIA

[1] Manualul de informatică intensiv, clasa a XI-a, varianta C++ de Mariana Miloşescu, Editura Didactică şi pedagogică [2] Manualul de economie Gavrilă I. Editura Economică, Bucureşti, 2000 [3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Proteine/ [4] Posea Grigore, Aur Nicu - Geografia României, Manual pentru clasa a XII-a [5] Ştefănescu Paul - Enigme ale istoriei române, Editura Vestela, Bucureşti, 2001 [6] Ionescu I, Ştefan Pascu – Istoria medie a României, Editura Didactică şi pedagogică, 1996 [7] hhtp://ro.wikipedia.org/ -pentru completarea informaŃiilor din manuale

Software educaŃional „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” Cazimir Geantă – Colegiul NaŃional “Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, [email protected] Ioan Visoschi – Colegiul NaŃional “Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, [email protected] Stanciu Mihaela – Colegiul NaŃional “Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, [email protected] Abstract „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un software educaŃional adresat elevilor de clasa a X-a, dar şi celor de clasa a XII-a, care studiază această operă literară la disciplina limba şi literatura română. Soft-ul este constituit din şapte momente didactice, grupate într-o singură lecŃie de recapitulare şi sinteză, la care se adaugă un moment de evaluare. Fiecare element de conŃinut este prezentat în mod riguros în paralel cu exemplificări şi demonstraŃii care să faciliteze înŃelegerea şi este urmat de numeroase exerciŃii, de tipuri variate, prin rezolvarea cărora elevul va aplica şi va aprofunda cunoştinŃele dobândite. Soft-ul poate fi folosit ca material didactic atât la clasă, cât şi pentru studiul individual. Este destinat elevilor din învăŃământul preuniversitar, fiind conceput în concordanŃă cu programa şcolară.

1.

Introducere şi Argumente Necesitatea modernizării demersului didactic şi la disciplina limba şi literatura română, domeniul literatură, a apărut ca urmare a faptului că profesorul de limba română nu mai poate face abstracŃie de progresul tehnic din informatică şi comunicare. Aşa cum în perioada interbelică Eugen Lovinescu (teoria sincronismului) şi Camil Petrescu au racordat literatura română (poezia, proza – romanul şi dramaturgia) la modernismul european, provocând o reacŃie de puternică opoziŃie culturală din partea tradiŃionaliştilor (în frunte cu Nicolae Iorga), tot astfel profesorul de limba şi literatura română trebuie să-şi învingă astăzi reticenŃa faŃă de utilizarea calculatorului în activitatea la clasă. Constatarea „în prezent elevii nu mai citesc literatură” este mai veche de 10 ani, de pe vremea când internetul începea să pătrundă şi la noi. Este la fel de adevărat şi faptul că, fiind atât de accesibil, internetul oferă elevilor o alternativă mult mai comodă lecturii clasice: site-urile cu celebrele „referate”. Problema este însă calitatea de multe ori îndoielnică a informaŃiei pe care acestea o cuprind. Considerăm că soluŃia cea mai potrivită este aceea de a-i atrage pe elevi către studiul literaturii utilizând în mod inteligent, interactiv şi eficient calculatorul. În lucrarea „Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu”, Vistian Goia afirmă: „Atât practica şcolară, cât şi studiile de didactică modernă argumentează ideea că lecŃia de literatură, privită ca «întreg», poate fi considerată, şi în continuare, o «unitate didactică» în care, sub supravegherea profesorului, elevii învaŃă «ceva» citind şi comentând texte literare şi nonliterare, îşi exersează gândirea critică şi registrul afectiv, modelându-şi personalitatea într-un fel sau altul. Fiind limitată în timp, lecŃia are o desfăşurare procesuală, începe cu «ceva» de care elevii îşi amintesc, sunt puşi apoi în faŃa acelui element de «noutate» care le trezeşte uimirea, încearcă să-l înŃeleagă şi să-l explice, îl pun în corelaŃie cu alte cunoştinŃe ori concepte, aprofundând acel «altceva» învăŃat în lecŃia respectivă pentru a reflecta asupra noilor achiziŃii în plan mintal şi comportamental”.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

219

Având în vedere aspectele menŃionate, precum şi clasificarea lecŃiilor de literatură (Vistian Goia), dar şi faptul că activitatea didactică propusă pentru opera literară „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu cere din partea elevilor atât cunoaşterea integrală a textului, cât şi a noŃiunilor teoretice despre romanul psihologic modern subiectiv, am definit această lecŃie ca lecŃie de recapitulare şi sinteză. 2.

Prezentarea structurii Fiind o lecŃie de tip recapitulare şi sinteză, am planificat această activitate didactică pentru ultima oră alocată studierii operei literare „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu. Domnul profesor Florin IoniŃă consideră că în atingerea obiectivelor fixate în planul de învăŃământ un rol important îl are integrarea tehnologiei informaŃiei şi a comunicaŃiilor în procesul didactic. Introducerea calculatorului în activitatea de învăŃare poate duce la creşterea calităŃii învăŃării şi la reducerea timpului de învăŃare dacă metodele de învăŃare programată precum: algoritmizarea, modelarea şi simularea sunt îmbinate eficient cu cele euristice pentru formarea stilului de muncă participativ, prospectiv şi creativ. Studiind lecŃiile aflate în acest moment în platforma AeL, am constatat că au un caracter complex în ce priveşte structurarea informaŃiilor şi a activităŃilor. Din acest motiv, nu se mai poate vorbi de o abordare metodică în sens tradiŃional. Ca urmare, considerăm că trebuie precizate şi urmărite cu acurateŃe competenŃele generale şi obiectivele operaŃionale/ competenŃele specfice. CompetenŃe generale C1 – cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic; C2 – stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate; C3 – formarea unor reprezentări culturale privind evoluŃia şi valorile literaturii române; C4 – cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităŃi de comunicare; C5 – abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalŃi; C6 – cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăŃirea orizontului cultural; C7 – dezvoltarea interesului faŃă de comunicarea interculturală. Obiective operaŃionale (competenŃe specifice) O1 – să cunoască elemente biografice ale lui Camil Petrescu; O2 – să cunoască specificul operei acestuia; O3 – să determine modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în opera studiată; O4 – să determine componente structurale şi expresive specifice epocii în care a trăit autorul; O5 – să studieze opiniile critice asupra operei; O6 – să facă o caracterizare generală a personajelor; O7 – să facă judecăŃi de valoare privind arta narativă şi mesajul operei. 3.

Obiectivele proiectului Stimularea interesului elevilor pentru studiul limbii, literaturii, criticii şi istoriei literare Exersarea competenŃelor de comunicare, orală şi scrisă, prin folosirea suportului electronic - Dezvoltarea abilităŃii elevilor de a utiliza surse variate de informare la orele de limba şi literatura română şi în studiul individual

-

Grupuri Ńintă: elevi de clasa a X-a şi a XII-a.

220

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4.

InterfaŃă Soft-ul este constituit dintr-o succesiune de momente didactice, structurate pe principii psihopedagogice. Pentru fiecare moment sunt specificate cu claritate obiectivele operaŃionale/ competenŃele specifice. ConŃinutul este reprezentat de aspecte teoretice, exemple şi sarcini de lucru care să permită evaluarea îndeplinirii fiecărui obiectiv. Soft-ul, creat cu ajutorul limbajului HTML, are un aspect unitar, fiecare moment al lecŃiei având aceeaşi interfaŃă simplă, accesibilă şi unui utilizator începător în folosirea calculatorului. InterfaŃa este organizată pe două mari zone:

1

2

1. Zona de meniu: se află în partea de sus a paginii şi permite accesarea momentelor lecŃiei. 2. Zona de informaŃii: ocupă partea centrală a paginii şi diferă în funcŃie de conŃinut. La rândul ei, această zonă cuprinde: aspecte teoretice, respectiv, aplicaŃii (A) şi secvenŃe multimedia (B).

B

A

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

221

În toate momentele lecŃiei s-au folosit următoarele simboluri: Pauză: Se opreşte filmul la secvenŃa dorită. Start: Filmul porneşte de la început sau de la secvenŃa de la care a fost întrerupt prin Pauză. Volum: Se măreşte sau se micşorează sonorul. Fragment: Prin apăsare se activează o fereastră cu textul studiat (format PDF). Test: Prin apăsare se activează o aplicaŃie cu testul grilă (format EXE). 5.

Momentele lecŃiei şi durata

Date biobibliografice

2 minute

Geneza romanului

5 minute

Prezentarea romanului

8 minute

Personajele

8 minute

Arta narativă

10 minute

SemnificaŃia titlului şi tema romanului

4 minute

ConŃinutul romanului

5 minute

Registre stilistice şi semnificaŃii

3 minute

Evaluare

5 minute TOTAL:

50 minute

6.

Testul de evaluare Obiectul final de conŃinut îl reprezintă un modul de evaluare, format din 9 sarcini de lucru. Într-un stil concis, elevii au de rezolvat nouă itemi cu alegere duală sau multiplă. Evaluarea acoperă tot volumul de cunoştinŃe teoretice şi aplicative privind opera literară studiată, atât din perspectiva fixării cunoştinŃelor nou-dobândite pentru clasa a X-a, cât şi din perspectiva recapitulării şi sintetizării cunoştinŃelor pentru examenul de bacalaureat, pentru clasa a XII-a. Item

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Răspuns

3

1

2

1

2

2

4

1

3

222

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Acest test de evaluare a fost realizat folosind limbajul de programare C++.

7. Concluzie Considerăm că învăŃământul modern presupune nu doar burete, cretă şi tablă, ci şi mijloace moderne de predare şi evaluare, care să completeze metodele tradiŃionale. Idealul de a accede întro Societate a Cunoaşterii nu este atât de departe pe cât am crede, condiŃia de a-l atinge fiind aceea de a ne implica în descoperirea de soluŃii eficiente şi accesibile pentru elevi şi profesori. BIBLIOGRAFIE [1] GOIA, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române (pentru gimnaziu şi liceu), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002; [2] EFTENIE, Nicolae – Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2000; [3] PARFENE, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999; [4] MANOLESCU, Nicolae – Arca lui Noe, Ed. Gramar, Bucureşti, 2006; [5] Marin IANCU, Ion BĂLU, Rodica LĂZĂRESCU – Limba şi literatura română, manual pentru clasa a Xa, Ed. Corint, Bucureşti, 2005.

LecŃia virtuală – o cale către elevul „digital native” Profesor Chiribău-Albu Mihaela-Alina – [email protected] Elev Apetrei Ciprian – [email protected] Elev TerliŃă-RăuŃchi Dragoş-Neculai – [email protected] Elev Corugă Ana-Maria – [email protected] Elev Negru Ana-Maria – [email protected] Inginer de sistem Macovei Florina – [email protected] Colegiul NaŃional “Ferdinand I” Bacău Abstract Introducerea nolilor tehnologii în procesul didactic din prag de secol XXI reprezintă una dintre modalitățile sigure de a atrage și motiva elevii digital natives. De aceea este necesară o nouă abordare a lecției, urmărindu-se valorificarea și valorarea elementelor de e-learning. În studiul literaturii se impune mai mult decât oricând o astfel de abordare deoarece elevii se găsesc în număr din ce în ce mai mic în spațiul bibliotecii reale, dar într-o proporție crescândă, de la an la an, în spațiul virtual. Proiectul care stă la baza creării acestei lecții virtuale este realizat în Macromedia Flash 8.0, tot conținutul fiind stocat într-un fișier SWF și trei fișiere XML pentru evaluare. Elementele de conținut vizează elemente de teoría literaturii din Curriculum Național, aplicate pe o nuvelă scrisă de Mircea Eliade – Tinerețe fără de tinerețe. Având în vedere că multe dintre conținuturi sunt studiate în prográmele școlare de multă vreme, putem afirma că acest proiect este și o ilustrare a conceptului de "blended learning".

1. Introducere În contextual educaŃional actual, problematica evaluării capătă o importanŃă din ce în ce mai mare pentru toŃi factorii implicaŃi. În secolul al XXI-lea într-o societate tot mai informatizată, învăŃământul modern apelează deseori la mijloace multimedia – e-learning. Proiectul de faŃă integrează metode interactive pentru ca elevul să-şi însuşească conŃinutul operei studiate, respectiv nuvela “TinereŃe fãrã de tinereŃe”, într-un mod atractiv şi dinamic, optimizând astfel procesul de predare-învăŃare. Proiectul poate fi folosit la orele de curs prin Curiculumul NaŃional pentru disciplina Limba si Literatura Română, în cadrul trunchiului comun, la clasele : • a IX-a: studierea unei creații literare fantastice, în cadrul temei LUMI FANTASTICE. • a X-a: studierea unei nuvele la alegere 2. Prezentare generale a aplicaŃiei Pagina principală (Fig. 1) oferă un meniu cu mai multe butoane: • Meniul - aflat în partea stângă a paginii oferă posibilitatea să accesăm fiecare capitol, buton. • Butoanele – fiecare buton deschide o fereastră care conŃine informaŃii referitoare la nuvela “TinereŃe fără de tinereŃe” scrisă de Mircea Eliade Butoanele oferite în meniu au următoarele funcŃii: • Date biografice • Teme, motive literare

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

224 • • • •

Timpul şi spaŃiul Personajul principal Mituri şi simboluri Evaluare

Fig. 1 Pagina principală - Meniu

Date biografice Pe prima pagină (fig. 2) a proiectului sunt prezentate date biografice despre scriitorul Mircea Eliade, respectiv copilăria şi adolescenŃa acestuia, anii de maturitate, date despre filozofia indiană și impactul acesteia asupra formării sale, o parte dintre preocupările scriitorului. Din dorinŃa de a oferi o cât mai mare accesibilitate utilizatorului am pus la dispoziŃia acestuia, în partea superioară, un meniu cu ajutorul căruia se face navigarea prin subcapitole:

Teme, motive literare Pe pagina a doua (fig. 3) a proiectului sunt enumerate şi descrise o serie din temele şi motivele literare specifice operelor lui Eliade, în special cele care se regăsesc în nuvela “TinereŃe fără de tinereŃe”. Pentru o navigare mai uşoară şi accesibilă, am creat un mic meniu cu subcapitole:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Fig. 2 Date biografice

225

Fig. 3 Teme, motive literare

Timpul şi spaŃiul În capitolul 3, pagina a treia (fig. 4) a proiectului este prezentat “timpul şi spaŃiul” din nuvela studiată folosind o serie de hărŃi pentru a arăta spaŃiile pe care le parcurge personajul principal al nuvelei şi sugerând timpul prin datele scrise în partea inferioară (de jos) a proiectului. Pentru a arăta spaŃiile pe care le-a parcurs personajul principal, am folosit o serie de imagini din filmul “TinereŃe fãrã de tinereŃe” şi din alte surse. Pagina a treia este creată ca un movie clip pentru a atrage mai mult atenŃia elevilor,aceasta având meniu player cu patru butoane. O altă parte ce atrage atenŃia elevilor este o axă a timpului pe care se derulează anii şi evenimentele corespinzătoare acestora, trăite de personajul principal.

Meniu Player

Axa Timpului Fig. 4 Timpul şi spaŃiul

226

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Personajul principal Pe pagina a patra (fig. 5) este prezentată caracterizarea personajului principal al nuvelei Dominic Matei – respectându-se structura unei caracterizări de personaj. În caracterizarea realizată am Ńinut cont de următoarele repere: statut social/psihologic, caracterizare directă/indirectă, păreri critice. Pentru accesibilitatea mult mai uşoară a subcapitolelor (reperelor) am creat un submeniu cu toate acestea în partea superioară a paginii:

Mituri şi simboluri Pe pagina a cincea (fig. 6) s-a descris şi explicat o serie de simboluri cu rol important în nuvela “TinereŃe fãrã de tinereŃe”: data naşterii, spaŃii sacre, fulgerul, trandafirul mov. Seria de simboluri explicate se poate accesa din partea superioară unde se afla un meniu cu toate acestea:

Fig. 5 Personajul principal

Fig. 6 Mituri şi simboluri

Evaluare Evaluarea reprezintă o componentă esenŃială a procesului de învaŃare în condiŃiile multiplicării surselor de informare şi comunicare. LecŃia de Limbă şi Literatură Română virtuală oferă numeroase posibilităŃi de a realiza o evaluare continuă formativă. In proiectul de faŃă ne-am propus să îmbinăm testele de evaluare a cunoştinŃelor cu cele de consolidare a informaŃiilor dobândite (fig. 7). Această evaluare este împărŃită în patru categorii: varianta corectă, adevărat sau fals, trasarea legăturilor, teme de lucru. a) Evaluare: Varianta Corectă Testul grilă face parte din categoria itemilor obiectivi cu alegere multiplă. Utilizatorul îşi elaborează răspunsurile într-un ritm propriu, utilizând cunoştinŃele dobândite.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

227

Greşelile în cunoştintă nu se pot completa decât după parcurgerea întregului test. Atât întrebările, cât şi răspunsurile, sunt stocate într-un fişier .xml, acestea putând fi modificate foarte uşor, fără a intra în program b) Evaluare: Adevărat sau Fals Evaluarea de tip adevărat sau fals este un item cu alegere dublă care pentru a verifica cunoştinŃele utilizează afirmaŃii şi informaŃii din proiectul prezentat c) Evaluare:Trasarea legăturilor Evaluare de tip trasarea legaturilor constă în asocierea unui item din partea stângă cu un item (cuvânt) din partea dreaptă. După asocierea itemilor vor apărea si răspunsurile corecte în partea inferioară a paginii. d) Evaluare : Teme de lucru Evaluarea - teme de lucru conŃine o serie de posibile teme de rezolvat pe baza cunoştinŃelor însuşite. Accesarea temelor de lucru se face prin click pe butonul Teme de Lucru din meniul superior al paginii.

Fig. 7 Evaluarea BIBLIOGRAFIE

[1] Doina Ruşti , DicŃionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Bucureşti, Editura „Vremea”, 2005. [2] Simion Eugen, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Iaşi, Editura „Demiurg”, 1995. [3] Glodeanu, Gheorghe, Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 2006. [4] Proza fantastică, I – V, Bucureşti, Editura „FundaŃiei Culturale Române”, 1991-1992. [5] Sacrul şi profanul, Bucureşti, Editura „Humanitas”, 1992. [6] Pamfil Alina, Mircea Eliade: poetica anamnezei, în „SpaŃialitate şi temporalitate”, Cluj-Napoca, Editura DACOPRESS, 1993, pp. 208–209. [7] Chevalier Jean, DicŃionar de simboluri (trad. rom.), Bucureşti, Ed. „Artemis”, vol. II, 1993. [8] Încercarea labirintului – Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet, Bucureşti, Editura „Humanitas”, 2007.

,,O scrisoare pierdută” şi computerul Elev Grecu Iulia Alexandra – Colegiul NaŃional ,,Vasile Alecsandri” GalaŃi, [email protected] Prof. îndrumător Corneliu Goldu – Colegiul NaŃional ,,Vasile Alecsandri” GalaŃi Abstract În această lucrare este prezentat un soft educaŃional pentru disciplina limba şi literatura română, util atât pentru elevii de gimnaziu cât şi pentru cei de liceu pentru realizarea unui studiu aprofundat al operei literare ,,O scrisoare pierdută”, scrisă de I.L.Caragiale. ConŃine demonstraŃii, argumentări, repere critice, informaŃii despre autor, explicaŃii şi semnificaŃii ale unor termeni, caracterizări de personaje, informaŃii despre ecranizările piesei , iar la sfarşit există teste de fixare a cunoştinŃelor. Consider că softul este de un real folos pentru evaluarea la clasă, dar şi pentru cei care participă la concursurile şcolare de literatură sau dramaturgie.

1. Introducere Softul propus oferă suport pentru învăŃare, testare şi evaluare în genul dramatic, specia comedie. 1.1.De ce ,,O scrisoare pierdută”? Capodopera lui I.L. Caragiale, ,,O scrisoare pierdută” este una din cele mai îndrăgite opere studiate la disciplina limba şi literatura română de către elevi datorită comicului şi actualităŃii acesteia, chiar dacă a avut premierea în 13 noiembrie 1884 pe scena Teatrului NaŃional din Bucureşti. Oricând putem vedea în viaŃa reală pesonaje ca Tipătescu, Trahanache şi Zoe sau CetăŃeanul turmentat. Caragiale critică prin acestă piesă viaŃa politică şi moralitatea celor care, pentru a prelua puterea, sunt în stare de orice, chiar şi de acŃiuni ilegale. 1.2.Cui se adresează acestă lucrare? Această lucrare se adresează elevilor care doresc o aprofundare a operei literare ,,O scrisoare pierdută” în vederea obŃinerii unor rezultate deosebite la examinările sau concursurile şcolare, dar şi profesorilor care urmăresc o comunicare mai eficientă cu clasa, o organizare mai atractivă a orei a orei de literatură. 2. Descrierea softului 2.1.ConŃinut Produsul este un ghid pentru studiul aprofundat al acestei opere literare şi cuprinde: - demonstraŃii; - argumentări; - repere critice; - informaŃii despre autor; - idei principale şi rezumat; - explicaŃii şi semnificaŃii ale unor termeni;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

- caracterizări de personaje pentru înŃelegerea textului; - informaŃii despre ecranizările piesei; - teste de fixare a cunoştinŃelor.

Figura 1. InterfaŃă soft

Figura 2. ÎnterfaŃă cuprins

229

230

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3. Repere critice,demonstraŃii, semnificaŃii

Figura 4. Idei principale, rezumat pe acte

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figura 5.Ecranizări

Figura 6. Caracterizarea personajelor, teste

231

232

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

2.2. Utilizarea softului Softul este uşor de utilizat de către orice elev şi profesor deoarece nu necesită cunoştinŃe avansate de informatică şi nici instalarea unor programe suplimentare în calculatoarele din laboratoarele şcolii. Elevii îl pot utiliza chiar şi acasă. Datorită hipertextului, prin accesarea cuvintelor ,,clik-abile”, lectura utilizatorului devine facilă. 3. Rezultate aşteptate Elevii care vor utiliza acest material îşi vor îmbunătăŃi cunoştinŃele, obŃinând astfel note mai mari la evaluările de la clasă, iar profesorii vor capta mai uşor atenŃia elevilor, având o cale de comunicare mai accesibilă cu noua generaŃie. 4. Resurse necesare rulării softului: a) Microsoft Office (Microsoft Word+ Microsoft Power Point) b) RezoluŃie minimă de 1024x768 pixeli c)128MB memorie RAM Le fin ,,Gustul publicului nostru care parcă se însărcinează dinadins să dezmintă părerea acelora care au crezut şi poate încă cred că valoarea comediilor lui Caragiale şi a Scrisorii pierdute în special se va pierde odată cu dispariŃia moravurilor ce se zugrăveşte într-însele, căci într-adevăr succesul ei dovedeşte ca poetul a întrupat într-insa figuri care au o viaŃă propriu mai durabilă decât atmosfera socială şi politică din care s-au născut.” ,,I.L. Caragiale în conştiinŃa contemporanilor săi”

BIBLIOGRAFIE

[1] I.L. Caragiale, Teatru, Ed. Erc press, 2009 [2] A. Crişan, S. Dobra, Limba română- manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas, 2005 [3] C. Iordăchescu,Să dezlegăm tainele textelor literare-clasa a VIII-a, Ed. Carminis, 2008 [4] www.siveco.ro [5] www.advancedelearning.com [6] www.wikipedia.org

E-Learning pentru polinoame Prof. Dragomir LuminiŃa – Colegiul NaŃional ,,Costache Negri” GalaŃi, [email protected] Prof. Grecu Gabriela – Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu” GalaŃi, [email protected] Elev Grecu Iulia Alexandra – Colegiul NaŃional ,,Vasile Alecsandri” GalaŃi, [email protected]

Abstract În această lucrare este prezentat un soft educaŃional pentru disciplina matematică-algebră, clasa a XII-a, profil M2. Softul descris conŃine fişe de lucru şi teste pentru tema ,,Polinoame”, fiind un material didactic auxiliar util profesorilor cât şi elevilor. Fişele de lucru, însoŃite de rezolvări complete, sunt perezentate pe diferite nivele de dificultate, iar testele propuse spre rezolvare au ataşate soluŃii şi bareme de corectare şi notare.Deoarece metodele de e-learning oferă opŃiuni numeroase pentru stocarea, transferul şi multiplicarea informaŃiilor, considerăm că softul propus realizează o abordare bazată pe descoperire, motivare în învăŃare şi prezentare atractivă a temei.

1. Introducere Softul propus oferă suport pentru învăŃare, testare şi evaluare în cadrul capitolului ,,Polinoame”, contribuind la îmbunătăŃirea strategiilor de instruire, la organizarea mai eficientă a clasei şi a timpului. Considerăm că acest produs este uşor de utilizat de către orice elev şi profesor deoarece nu necesită cunoştinŃe avansate de informatică şi nici instalarea unor programe suplimentare în calculatoarele din laboratoarele şcolii. Elevii pot utiliza acest soft chiar acasă ,în cadrul învăŃării asincrone. Obiectivele urmarite sunt:îmbunătăŃirea procesului instructiv educativ, creşterea nivelului de performanŃă al elevilor, transferul de cunoştinŃe, dezvoltarea capacităŃii de utilizare a cunoştinŃelor (priceperi, deprinderi, stăpânirea unor moduri de lucru), dezvoltarea capacităŃilor intelectuale, realizarea de conexiuni între cunoştinŃele referitoare la polinoame. 2. Descrierea softului Viteza de citire şi capacitatea de selecŃie a informaŃiei asigură orientarea în hipertext, cuvintele ,,clickabile” şi organizarea arborescentă a textului facilitează lectura elevului, după cum reiese din figura 1. 2.1.Descrierea fişelor de lucru Fişele de lucru sunt prezentate pe diferite nivele de dificultate, respectiv nivel uşor, nivel mediu şi nivel greu, şi sunt însoŃite de rezolvări complete. Itemii sunt selectaŃi din variantele propuse pentru Bacalaureat 2009, profil M2, conform programei şcolare. Cu ajutorul acestor fişe elevii îşi construiesc mediul de învăŃare, reconstituie demersul de exersare a competenŃelor de rezolvare a problemelor şi de autoevaluare. Prin explorarea căilor de soluŃionare, elevii îŃi organizează cunoştinŃele, parcurg etapele de căutare şi realizează transferuri de cunoştinŃe.

234

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. InterfeŃele pentru cuprins, fişe de lucru, teste

Figura 2. Exemplu de fişă de lucru cu rezolvare

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

235

2.2.Descrierea testelor Testele sunt de tip iniŃial, de progres şi test final. Sunt însoŃite de bareme şi soluŃii. Testul iniŃial este util în testarea predictivă, la începutul capitolului ,,Polinoame”. Itemii propuşi sunt pentru evaluarea cunoştinŃelor elevilor din capitolul ,,Grupuri” şi din algebra de clasa a XI-a. În testul de progres sunt itemi ce urmăresc evaluarea nivelului de cunoştinŃe asimilate în vederea evaluării continue a elevilor. În testul final itemii propuşi evaluează sumativ progresul elevilor. Rezultatele finale obŃinute de către aceştia pot fi privite ca ,,rezultate de ieşire” ale softului propus. În figura 3 este prezentat modelul testului iniŃial.

Test iniŃial 1.Fie ecuaŃia (m + 3) x 2 − 2(m − 1) x + m − 2 = 0 Să se determine 2 ( x1 + x2 ) − 5 x1 x2 =

2.Să se rezolve în £

m∈¡

pentru care soluŃiile reale ale ecuaŃiei verifică relaŃia:

−2m + 5 2

ecuaŃiile cu coeficienŃi reali

a) x 2 = −32; b)( z − 1) + ( 2 ⋅ z − 1) = 0. 2

2

3.Se consideră ( ¢ 8 , +, ⋅)

inelul claselor de resturi modulo 8. Să se calculeze în ¢ 8 produsul elementelor

inversabile ale inelului.

2 x − 3 y + 4 z = −5  4.Se consideră sistemul de ecuaŃii  x + 2 y + α ⋅ z = 0 5 x − 4 y + 7 z = β  Notăm cu S ( α , β )

suma elementelor matricei B.

2  unde α , β ∈ ¡ .A este matricea sistemului şi B =  1   5

−3

4

2

α

−4

7

−5  0   β 

a) Să se calculeze S ( 0, 0 ) b) Să se determine parametrii reali α şi β astfel încât determinantul matricei A să fie nul şi S ( α , β ) = −2. c) Pentru α = 0 şi β = 0

să se rezolve sistemul.

Înapoi la Cuprins

Înapoi la Teste

Rezolvare

Figura 3. Test iniŃial

3. Rezultate preconizate Verificarea experimentală a rezultatelor deduse prin calcul pentru probleme încurajează formarea unor interese şi atitudini pozitive faŃă de învăŃarea matematicii ducând către implicarea elevilor în studiul sistematic al polinoamelor şi ecuaŃiilor algebrice, înlesnindu-se trecerea către studiul unei problematici de nivel mai înalt. Ceea ce se învaŃă din perspectiva unei aplicaŃii concrete, imediate sau de perspectivă este susŃinut de o motivaŃie mai puternică şi se însuşeşte mai temeinic. Practica, experienŃa de învăŃare intervin ca elemente importante în constituirea cunoaşterii personale, prevenind teoretizarea excesivaă şi formalismul.

Resurse necesare rulării softului: a) Microsoft Office (Microsoft Word+ Microsoft Power Point) b) RezoluŃie minimă de 1024x768 pixeli c)128MB memorie RAM

BIBLIOGRAFIE

[1] Ghid metodic pentru Bacalaureat 2009, M2, Editura Gil [2] M.Burtea, G.Burtea, Matematică-Manual pentru clasa a XII-a, Profil M 2, Ed. Carminis,2007 [3] M. Ganga,Matematică-manual pentru clasa a XII-a, Profil M2, Ed.Mathpress,2007 [4] www.siveco.ro [5] www.advancedelearning.com [6] www.portal.edu.ro

Studiul curentului alternativ utilizând aplicaŃii Flash Panait Bogdan, Pietruşel Andrei – elevi L.T. Neagoe Basarab, OlteniŃa, [email protected] Ghergu Cezar – prof. L.T. „Neagoe Basarab”, OlteniŃa, [email protected]

Abstract Lucrarea îşi propune realizarea de studii virtuale de fizică, utilizând aplicaŃia Flash, ce permite modelarea matematică a fenomenelor la nivelul stabilit de profesor. AplicaŃia este creată sub forma unei pagini Web, elevii putând accesa oricând informaŃiile pentru realizarea temei propuse. Teoria experimentală cuprinsă în cadrul acestui site este utilizată în aprofundarea temelor prezente în programa şcolară de liceu. Prin remodelarea teoriei se pot găsi şi alte forme de utilizare a situaŃiilor experimentale abordate, fără a fi necesară o modificare a acesteia. Pagina Web prezentată permite şi publicarea acesteia pe Internet, constituind astfel o resursă disponibilă oricând elevilor pasionaŃi de studiul fizicii sa utilizeze acest program.

1. Model de studiu virtual al circuitelor de curent alternativ În studiul curentului alternativ, se utilizează diferite tipuri de circuite care necesită multă aparatură de laborator şi în general încă insuficientă sau inexistentă, la nivelul laboratoarelor şcolare. Softul realizat în Flash în cadrul cercului de fizică din liceu, a urmărit simularea de tensiuni şi curenŃi alternativi, similari celor obŃinuŃi cu ajutorul osciloscopului dotat cu comutator electronic, pentru studiul circuitelor de curent alternativ, obŃinând o bună interactivitate, necesară obŃinerii de date experimentale, ce vor fi ulterior prelucrate de elevi. AplicaŃiile respectă programa şcolară pentru liceu, iar experimentările sunt accesibile elevilor, prin plasarea acestora pe o pagină web şi publicarea ei pe Internet. Sunt simulate în principal grafice de curent şi tensiune, dând posibilitatea elevului să experimenteze în ritm propriu furnizând informaŃiile şi datele necesare experimentării. Sunt verificate cunoştinŃele de bază referitoare mărimile fizice specifice curentului alternativ şi aplicarea acestora pe situaŃii concrete, ducând astfel la o bună înŃelegere, în concordanŃă directă cu formularea ipotezelor problemelor de laborator. S-a urmărit punerea în evidenŃă a rezistenŃei aparente şi o bună vizualizare a defazajelor dintre curent şi tensiune pentru diferite circuite serie şi paralel de c. a. Putem observa prin animaŃia simplă a graficelor, decalarea pe axa timpului a tensiunii pe bobină sau condensator faŃă de cea de pe rezistor, aflată în fază cu curentul din circuit şi opoziŃiile de fază dintre tensiunile elementelor reactive din aceste circuite. În cazul circuitului RLC, poate fi evidenŃiat aspectul predominant al condensatorului în raport cu bobina sau invers, prin reajustarea Figura 1. Pagina web de acces a aplicaŃiei Flash

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

237

valorilor acestora în circuit. Uneori se iau reprezentări grafice separate, pentru a da interpretări mai clare, aspectelor legate de defazaje pe elementele reactive ale circuitului. Valorile pentru R, L şi C, se aleg în apropierea punctului de rezonanŃă. În acest caz se poate observa cu mici modificări de inductanŃă L şi capacitate C, aspectul inductiv, capacitiv sau creşterile de curent şi tensiune în regim de rezonanŃă. Reprezentările grafice rezultate în urma prelucrărilor experimentale, la studiul rezonanŃei serie şi paralel pot fi realizate în Excel sau Word. 1.1. Determinarea unor mărimi caracteristice circuitului RLC-serie de curent alternativ Teorie: Cunoscând amplitudinea intensităŃii curentului electric şi timpul din graficul circuitului serie de c. a., frecvenŃa şi valorile elementelor RLC, putem determina: pulsaŃia, reactanŃa inductivă şi capacitivă, impedanŃa, defazajul, puterile activă, reactivă şi aparentă, factorul de calitate şi diagrama fazorială.

I m = I 2 ; ω = 2πν ; X L = ωL ; X C = 1 ; Z = R 2 + ( X L − X C ) 2 ωC X L − XC ; P = RI 2 ; Pr = XI 2 ; S = UI ; X = X L − X C ; Q = 1 tgϕ = R R

(1)

L (2) C

Mod de lucru:  extragem valorile numerice ale elementelor din circuitul electric, iar din graficul simulării intensităŃii curentului electric funcŃie de timp, determinăm amplitudinea acestuia;  calculăm mărimile fizice specifice circuitului RLC serie şi completăm tabelul cu datele experimentale, obŃinute pe baza relaŃiilor de calcul enumerate;  după calculul tensiunilor pe elementele circuitului, se trasează diagrama fazorială.

Figura 2. Studiul circuitului RLC-serie de c. a. Im(mA) 0,14

I(mA) 0,09

XL(Ω ) 3,14

XC(kΩ) 31,84

Z(kΩ) 30,39

tgφ 2,87

P(µW) 0,08

S(µVA) 0,24

Pr(mVAR) 6,67

Q 0,03

Tabelul 1. Determinări experimentale ale mărimilor fizice caracteristice circuitelor RLC-serie de c. a.

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

238

U R = RI = 0,9V ;

U L = X L I = 0,28V ; U C = X C I = 2,86V

(3)

Figura 3. Diagrama fazorială a circuitului RLC de c.a.

Reprezentarea tensiunilor electrice alternative pe diagrama fazorială evidenŃiază caracterul capacitiv al circuitului. 1.2.Determinarea unor mărimi caracteristice circuitului RLC-paralel de curent alternativ Teorie: Simulând amplitudinea tensiunii la bornele generatorului de curent electric alternativ, timpul şi valorile elementelor RLC din circuitul paralel, putem determina mărimile fizice specifice curentului alternativ ca: amplitudinea tensiunii la bornele circuitului, tensiunea efectivă la bornele circuitului, pulsaŃia, rezistenŃa electrică, reactanŃa inductivă, reactanŃa capacitivă, reactanŃa circuitului, impedanŃa circuitului, tangenta unghiului de defazaj, puterea activă, puterea aparentă, puterea reactivă, intensitatea efectivă a curentului electric prin rezistor, intensitatea efectivă curentului electric prin bobină, intensitatea efectivă curentului electric prin condensator şi reprezentăm diagrama fazorială. RelaŃiile matematice corespunzătoare acestor mărimi fizice specifice sunt:

ω=2πν; XL=ωL; X C = 1 ; X = X L − X C ;; P=RI2; S=U; Pr=XI2 ϖC   1 tgϕ = R 1 − 1  ; Z = X X 2 C   L 1 +  1 − 1  R2  X L XC  U m = U 2 ; Im = I 2 ; I = U ; I R = U ; I L = U ; IC = U Z R XL XC

(4) (5)

(6)

Mod de lucru: extragem valorile numerice ale elementelor de circuit prezente în schema electrică iar din graficul simulării tensiunii electrice alternative de la bornele circuitului, determinăm amplitudinea acestuia;  calculăm mărimile fizice specifice circuitului RLC paralel, prezentate în teoria lucrării şi completam tabelul cu datele experimentale;  după calculul intensităŃilor curenŃilor electrici pe elementele circuitului, se trasează diagrama fazorială. 

Um(V) 2

U(V) 1,41

XL(Ω) 6,28

X C (Ω ) 159,23

Z(Ω) 5,49

I(A) 0,36

tgφ 1,52

P(W) 0,20

S(VA) 0,36

Pr(VAR) 0,31

Tabelul 2. Determinări experimentale ale mărimilor fizice caracteristice circuitelor RLC-paralel de c. a.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figura 4. Studiul circuitului RLC-paralel de c. a.

239

Figura 5. Diagrama fazorială a circuitului RLC-paralel de c. a.

I R = U = 0,14 A; I L = U = 0,22; A; I C = U = 8,85 mA. R XL XC

(7)

Reprezentarea curenŃilor electrici alternativi pe diagrama fazorială, evidenŃiază caracterul capacitiv al circuitului. 1.3. Trasarea curbelor de rezonanŃă ale circuitelor de curent alternativ Teorie: FrecvenŃa proprie de oscilaŃie a unui circuit de c. a., depinde de valorile inductanŃei L a bobinei şi capacităŃii C a condensatorului, conform relaŃiei:

ν0 =

1 2π LC

(8)

În cazul rezonanŃei serie, intensitatea curentului din circuit devine maximă, când frecvenŃa generatorului, devine egală cu frecvenŃa proprie a circuitului. În cazul rezonanŃei paralel, tensiunea de la bornele bobinei sau condensatorului devine maximă, când frecvenŃa generatorului, devine egală cu frecvenŃa proprie a circuitului. Mod de lucru:  se realizează circuitele experimentale serie şi paralel, în care condesatorul şi bobina au valori numerice date;  cu ajutorul softului se obŃin graficele intensităŃilor curentului electric din circuit pentru diferite valori ale frecvenŃei, în jurul valorii frecvenŃei proprii a circuitelor, calculată cu relaŃia (8);  trecem datele experimentale într-un tabel şi reprezentăm grafic pentru fiecare circuit I=f(ν), utilizând aplicaŃia Excel. a)serie b)paralel Nr.det. ν(kHz) I(µA) ν0(kHz) ν(kHz) I(µA) ν0(kHz) 1 0,50 5 1,59 0,25 195 1,59 2 1,00 8 1,59 0,50 88 1,59 3 1,50 15 1,59 1,50 8 1,59 4 2,00 9 1,59 2,50 90 1,59 5 2,50 6 1,59 2,75 189 1,59 Tabelul 3. Date experimentale pentru trasarea curbelor de rezonanŃă ale circuitelor LC serie şi paralel de c. a.

240

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 6. Graficele curbelor de rezonanŃă serie şi paralel

Observăm că în cazul rezonanŃei serie se obŃine un maxim de intensitate a curentului electric, iar în cazul rezonanŃei paralel un minim de intensitate a curentului electric. 2. Argumente care vin în sprijinul utilizării experimentelor virtuale
Procesele fizice care durează un timp foarte scurt sau foarte lung, ce nu pot fi experimentate în condiŃii obişnuite, pot fi modelate şi vizualizate, repetate şi analizate în detaliu prin experimentare virtuală.
Referatele de laborator, utilizează programe studiate la disciplna TIC.
Formează elevilor deprinderi de investigaŃie ştintifică şi le dezvoltă aparatul matematic prin utilizarea de funcŃii, reprezentări grafice, etc.
Dezvoltă aptitudini de însuşire şi utilizare a limbilor străine.
Timpul de instalare şi dezinstalare al aparaturii de laborator utilizate pentru experimentare este eliminat.
Timpul necesar prelucrărilor experimentale se reduce mult, dacă se utilizează aplicaŃia Excel.
Se evită distrugerea unor componente ale aparaturii existente la nivelul laboratorului.
Sunt realizate experimente pentru care nu există aparatură de laborator.
Testarea virtuală economiseşte timp şi elimină subiectivitatea în notare.
Dezvoltă creativitatea elevului, reducând astfel starea de stres şi emotivitate.
Prin utilizarea aplicaŃiilor computerizate se crează un mediu de lucru ideal eliminând erorile umane inerente ce apar în experimentările reale.
Elevii îşi însuşesc un conŃinut riguros ştiinŃific, îşi dezvoltă capacităŃi de investigaŃie, creativitate, modelare, analizare, interpretare, confirmare şi de generalizare a fenomenelor studiate.

BIBLIOGRAFIE

[1] B. Logofătu, M. Logofătu, „Instruirea asistată de calculator”, Editura Credis, Bucureşti, 2001. [2] C. Ghergu, B. Logofătu, „ModalităŃi de introducere a Tehnologiei InformaŃiei şi Comunicării în învăŃământ”- disertaŃie, Editura Credis, Bucureşti, 2007. [3] G. Enescu, N. Gherbanovschi, M. Prodan, Ş. Levay, „Fizica clasa a XI-a”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

LecŃii virtuale de electrocinetică. Legile lui Kirchhoff Raluca Turc – C. N. „Unirea”, Tg. Mureş, [email protected] Raul Miron – C. N. „Unirea”, Tg. Mureş, [email protected] Manuela Lupaescu – Colegiul National "Unirea", Tg. Mures, manuela_lupaescu@]yahoo.com Abstract AplicaŃia ”Legile lui Kirchhoff” se încadrează în categoria soft-urilor educaŃionale, întrucât este destinată autoevaluării elevilor în urma rezolvării problemelor de fizică legate capitolul curent continuu. Utilizatorul poate crea propriu circuit, plasând elementele dorite (surse, rezistori, fire conductoare) pe spaŃiul de lucru şi introducând valorile numerice corespunzătoare. Programul generează ecuaŃiile rezultate din legile lui Kirchhoff, plasând totodată sensul intensităŃilor şi calculând valorile lor efective. Astfel, aplicaŃia poate fi folosită de către elevi pentru a verifica corectitudinea propriei rezolvări a circuitelor propuse de profesor sau extrase din culegerile de specialitate.

1. Introducere Scopul aplicaŃiei: AplicaŃia oferă o metodă alternativă de predare şi evaluare a capitolului în discuŃie. AplicaŃia are rolul de a ”rezolva” un circuit electric de curent continuu. Mai precis, deduce sensurile intensităŃilor, calculează valorile lor efective, apoi generează, precum s-a menŃionat anterior, ecuaŃiile rezultate din legile lui Kirchhoff: • •

Legea 1: Suma algebrică a intensităŃilor curenŃilor din laturile legate într-un nod al unei reŃele este nulă. Legea 2: Suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi al unei reŃele este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din laturile ochiului.

AplicaŃia este elaborată folosind produsul software Delphi şi reprezintă material auxiliar pentru lecŃiile de fizică din clasa a X-a. Ingeniozitatea algoritmului implementat de aplicaŃiei este conferit de capacitatea de a transpune datele colectate grafic în structuri eficiente de memorare a datelor, care să poată fi corect manevrate în timp util.

2. Prezentarea aplicaŃiei ConŃinutul paginii principale şi elementele componente sunt prezentatea în eccranul din imaginea următoare.

242

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

SpaŃiul de lucru: SpaŃiul de lucru constă într-o grilă de 20x20 celule a câte 25x25 de pixeli, în fiecare dintre acestea fiind permisă plasarea unui singur element. Suprapunerea elementelor, plasarea lor separat de circuitul deja început, plasarea lor greşită (spre exemplu, desenarea unei surse orizontale pe o latură verticală) este sesizată şi notificată de program. La intersecŃia firelor conductoare, nodurile sunt marcate automat de program.

Paleta de elemente de circuit: Paleta de elemente de circuit permite utilizatorului să selecteze elementul pe care urmează să îl introducă în circuit. Elementele disponibile sunt: surse (+/- şi -/+), rezistori, fire liniare conductoare şi coturi de fir conductor. Întrucât circuitul se poate construi plasând elemente atât pe laturile orizontale cât şi pe cele verticale, elementele diferă în funcŃie de direcŃia construirii circuitului. În mod evident, două elemente nu pot fi selectate simultan.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

243

Paleta de comenzi rapide: Această paletă cuprinde principalele comenzi din meniu. FuncŃiile butoanelor ”Anulează ultima modificare”, ”Şterge tot circuitul” şi ”Înlocuieşte cu fir conductor” sunt evidente. Întrucât circuitul poate fi construit mergând într-o singură direcŃie şi întrun singur sens, butonul ”Continuă din alt punct” este necesar după plasarea nodurilor, când se doreşte continuarea circuitului în alt sens sau în altă direcŃie decât se află elementele plasate anterior. FuncŃia ”Modifică datele unui element” permite elevului să revină asupra valorilor numerice deja introduse (tensiune şi rezistenŃă în cazul rezistorilor, respectiv rezistenŃă internă în cazul surselor). ”Deplasează tot circuitul” poate fi apelat în cazul în care trasarea circuitului este imposibilă din cauza depăşirii spaŃiului de lucru. Butonul ”Consideră circuitul finalizat” verifică dacă acesta este închis şi dacă nu conŃine un scurt circuit, apoi îl înregistrează drept finalizat.

În cazul majorităŃii butoanelor, activarea lor determină apariŃia unei noi ferestre, care cere detalii referitoare la acŃiunea pe care utilizatorul doreşte să o realizeze. Spre exemplu, modificarea valorilor numerice a unui element deja introdus se efectuează prin completarea datelor din următoarea fereastră:

244

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Bara de informaŃii: Bara oferă informaŃii asupra elementelor de circuit utilizate, modificărilor efectuate, stării de funcŃionare a circuitului, respectiv a erorilor înregistrate în cadrul apelării neadecvate a unor funcŃii.

Casetele pentru valori numerice:

Lista valorilor numerice introduse: Valorile numerice introduse pentru surse şi rezistori sunt înregistrate într-o listă, pentru ca utilizatorul să poată urmări datele introduse. În cazul modificării lor, lista este reactualizată şi afişează noile valori.

Simularea didactică – metodă eficientă în procesul de predare-invatare Liana-Dolores Voinea – Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi, [email protected] Abstract Schimbarea de paradigmă a învăŃării şi anume trecerea de la achiziŃii de cunoştinŃe la dezvoltarea de competenŃe, valori şi atitudini impune focalizarea instruirii pe activităŃi dominante de participare activă şi voluntară a elevilor după nevoile, interesele şi profilurile lor de învăŃare. DiferenŃierea instruirii şi contextualizarea acesteia are un suport deosebit de util în utilizarea calculatorului la clasă.

1. Introducere LUMEA CONTEMPORANĂ este marcată de o evoluŃie rapidă şi greu previzibilă din toate punctele de vedere (economic, politic, social, ştiinŃific). Această evoluŃie marchează toate regiunile globului şi toate sferele vieŃii sociale. Are un caracter imperativ, pluridisciplinar, cu conexiuni puternice şi numeroase. În faŃa acestor demersuri epistemologice, oamenii tentaŃi să folosească abordări unidisciplinare şi nu pluridisciplinare sau transdisciplinare sunt dezorientaŃi şi depăşiŃi de situaŃie. Pentru a forma noile generaŃii astfel încât să fie capabile să facă faŃă problemeticii lumii contemporane, sunt necesare acele schimbări în paradigma învăŃării care favorizează trecerea de la învăŃărea disciplinară, atomizată, la cea orientată către dezvoltarea unui nou mod de gândire, integrator, ancorat în actualitatea socioculturală complexă, autonom, creativ, deschis. Procesul învăŃării transcende educaŃia formală şi depinde de interacŃiuni realizate cu o multitudine de surse externe situate în zona proximei dezvoltări individuale şi în orizontul motivaŃional personal. OMUL şi LUMEA interacŃionează continuu, realitatea este văzută din perspective multiple, informaŃia ne parvine prin diverse canale, astfel încât, pentru a avea un răspuns adecvat, CUNOŞTINłELE noi trebuie produse, şi nu reproduse. ÎNVĂłAREA este individualizată, iar dezvoltarea în plan cognitiv şi afectiv nu poate face abstracŃie de contextul cultural, social, tehnologic. Acestea sunt motive serioase pentru care şcoala secolului 21 ar trebui să se deschidă spre activităŃi care să permită o educaŃie de factură nouă, mai adecvată realităŃilor contemporane. Una dintre cele mai bine instrumentate modălităŃi de abordare a învăŃării în mod integrator şi diferenŃiat este utilizarea calculatorului în sala de clasă. CALCULATORUL incită la permanentă reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii prin accesarea de surse diverse de informaŃii şi ne oferă un alt mod de a cunoaşte şi de a produce CUNOAŞTEREA [1]. EDUCATORUL nu mai dirijează şi nu mai controlează informaŃiile care intră în lumea elevilor. El ar trebui să faciliteze înŃelegerea lumii externe, corespondenŃele subiective între lumea externă şi lumea internă, iar calculatorul îi poate fi de mare ajutor în demersul său de la o instruire uniformă, pentru toŃi elevii la fel şi una individualizată, fiecăruia după potenŃialul biopshihologic şi nevoi. 2. ModalităŃi de aplicare Modulul Utilizarea aplicaŃiilor de tip CAD, oferă diverse metode de abordare a conŃinuturilor acestei programe. Prin specificul ei, această disciplină impune utilizarea unui soft educaŃional specific desenării şi modelării pieselor cu ajutorul computerului[2].

246

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Cu toate acestea, însuşirea cunoştinŃelor de către elevi, formarea deprinderilor şi abilităŃilor acestora de a realiza desenele pieselor cu ajutorul computerului, impune un efort intens i o muncă laborioasă din partea profesorului, cu atât mai mult cu cât colectivul de elevi este mai mare. A apărut necesitatea aplicării unor metode care să contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ. ÎnvăŃarea cu simulatoare didactice este o metodă frecvent aplicată în predarea multor discipline. Simularea didactică reprezintă experimentarea prin observarea comportamentului „unui model” la modificările unor parametri; rezultatele simulării pot fi comparate cu cele ale modelului real. Cu această metodă se caută reproducerea realităŃii, printr-o modelare a comportamentului sistemului, aparatului, echipamentului care urmează a fi cercetat [3]. Prin asocierea modelului cu softul educaŃional si prezentarea acestuia sub forma unui film didactic reuşita procesului instructiv educativ este garantată. LecŃia simulată pe calculator vine in sprijinul profesorului, dar şi al elevilor eliminând astfel unele bariere in ceea ce priveşte comunicarea [5]. Pentru aplicarea acestei metode, sunt necesare cunoştinŃe de informatică, deprinderi de lucrul cu calculatorul în ceea ce priveşte folosirea programelor specifice de captare video necesare înregistrării şi prezentării unui anumit conŃinut (Snagit 7). Simularea desenării unei piese de tip flanşă, de exemplu, si vizionarea unui film didactic în care sunt descrise etapele modelării in 3D ale piesei, facilitează învăŃarea comenzilor pentru desenare si editare specifice, astfel încât elevii vor fi capabili să deseneze orice piesă de acest tip [6]. In figurile de mai jos sunt prezentate câteva secvenŃe din simularea lecŃiei Modelarea 3D a pieselor de tip flanşă [7].

Figura 1. Realizarea curbei generatoare

Figura 2. Realizarea conturului exterior, comanda Revolve

Figura 4. Extragerea volumelor găurilor din volumul piesei şi umbrirea acesteia, comenzile Substract comanda Render şi Shade

Figura 3. Generarea găurilor cilindrice, comenzile Cylinder, 3 darray

Figura 5. Stabilirea stilului de vizualizare

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

247

3. Concluzii Trebuie specificat faptul că aplicarea uneia dintre aceste metode nu presupune eliminarea metodelor clasice, mai mult, eficienŃa lor este justificată de combinarea creativă a acestora cu metode, cum ar fi: demonstraŃia, modelarea, exerciŃiul, lucrul cu fişele, tutoriatul etc. Aceste metode formează un întreg bine structurat, complex şi convergent. Utilizarea metodelor descrise mai sus, oferã numeroase avantaje atât pentru profesor, cât şi pentru elevi[4]. a. Avantaje pentru elevi: - dezvoltarea gândirii creatoare şi inovatoare; - dezvoltarea spiritului competitiv; - dezvoltarea moralei şi a motivaŃiei; - dezvoltarea sentimentului responsabilitătii; - întărirea cunostintelor şi competentelor proprii; - creşterea gradului de înŃelegere a subiectului de cercetare; - dezvoltarea deprinderilor de analiză şi sinteză a noŃiunilor însuşite; - creşterea gradului de încredere în forŃele proprii; - creşterea competentelor de comunicare şi de operare cu termeni specifici disciplinei de studiu şi specializării; - dezvoltarea personalităŃii. b. Avantaje pentru profesor: - intensificarea relaŃiilor de încredere şi sprijin reciproc între profesor şi elevi; - creşte posibilitatea de a contribui la procesul de dezvoltare a personalităŃii elevului; - îşi îmbogăŃeşte propriile procedee şi strategii didactice; - are posibilitatea de a cunoaşte noi puncte de vedere; - are posiblitatea de a cunoaşte noi caracteristici ale personalităŃii elevului. În ultimii ani se remarcã o preocupare intensã a specialiştilor pentru dezvoltarea ştiinŃelor educatiei, diversificarea şi aplicarea metodelor şi strategiilor didactice care să aibă o bunã eficienŃă în transferarea cunoştinŃelor, formarea deprinderilor, abilităŃilor şi comportamentelor specifice unei anumite discipline. In învăŃământul tehnic liceal şi profesional au avut loc schimbări radicale care au dus la apariŃia unor noi specializări şi calificări corespunzătoare cerinŃelor pieŃei muncii. Dintre acestea menŃionăm: tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, tehnician operator tehnică de calcul. Predarea disciplinelor tehnice presupune utilizarea unor metode de învăŃământ specifice prin care se urmăreşte dobândirea de cunoştinŃe, fixarea şi consolidarea acestora, dezvoltarea gândirii tehnice, dar şi formarea de priceperi şi deprinderi practice. Acest lucru impune profesorului de specialitate cunoştinŃe specifice, astfel încât să realizeze o îmbinare armonioasă între disciplina de specialitate, informatică şi metodica predării. BIBLIOGRAFIE

[1] Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, et alii (2008), Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning, Editura LITERA InternaŃional, Bucureşti, 2008 [1a] C. Cucoş, Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000 [2] V. Dulgheru, L. Cantemir, M. Carcea, Manual de creativitate, Ed. „Tehnica-Info”, Chişinău, 2000 [3] C. NiŃucă, T. Stanciu, Didactica disciplinelor tehnice, Ed. PERFORMANTICA, Iaşi, 2006 [4] R. Purcariu, Unitatea de învăŃare simulată pe calculator, lucrare în „Inginerul în mediul educaŃional tehnic şi profesional”, Ed. „Gh. Asachi”, ColecŃia ŞtiinŃelor EducaŃiei, 2003 [5] http//www.didactic.ro/files19/strategiile didactice în educaŃia integrată.doc [6] S. Kovacs, D. Bocu, Manualul utilizatorului de PC - pentru obŃinerea Permisului ECDL, Ed. Albastră, Bucureşti, 2007 [7] St. Sagman, MICROSOFT OFFICE XP PENTRU WINDOWS – „Ghid de învăŃare rapidă prin imagini”, Ed. Corint, Bucureşti, 2003

Soft-ul de evaluare „Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică” Paulina Matei – Scoala Generală ”Tudor Vladimirescu” Târgovişte, [email protected] Abstract În această lucrare am prezentat soft-ul de evaluare ”Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică- clasele V-VIII”, un pachet exhaustive de teste, extrem de util atât profesorului de educaŃie tehnologică cât şi elevilor care studiază această disciplină. Testele cuprind mai multe subiecte, fiecare subiect folosind un tip de itemi, elaborate cu ajutorul instrumentului software- pachetul Hot Potatoes şi configurarea acestora sub forma unor pagini web. Paginile web ale testelor sunt legate între ele, realizând un material compact, stucturat pe clase de studiu şi Ńinând cont de timpii de evaluare: evaluare iniŃială, evaluare dinamică şi evaluarea finală. Acest soft de evaluare are caracter de noutate şi este unic în domeniu.

1. Introducere În contextual educaŃional actual, problematica evaluării capătă o importanŃă din ce în ce mai mare pentru toŃi factorii implicaŃi. Evaluarea (examinarea) este actul didactic complex integrat întregului proces de învăŃământ, care asigură evidenŃierea cunoştinŃelor dobândite şi valoarea, nivelul, performanŃele dobândite şi eficienŃa acestora la un moment dat- în mod curent, periodic şi final, oferind soluŃii de perfecŃionare a actului de predare-învăŃare. [1] Conceptele care definesc actul evaluativ sunt: măsurarea (culegerea de informaŃii), aprecierea (judecată), decizia de ameliorare (scopul evaluării). [2] Pentru cunoaşterea rezultatelor şcolare la sfârşitul unui segment de activitate, a evoluŃiei elevilor pe parcursul procesului, ca şi pentru stimularea activităŃii acestora este necesară evaluarea lor la începutul activităŃii, pe parcursul şi la finele acesteia. Aceşti timpi definesc trei strategii de evaluare: evaluare iniŃială, evaluarea dinamică, evaluarea finală (de bilanŃ). [1] Peocupată constant de îmbunătăŃirea calităŃii procesului de predare-învăŃare a disciplinei educaŃie tehnologică, simŃind nevoia de a-mi realiza materiale didactice, căutând soluŃii de a utiliza calculatorul la clasă, am editat lucrarea „Ghid de evaluare pentru educaŃie tehnologică-clasele VVIII” la editura Bibliotheca. [3] Toate testele din această carte (109 teste) le-am elaborat cu ajutorul instrumentului de evaluare Hot Potatoes, obŃinând soft-ul de evaluare ”Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică”. Acesta poate fi folosit pentru evaluarea tuturor conŃinuturilor din programa actuală de educaŃie tehnologică, utilizând cele trei strategii de evaluare prezentate mai sus. 2. Instrumentul de testare Hot Potatoes 2.1. GeneralităŃi Instrumentul software Hot Potatoes permite atât generarea propriu-zisă a exerciŃiilor, cât şi configurarea acestora sub forma unor pagini web, foarte uşor de accesat cu ajutorul unui browser. Hot Potatoes este un produs al firmei Half-Baked Software, creat de echipa de cercetare şi dezvoltare a Humanities Computing and Media Centre din cadrul Victoria University din Canada. [4]

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

249

2.2. Scurtă prezentare a suitei de programe Hot Potatoes După instalarea soft-ului Hot Potatoes şi deschiderea acestuia, apare ecranul de întâmpinare, figura 1, cu cele şase programe de bază, prezentate mai jos: JQuiz, JMatch, JCloze, JCross, JMix, şi, cel care le asamblează pe acestea, The Masher. 1. JQuiz: crează exercitii bazate pe întrebări, exerciŃii cu variante multiple de rãspuns, exerciŃii cu alegere duală, exerciŃii cu răspuns scurt. 2. JMatch: aparŃine tipului de exerciŃii care vizează împerecherea (asocierea) de cuvinte sau imagini. 3. JCloze: crează exerciŃii de completare a spaŃiilor libere. Utilizatorul lucrează cu un text din care lipsesc anumite cuvinte şi trebuie să găsească termenii potriviŃi pentru a rezolva exerciŃiul. 4. JCross: realizează cuvinte încrucişate.

Figura 1. Suita de programe Hot Potatoes

5. JMix: se foloseşte la compunerea exerciŃiilor cu propoziŃii amestecate, foarte bune pentru fixarea unor definiŃii. Utilizatorului i se vor propune o serie de cuvinte, pe care va trebui să le dispună în ordinea corectă. 6. The Masher: grupează seturile de exerciŃii sub o denumire generică, oferă un aspect uniform, creează hiperlegături pentru navigare şi o pagină de index. [5] 3. Prezentarea soft-ului ”Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică” În majoritatea instituŃiilor de învăŃământ, evaluarea şcolară este realizată de profesori care elaborează subiectele (itemii) probelor de evaluare, administrează aceste probe, le corectează şi în final le evaluează prin note (sau calificative) şcolare. În mod obiectiv activitatea examinatorilor este limitată de factori subiectivi dintre care se detaşează viteza limitată de percepere şi analiză a răspunsurilor, oboseala, starea psihică de moment, influenŃa unor relaŃii personale etc. Calculatorul poate prelua o parte din aceste elemente cum ar fi: transmiterea itemilor, receptarea răspunsurilor, analizarea şi compararea răspunsului cu răspunsul corect, punctarea performanŃelor relevante şi calcularea, respectiv afişarea notei şcolare. Profesorul rămâne numai cu sarcina formulării itemilor, a răspunsurilor corecte şi a regulilor de notare. Teoria şi practica evaluării evidenŃiază mai multe criterii pe baza cărora pot fi clasificaŃi itemii. În funcŃie de criteriul, cel mai des utilizat, adică al gradului de obiectivitate oferit în corectare, itemii pot fi clasificaŃi în trei mari categorii: obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi. 1. Itemii obiectivi, testează un număr mare de elemente de conŃinut într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare. 2. Itemii semiobiectivi, pot acoperi o gamă variată de capacităŃi intelectuale care se doresc a fi testate, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi materiale auxiliare utile elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

250

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

3. Itemii subiectivi (cu răspuns deschis) sunt relativ uşor de construit, principala problemă constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează demonstrarea de către elevi în răspuns a originalităŃii şi creativităŃii lor. [6] Fiecare test din pachetul ”Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică”cuprinde mai multe subiecte, folosind tipurile de itemi prezentate mai sus şi este elaborat cu ajutorul instrumentului software-pachetul Hot Potatoes sub forma unor pagini web. De exemplu, în unitatea de test, „Educatie tehnologică clasa a V-a -Testul iniŃial nr. 1”, sunt prezentate: - subiectul I- exerciŃii cu alegere duală (realizat cu JQuiz), figura 2 ; - subiectul II.1, 2- exerciŃii de asociere (realizat cu JMatch), figura 3; - subiectul III- exerciŃii cu alegere multiplă (realizat cu JQuiz); - subiectul IV- exerciŃii de completare (realizat cu JCloze), figura 4; - subiectul V- itemi subiectivi (de tip rezolvare de problemă), realizat cu alt program decât cele din suita hot Potatoes, figura 5. După elaborarea exerciŃiilor, cu programul The Masher, le-am grupat şi realizat o unitate de test, fiecare exerciŃiu fiind uşor de accesat, făcând click de mouse pe link-ul respectiv, figura 6.

Figura 2. ExerciŃii cu alegere duală

Figura 4. ExerciŃii de completare

Figura 3. ExerciŃii de asociere

Figura 5. ExerciŃiu tip rezolvare de problemă

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

251

Figura 6. Test generat cu The Masher Apoi, paginile web le-am legat între ele, realizând un material compact, structurat pe clase de studiu, Ńinând cont de timpii de evaluare: evaluare iniŃială, evaluarea dinamică şi evaluarea finală (de bilanŃ), foarte uşor de accesat. La introducerea CD-ului cu soft-ul de evaluare în unitatea CD-ROM a calculatorului se deschide (cu autorun) fişierul Start.htm. După citirea ”InstrucŃiunilor de utilizare” se accesează butonul ”Cuprins”, pentru a începe evaluarea. Se alege clasa de studiu (figura 7) şi la capitolul corespunzător se accesează testul dorit. După evaluare, cu ajutorul link-ului Ieşire, elevul se întoarce la pagina ”Cuprins”.

Figura 7. Pagina web “Cuprins” a soft-ului

252

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Soft-ul de evaluare poate fi folosit la evaluare în lecŃiile realizate pe platforma AeL, ca alternativă. Se poate importa o unitate de test, la o lecŃie de evaluare, sau orice subiect din test, dacă este necesar un moment de feedback al lecŃiei. Platforma oferă posibilitatea de a realiza teste, dar, necesită timp pentru elaborarea acestora. Următorul pas în direcŃia valorificării facilităŃilor oferite prin extinderile suitei Hot Potatoes (JQuiz) ar fi realizarea de material didactic informatic pentru instruirea asistată diferenŃiată. Realizarea acestuia se poate face folosind testele „inteligente”, doar că în loc de întrebări, ca în teste, se prezintă conŃinuturi de învăŃat, cu imagini, fişiere multimedia etc., solicitându-se opŃiuni sau se pun întrebări pentru a verifica asimilarea. [7] Pentru a creşte calitatea actului de evaluare pot fi folosite, combinat, metodele propuse de autor cu tehnologii şi metode tradiŃionale. 4. Concluzii Soft-ul de evaluare ”Teste computerizate pentru educaŃie tehnologică-clasele V-VIII” cuprinde teste ce pot fi folosite pentru evaluarea tuturor conŃinuturilor din programa actuală de educaŃie tehnologică, utilizând cele trei strategii de evaluare: iniŃială, dinamică şi finală. Toate testele soft-ului de evaluare sunt elaborate cu instrumentul software- pachetul Hot Potatoes, a cărui platformă permite atât generarea propriu-zisă a exerciŃiilor, cât şi configurarea acestora sub forma unor pagini web, foarte uşor de accesat cu ajutorul unui browser. Un test cuprinde mai multe subiecte, fiecare folosind un tip de itemi, elaborate cu ajutorul programele: JQuiz, JCross, JMix, JMatch, JCloze. Cu programul The Masher am grupat seturile de exerciŃii sub o denumire generică, cu hiperlegături pentru navigare şi o pagină de index. Apoi, paginile index le-am legat între ele, realizând un material compact, structurat pe clase, modulele studiate şi Ńinând cont de timpii de evaluare. Soft-ul poate fi utilizat atât la clasă cât şi acasă de către elev pentru a se autoevalua şi pregăti pentru şcoală şi concursuri şcolare. Lucrarea poate fi folosită de profesori ca suport în activitatea la clasă, pentru pregătirea diferitelor testări, la lecŃiile de recapitulare, la lecŃiile de predare pentru realizarea feedback-ului, dar şi pentru antrenarea elevilor în vederea participării la concursurile şi olimpiadele şcolare. Un alt avantaj al acestui soft este acela că testele pot fi importate în AeL (platformă integrată de instruire asistată de calculator), ca alternativă. Utilizez la clasă soft-ul de evaluare, elevii mei sunt mai motivaŃi, lucrează cu plăcere testele şi privesc evaluarea cu alŃi ochi, fără emoŃii şi stres. Pentru mai multe detalii despre soft-ul de evaluare se poate vizita site-ul http://www.softeduc.ro. BIBLIOGRAFIE

[1] I. Bontaş, Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2000, p 229 [2] I. T. Radu, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, pp. 20, 140 [3] P. Matei, Ghid de evaluare pentru educaŃie tehnologică- clasele V-VIII, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009, pp 271-285 [4] http://www.halfbakedsoftware.com/hot_pot.php [5] M. Brut, Instrumente pentru e-learning- Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, 2006, pp. 104-106 [6] Serviciul NaŃional de Evaluare şi Examinare, Ghid de evaluare şi examinare pentru educaŃie tehnologică, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001, pp 23-61. [7] Ioan, I. Vlaşin, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a III-a, 2005, http://www.fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaC/24_13_IVlasin.pdf

Trecut şi viitor în educaŃia elevilor Irina-Isabella Savin – Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi, Romania E-mail: [email protected] Abstract The chemical finishing of textile materials is a process which combines notions of physics, chemistry and IT with a good knowledge of the prime materials which are used in order to obtain quality materials for further use.These notions aim at increasing pupils’ interest in technical applications, as well as developing their creativity and their ability to recognize quality textile products in everyday life situations.Taking into consideration the fact that pupils already have theoretical knowledge from Ael physics and chemistry classes, this application offers them the possibility of enjoying study cases and making real and virtual observations. The abilities acquired by pupils who take part in this kind of studies are thus the result of modern didactic strategies applied in the classroom.

1. Introducere Plecând de la ideea că lecŃiile trebuie să fie modele de lucru şi să ofere informaŃii noi elevilor, în lucrare se prezintă o aplicaŃie practică interdisciplinară, îmbinând noŃiunile de fizică cu cele de specialitate tehnică, textile – finisaj textil. LecŃiile AeL sunt instrumente complementare care ajută atât profesorii, cât şi elevii în procesul de predare-învăŃare activă-interdisciplinară. Caracterul interdisciplinar este evidenŃiat la elevi prin formarea competenŃelor generale, specifice, precum şi a abilităŃilor de mânuire a aparaturii şi echipamentelor tehnice. Aceste lecŃii oferă profesorului flexibilitate şi reprezintă un material didactic modern care promovează învăŃarea centrată pe elev. Design-ul clar, plăcut, contribuie în mod semnificativ la înŃelegerea noŃiunilor teoretice şi practice de fizică şi specialitate tehnică. În această lucrare se fac studii de caz pentru identificarea cu ajutorul microscopului a fibrelor textile care constituie materia primă în industria textilă, această metodă optică reprezentând una din metodele care corelate cu altele, se vor obŃine date experimentale ce vor fi utilizate pentru a stabili valorile parametrilor în operaŃiile de finisare care urmează a se aplica materialelor textile, respectiv Ńesăturilor şi tricoturilor. Lucrarea este alcătuită din următoarele părŃi: - prima parte conŃine o prezentare a microscopului optic; - a doua parte conŃine aplicaŃia practică efectuată cu ajutorul microscopului pentru determinarea compoziŃiei fibrelor textile; - concluzii; - bibliografie. Interpretarea datelor experimentale conduce la o corectă alegere a substanŃelor chimice şi a cantităŃilor necesare pentru prelucrarea calitativă a materialelor textile în secŃia de finisaj textil, elevii având posibilitatea de a-şi verifica aptitudinile, abilităŃile şi deprinderile de a lucra. 2. Microscopul optic Figura 1. Microscop

2.1 PărŃi componente Obiectivul – partea îndreptată către obiect care dă imagini reale.

254

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Ocularul – partea îndreptată către ochi, care dă o imagine virtuală şi mărită a imaginii reale dată de obiectiv [1]. 2.2 Mersul razelor de lumină Mersul razelor de lumină într-un microscop se poate urmări în figura de mai sus, în care obiectivul Ob formează imaginea reală şi mărită, A´B´ a obiectului AB, aşezat înaintea focarului al obiectivului, în timp ce ocularul Oc formează imaginea virtuală şi mărită A´´B´´ a lui A´B´ [2]. Deoarece ochiul preferă să privească imaginea y2 aceasta se va afla destul de departe, încât razele emergente sunt aproape paralele. Ca urmare, raza B´´F´2 va face un unghi cu axa optică a sistemului α2 aproximativ egal cu unghiul format de raza B´´O cu axa optică. 2.3 Caracteristici optice a) Puterea optică a microscopului P = tg α2 / y1 ≅ y´1 / y1f2 Datorită faptului că imaginea y´1 se formează foarte aproape de focarul F2 al ocularului, ca şi în cazul lupei, imaginea finală A´´B´´ poate fi privită fără efort de acomodare. DistanŃa F1´A´ este practic egală cu distanŃa e dintre focarul posterior al obiectivului F1´ şi Figura 2. Mersul razelor de lumină prin microscop focarul anterior al ocularului F2. P ≅ e / f1f2 Puterea microscopului creşte odată cu creşterea convergenŃelor obiectivului, a ocularului şi a intervalului optic e. Valoarea exactă a lui e este stabilită de fiecare observator în parte, prin operaŃia de „punere la punct” – observatorul deplasează axial ocularul în montura sa până vede clar imaginea A´´B´´. b) Grosismentul microscopului G = tg α2 / tg α1 ; tg α2 ≅ y´1 / f2 ;tg α1 ≅ y1 / δ; G = y´1 / f2; δ / y1 = P δ ≅ P / 4, deoarece pentru un ochi normal δ ≅ 0,25m. Grosismentul este o mărime fără dimensiuni, deoarece P este inversul unei distanŃe, iar δ are dimensiunile unei lungimi. Exemplu: Un microscop cu distanŃa focală a obiectivului f1 = 4 mm, şi a ocularului f2 = 2 cm, având distanŃa între focare e = 20 cm, va avea puterea P= 2500 dioptrii şi grosismentul G= 625X. 2.4 Utilizare De obicei, un microscop dispune de mai multe obiective şi oculare, ce pot fi aşezate pe rând, în diverse combinaŃii la capetele tubului microscopic, realizându-se astfel diverse puteri, conform relaŃiei: P ≅ e / f1f2, în care f1f2 şi e capătă prin aceste combinaŃii diverse valori. Majoritatea microscoapelor au distanŃa e fixă şi deci o putere constantă pentru o pereche obiectiv-ocular. Observatorul poate deplasa doar tubul-suport al obiectivului şi ocularului, în scopul realizării „punerii la punct” a preparatului microscopic. OperaŃia de punere la punct se încheie în momentul în care observatorul a găsit o poziŃie a tubului suport prin care el vede foarte clar prin microscop obiectul de cercetat, ceea ce înseamnă că imaginea virtuală finală a acestuia (y2) se află la o distanŃă suficient de mare, încât să poată fi observată fără efort de acomodare. Pentru a se putea obŃine imagini suficient de luminoase, microscopul este prevăzut de regulă cu un condensor care concentrează lumina de la sursă pe preparatul microscopic.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

255

2.5 Imersia În urma refracŃiei, la trecerea din sticlă în aer, o parte dintre razele provenite de la obiectul microscopic se pierde, nu pătrunde în obiectiv (raze de tip 1). Punând pe lama de sticlă un lichid cu indice de refracŃie apropiat de cel al sticlei, de ex. ulei de cedru (n = 1,515) şi coborând tubul microscopului până ce vârful obiectivului se cufundă în ulei, aceste raze trec aproape nedeviate, întrând în obiectiv, contribuind astfel la îmbunătăŃirea calităŃii imaginii [3]. Cu ajutorul obiectivului cu imersie, au fost studiate aproape toate genurile de bacterii cunoscute până în prezent. PerformanŃele microscoapelor cu lumină vizibilă merg până la măriri de 2000-3000 de ori, corespunzând unor puteri separatoare de aproximativ 0,25µm. Prin înregistrarea pe cale fotografică şi folosind lumina ultravioletă se pot distinge obiecte până la 0,15 µm putere separatoare. Cu ajutorul lecŃiilor Ael elevii vor putea identifica fibrele textile cu ajutorul metodelor optice, datorită noŃiunilor Figura 3. Obiectivul cu imersie de bază care le au despre metodele optice şi microscopul optic. 3. Determinarea compoziŃiei fibrelor textile 3.1. Clasificarea fibrelor şi produselor textile Fibrele textile nu au aceeaşi comportare la prelucrarea lor în produse finite. De multe ori pentru a preîntâmpina accidente în fabricaŃie, este necesar să se cunoască exact natura fibrelor existente în fire, Ńesături sau tricoturi supuse operaŃiei de finisare [4]. Clasificarea fibrelor textile: fibre naturale: a) vegetale: – din seminŃe – bumbac; - din tulpini – in, cânepă; - din frunze - sisal; - din fructe – cocos. b) animale – cu structură celulară – lână; - fără structură celulară – mătase naturală. c) minerale – silicat de Ca şi Mg – azbest. fibre chimice: a) din polimeri naturali: - celulozice – viscoză, cuproamoniacale, acetat de celuloză, celofibră; - proteice – cazeină; - hidrocarburi – cauciuc. b) din polimeri sintetici: - prin reacŃie de policondensare – poliamidă, poliester, poliuretan; - prin reacŃie de polimerizare – polietilenă, polipropilenă, poliacrilonitril, polialcoolvinil, poliolefinice. c) din sticlă: fibra de sticlă. Produsele textile se clasifică în: - pale, fibre, fire, Ńesături, tricoturi, neŃesute 3.2. Clasificarea metodelor de analiză calitativă a produselor textile Metodele de analiză calitativă a fibrelor se pot grupa în: - probe generale care se pot face simplu şi nu necesită reactivi – proba de ardere - probe chimice şi tinctoriale utilizate pentru toate tipurile de fibre

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

256

- probe specifice de identificare pentru fiecare fibră textilă, cu reactivi specifici de diferenŃiere a fibrelor - probe optice de identificare a structurii fibroase 3.3. Metodă complexă de analiză Pentru a efectua o analiză complexă se vor combina două metode de identificare – o metodă generală şi una optică [5]. Proba de ardere este cea mai simplă şi rapidă metodă de analiză, care permite o informare orientativă asupra naturii fibrei. Este suficient de precisă. După modul cum are loc arderea, mai rapidă sau mai lentă, cu sau fără cenuşă abundentă, după mirosul degajat se poate stabili grupa căreia aparŃine fibra. Studiul la microscop al structurii fibrelor textile oferă informaŃii suplimentare despre natura ei. Astfel, fibrele textile se identifică la microscop după aspectul secŃiunii longitudinale sau transversale. AplicaŃia practică constă în identificarea a patru probe de fibre după proba de ardere şi proba de identificare la microscop, date care corelate trebuie să ofere informaŃii despre natura fibrelor textile. Probele sunt formate din fibre:lână; poliester; cânepă, poliacrilonitril. Datele obŃinute în cele două probe de analiză se corelează ca în tabelul următor: Nr. crt.

1.

Probă de fibre

Proba I

Comportarea fibrelor Proba de ardere - Flacără Miros Reziduu Proba de ardere - arde încet, cu flacără luminoasă, se topesc, se umflă Miros – de corn sau unghie arsă

Imagine la microscop

Obs.– identificarea grupei din care fac parte fibrele

Fibră proteică - lână -

Reziduu – spongios, sferic, negru Proba de ardere - arde repede cu flacără strălucitoare

2.

Proba II

Miros – hârtie arsă

Fibră liberiană - cânepă -

Reziduu – alb care conservă forma fibrei Proba de ardere - se topesc, apoi ard cu funingine

3.

Proba III

Miros – dulceag

Fibră chimică -poliacrilonitril -

Reziduu – tare, casabil, de culoare închisă Proba de ardere - arde repede cu flacără luminoasă

4.

Proba IV

Miros – aromatic

Fibră chimică - poliester -

Reziduu – perle de topire Tabelul 1. Corelarea metodelor de analiză pentru identificarea fibrelor textile

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

257

a) lâna este pluricelulară, cu celule dispuse în trei straturi: - strat cuticular la exterior cu aspect solzos - strat cortical conŃine pigmenŃii care îi dau culoare, - strat medular b) cânepa – în secŃiune longitudinală este asemănătoare cu a inului - în secŃiune transversală poligonul este mai mult sau mai puŃin deformat şi este brăzdat de un lumen punctat ca o linie, deseori bifurcat c) fibrele sintetice obŃinute prin reacŃie de policondensare – PES – în secŃiune longitudinală au formă tubulară cu contur neted şi fără structură - în secŃiune transversală au contur neted, rotund d) fibrele sintetice obŃinute prin reacŃie de polimerizare - PAN - în secŃiune longitudinală este netedă, cilindrică - în secŃiune transversală are forma unei boabe de fasole În funcŃie de comportarea fibrelor textile la cele trei probe şi analiza la microscop, elevii au posibilitatea de a observa, identifica şi clasifica probele analizate, obŃinând concluzii foarte importante atât pentru ei personal, cât şi ca viitori specialişti textilişti, experienŃă care se va dovedi utilă pentru cei care vor urma o facultate de specialitate. Identificarea naturii materiei prime pentru produsele cu care ne îmbrăcăm are o importanŃă foarte mare. La ora actuală se folosesc în marea majoritate, materiale din fibre naturale, deoarece s-au dovedit a avea proprietăŃi superioare faŃă de celelalte fibre textile şi sunt de o calitate superioară, dacă ne referim în mod special la sănătatea omului şi a menŃinerii mediului înconjurător „curat”. 4. Concluzii În capitolele care studiază temele de la disciplina fizică – optică şi analize tehnice - studiul compoziŃiei fibrelor textile, această aplicaŃie îşi dovedeşte utilitatea, deoarece furnizează elevilor toate datele necesare pentru înŃelegerea şi observarea directă a formei şi structurii fibrelor textile, folosind microscopul optic. Tema prezintă un interes deosebit pentru dezvoltarea activităŃilor practice din industria textilă şi ca aplicaŃie privind studiul instrumentelor optice la lecŃiile de fizică. Totodată ajută la atingerea competenŃelor practice cerute de curriculele specifice disciplinelor tehnice şi de fizică. Aceste teme dezvoltă în acelaşi timp interesul elevilor pentru aplicaŃiile tehnice ale fenomenelor fizice, creativitatea şi capacitatea lor de a analiza în viaŃa de zi cu zi, fibrele textile pe care le utilizează, în scopul alegerii celor mai potrivite produse textile, atât personale, cât şi cele specifice pentru alte domenii de activitate – medical, comercial, construcŃii de maşini, etc.

BIBLIOGRAFIE

[1] G. Cone – „Fizică” – manual pentru clasa a XII-a F1 , Ed. Plus, Bucureşti, 2002 [2] ******* - „Compendiu de fizică” – Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1988 [3] N. Gherbanovschi – „Fizică” – manual pentru clasa a XI-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996 [4] R. Butnaru, A. Bertea – „Analize fizico-chimice specifice finisării materialelor textile celulozice” Ed. Dosoftei, Iaşi 1996 [5] S. Buda – „Analize tehnice şi controlul produselor textile”, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1993

Platformele educaŃionale virtuale – mijloace moderne de aplicare a tehnologiilor de predare-învăŃare-evaluare Ana Gherghina – Şcoala cu clasele I-VIII nr.6, OlteniŃa, [email protected] Abstract Folosirea platformelor educaŃionale si implicarea elevilor in proiecte de colaborare on-line oferă oportunitatea de a face inovaŃii în actul educaŃional, aduce ceva în plus orelor de curs şi, astfel îi motivează pe elevi mult mai bine să se implice în activităŃi de învăŃare. Implicarea într-un astfel de proiect asigură elevilor o motivare superioară în învăŃarea şi practicarea deprinderilor complexe de comunicare. Lucrarea prezintă activitatea instructiv - educativă desfăşurată cu elevii promoŃiei 2004-2008, invăŃământ primar, Şcoala Nr. 6 Oltenita, intr-o clasă virtuală creată pe platforma educaŃională www.thinkquest.org. De asemenea prezintă şi proiectele educaŃionale online pe care le-am coordonat şi la care aceştia au participat. Proiectele găzduite pe site-ul www.proiecteonline.org (pe care il administrez) au fost selecŃionate in cadrul concursului internaŃional "eLearning awards" in topul celor mai bune 100 proiecte educaŃionale din Europa în anii 2006, 2007 şi 2008.

1. Introducere CerinŃele societăŃii actuale impun acordarea unei atenŃii deosebite sistemului de învăŃământ românesc şi tehnologiilor moderne de predare-învăŃare-evaluare. Tehnologia poate duce la îmbunătăŃirea procesului de formare a cadrelor didactice şi a calităŃii activităŃilor de învăŃare, făcându-le mult mai eficiente şi oferă acces la un curriculum şi la o serie de experienŃe de învăŃare, care nu ar fi posibile altfel. Mediile educaŃionale virtuale, bibliotecile şi clasele virtuale sunt doar câteva dintre aspectele care definesc esenŃa viitorului în procesul de educaŃie: acces rapid şi universal la resursele educaŃionale.Universul virtual creează noi oportunităŃi de apropiere şi de colaborare, dezvoltând competenŃe sociale necesare pentru desfăşurarea activităŃilor în contextul actual complex . 2. Formularea ipotezei a obiectivelor si metodologia abordată În lucrarea de faŃă se prezintă aspecte din activitatea practică la clasă privind specificul formării competenŃelor digitale la şcolarul mic. Am pornit de la ipoteza că dacă s-ar folosi mijloace moderne de aplicare a tehnologiilor de predare–învaŃare–evaluare, însoŃite de un control sistematic asupra activităŃii elevilor, aceştia vor înregistra un progres continuu în pregătirea lor reflectat în rezultatele evaluărilor sumative de la sfârşitul fiecarei clase şi de la sfârşitul ciclului primar. Obiectivele urmărite: - îmbunătăŃirea lucrului în echipă; -împărtăşirea de cunoştinŃe şi experienŃă; -dezvoltarea gândirii şi abilităŃii creative, a unui mediu bun de lucru si unui mod sistematic de a gândi; -conectarea elevilor la problemele de mediu şi societate. Metodele utilizate in culegerea datelor: experimentul pedagogic, instruirea asistată, portofoliul, metoda proiectelor.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

259

Metodele de prelucrare si interpretare a datelor culese au fost: tabele cu date şi poligoane de fercvenŃă comparative (clasa experiment-clasa martor). Resurse tehnologice:şcoala este dotată cu un laborator cu 10 calculatoare conectate la internet ; majoritatea elevilor au PC cu acces la internet la domiciliu. 3.Aspecte din activitatea practică la clasă privind specificul formării competenŃelor digitale la şcolarul mic Pe parcursul celor patru ani din ciclul primar (promoŃia de elevi 2004-2008) a avut ca disciplina opŃională „Prietenul meu, calculatorul”.Daca in primele două clase primare corespunzătoare ciclului de achiziŃii fundamentale elevii au fost alfabetizaŃi digital, in timpul orelor de optional, in clasele urmatoare corespunzătoare ciclului de dezvoltare elevii au desfăşurat activităŃi instructiv educative intr-un mediu virtual pe platforma educaŃională www.thinkquest.org . ThinkQuest este un mediu online in care profesorii si elevii se angajează să colaboreze în învăŃare. El permite elevilor să-şi dezvolte abilitaŃi ale secolului XXI, cum ar fi creativitatea, lucrul in echipă, comunicare, tehnologie si aptitudini.

Figura 1. ActivităŃi pe platforma educaŃională Think Quest

Am iniŃiat şi coordonat proiecte naŃionale şi internaŃionale la care elevii au participat cu multă plăcere. Participand la aceste proiecte elevii au invăŃat să relaŃioneze cu copii din medii culturale diferite, să folosesca metode şi instrumente de lucru clasice şi moderne, să facă schimb de informaŃii şi, în final, să creeze resurse de învăŃare pentru alŃii publicând munca lor pe internet. Proiectele educaŃionale găzduite pe site-ul www.proiecteonline.org (pe care il administrez) au fost selecŃionate in cadrul concursului internaŃional "eLearning awards" in topul celor mai bune 100 proiecte educationale din Europa in anii 2006, 2007 si 2008.

260

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 2. Site-ul www.proiecteonline.org

Figura 3. Proiectul „Anotimpurile”

Figura 3. Proiectul „1 Ianuarie 2007”

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

261

Figura 3. Proiectul „Oraşe poluate”

4. Concluzii Rezultatele testelor de evaluare aplicate la fiecare sfârşit de an şcolar dar si la concursul interdisciplinar organizat la sfârşit de ciclu primar, au fost de fiecare dată mai bune la clasa experiment decât la clasa martor. Elevii din clasa experiment au obŃinut rezultate mai bune atât la disciplinele din aria curriculară Limbă şi comunicare cât şi la Matematică şi ŞtiinŃe. Rămâne valabilă teza potrivit căreia, ceea ce se dobândeşte de catre elevi in ciclul primar este un bun capital convertibil în capacităŃi si tehnici esenŃiale, pentru toate situaŃiile din etapele următoare.

Energia hidraulică – energie regenerabilă Lupşa Adrian – Liceul Teoretic „N. Bălcescu”, Medgidia, [email protected] Zaharia Radu – Liceul Teoretic „N. Bălcescu”, Medgidia, [email protected] Manta Sorin Eduard – Liceul Teoretic „N. Bălcescu”, Medgidia, [email protected] Prof. Drd. Peteu Nataşa – [email protected] Prof. łanu Carmen Fella – [email protected]

Abstract Energia hidraulică – energie regenerabilă este o problemă globală şi fundamentală a omenirii, este prezentă în toate aspectele specifice ale procesului de dezvoltare: agricultură, alimentaŃie, transporturi, industrie etc. Proiectul are ca scop informarea elevilor despre sursele regenerabile de energie pentru ca aceştia să poată opta în viitor pentru dezvoltarea acestora. Alături de un site cu informaŃii există şi o prezentare PowerPoint ce poate fi folosită de orice profesor, indiferent dacă este de fizică sau geografie, de istorie sau biologie, ca material informativ pentru orele de curs.

1. Introducere privind folosirea energiei hidraulice Energia hidraulică este importantă, deoarece are următoarele avantaje: Avantaje economice: randament ridicat, costuri reduse, viaŃă lungă. Avantaje ecologice: nu poluează mediul înconjurator. Cum facem întreaga lume să lucreze 100% pentru umanitate, în cel mai scurt timp prin cooperare spontană fără a afecta negativ natura şi fără a se crea dezavantaje pentru oameni? Acum două decenii s-a ajuns la concluzia că o furnizare suficientă de electricitate asigură un standard decent de viaŃă. Astăzi, apelând la sursele de energie ale planetei, nevoile întregii umanităŃi pot fi îndeplinite. 2. Pagina HTML – sursă multiplă de informaŃii Proiectul se prezintă sub forma unui site web în format HTML, care are rol informativ asupra surselor regenerabile de energie. Meniul cuprinde 8 secŃiuni: Echipa, Motivare, Metode, Prezentare, Fotografii, Test de evaluare, Presa, NoutăŃi. Prima secŃiune, Echipa, prezintă persoanele care au lucrat la acest proiect (vezi Figura 1). SecŃiunea Motivare descrie ceea ce a determinat echipa să creeze acest proiect şi să promoveze acest subiect în educaŃie. 3. Prezentare PowerPoint – material didactic „Prezentare” este secŃiunea de unde se poate rula prezentarea PowerPoint, ce poate fi folosită ca şi material didactic la orele de curs, atât în învăŃământul primar, cât şi în cel preuniversitar. De ce prezentare PowerPoint? Deoarece este o tehnologie accesibilă oricui, pachetul Microsoft Office găsindu-se pe majoritatea calculatoarelor educaŃionale, fiind promovat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării. Această prezentare conŃine text, imagini şi desene grafice (vezi figura 2) care au ca scop descrierea detaliată a conŃinutului dezbătut, fiind astfel uşor de utilizat şi fiind perfectă pentru orele de fizică, geografie, chiar istorie şi ecologie.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

263

Figura 1. Prima pagină a site-ului web

Figura 2. Desen amenajare hidroenergetică

Atât prezentarea, cât şi site-ul conŃin o suită de imagini care au rolul de a face utilizatorul să înŃeleagă mai bine subiectul, să vadă realitatea. Vezi figura 3.

Figura 3. Amenajări hidroenergetice tip baraj

264

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4. Evaluarea competenŃelor acumulate de elevi După prezentarea la clasă a materialului didactic, profesorul are la dispoziŃie opŃiunea de a verifica dacă elevii au fost atenŃi în timpul predării. În ajutorul acestuia vine site-ul web, cu secŃiunea specială intitulată sugestiv: Test de evaluare. Elevii au de răspuns la o serie de întrebări cu patru variante de răspuns. După ce au selectat posibilele răspunsuri corecte, cel puŃin aşa considerate de ei, pentru a se verifica trebuie doar să apese butonul „Verifică”. Calculatorul le va spune unde au greşit şi ce punctaj au obŃinut (vezi figura 5). Punctajul maxim ce poate fi acumulat este 100.

Figura 4. Sistemul de testare al elevilor

Figura 5. Fereastra cu rezultate după efectuarea testului

De asemenea, elevul trebuie să răspundă la toate întrebările disponibile pentru a putea verifica răspunsurile selectate. În cazul în care omite o întrebare atunci se va afişa un mesaj de avertizare (vezi figura 6).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

265

Figura 6. Fereastra cu mesaje de avertizare

Figura 7. Pagina cu noutăŃi din domeniu

5. NoutăŃi în domeniu În zilele noastre au loc din ce în ce mai multe descoperiri în domeniul ştiinŃific. Energia hidarulică este o formă de energie regenerabilă, care ar putea să schimbe viitorul generaŃiilor următoare, dacă acestea vor învăŃa cum să folosească această energie. Ca în orice ştiinŃă apar tot felul de noutăŃi, iar pentru informarea elevilor şi a populaŃiei am creat secŃiunile Presa şi NoutăŃi. Ultima menŃionată, afişează articole recent publicate pe site-uri web, ziare locale şi naŃionale (vezi figura 7). Modul de citire al articolelor publicate în secŃiunea NoutăŃi: 1 – Titlul articolului publicat 2 – ConŃinutul articolului publicat 3 – Sursa articolului

BIBLIOGRAFIA

[1] Armaş Iuliana , 2006,Teorie şi metodologie geografică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti [2] Bălteanu Dan, RădiŃa Alexe, 2000, Hazarde naturale şi antropogene, Editura Corint ,Bucureşti [3] Giurcăneanu Claudiu, 1982, Terra- izvor de viaŃă şi de bogăŃii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti [4] Ilinca Nicolae,2000, Didactica geografiei,Editura Corint, Bucuresti [5] Ilinca Nicolae, Mandrut Octavian, 2006,Elemente de didactica aplicata a geografiei, Editura CD PRESS, Bucuresti [6] Mihăilescu Ion Florin, Nicoară Vasile, 2000, Elemente de geografie economică mondială, ConstanŃa [7] Manuale alternative de geografie, clasele IX-XII [8] ***, 1984, Geografia Romaniei, Geografia Umană si Economică, Volumul 2, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti. [9] ***, 1988, Probleme Globale ale omenirii, Editura Tehnică, Bucureşti [10] Local Energy Action- European Commission [11] Choise for a greener future, Europe at a crossroads, Combating Climate Change- European Commission, Directorate general for communication, Brussels [12] www.ecomagazin.ro [13] www.baraje.ro [14] www.ziare.com

Criterii de clasificare a produselor alimentare - lecŃie interactivă Băsu Mihaela – Liceul Teoretic „Miron Costin”Iaşi, [email protected] Abstract La început de secol XXI, atât profesorii cât şi elevii caută forme mai atractive de însuşire a noi cunoştinŃe în cadrul procesului de predare-învăŃare. Calculatorul oferă numeroase posibilităŃi prin vizualizarea diferitor fenomene, pentru mai buna lor înŃelegere, dar în special este un instrument excelent pentru evaluarea şi autoevaluarea elevilor. Prin intermediul softului educaŃional de evaluare elevul poate să îşi calculeze singur punctajul, îşi poate urmări şi corecta greşelile, feed-back-ul se realizează în condiŃii mai bune, elevul este mai mulŃumit iar profesorul poate spune că şi-a atins obiectivele. Astfel, elevul învaŃă mult mai bine şi mult mai uşor şi din această formă de evaluare. Prezenta lecŃie interactivă propune profesorilor care predau educaŃie tehnologică mod de abordare în cadrul orelor. Cuvinte cheie: soft educaŃional, prezentare power point, producŃie video

1. Introducere Lucrarea cuprinde prezentarea unei suite de trei lecŃii interactive. În prima lecŃie, elevii vor urmări o producŃie video realizată cu ajutorul programului Camtasia, în cadrul procesului de predare- învăŃare. În a doua parte, elevii vor urmări un film realizat tot cu programul Camtasia în care vor fi prezentate instrucŃiunile de utilizare al softului de evaluare ce va urma. În partea a treia, elevii vor efectua testul de evaluare, realizat cu ajutorul Front Page. Testul de evaluare dă posibilitatea elevilor de a se autoevalua şi ei odată cu evaluarea făcută de profesor. 2. Avantajele acestui mod de abordare a lecŃiei Acest produs multimedia este realizat pentru elevii de clasa a V-a care studiază obiectul educaŃie tehnologică. Unitatea de învăŃare este structurată pe trei lecŃii. Fiecare lecŃie este planificată în concordanŃă cu competenŃele generale si cele specifice cerute de Programa şcolară de educaŃie tehnologică aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 5097 din 9.09.2009. Profesorul selectează activităŃile de învăŃare astfel încât la sfârşitul lecŃiilor elevul să poată avea competenŃele din programă. ActivităŃile didactice sunt concepute astfel încât să îndeplinească cerinŃele cerute de programă. Întregul pachet de aplicaŃii este conceput în aşa fel încât să incite elevul la parcurgerea etapelor unităŃii de învăŃare. Momentele lecŃiei interactive sunt următoarele: 1. Prezentarea produselor ambalate şi neambalate. 2. Prezentarea caracteristicilor de pe ambalaj şi a rolului ambalajului atât pentru producător, pentru transportator, cât şi pentru consumator. 3. Prezentarea caracteristicilor unui ambalaj. 4. Prezentarea caracteristicilor organoleptice ale produselor neambalate. 5. Elemente de marketing şi management al ambalajelor. 6. ÎnvăŃarea limbajului specific. 7. Identificarea semnelor grafice de pe ambalaje. 8. Prezentarea legislaŃiei în vigoare care apără drepturile consumatorului

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

267

În cadrul primei lecŃii, după vizionarea producŃiei video realizată cu programul Camtasia elevii vor putea obŃine următoarele competenŃe: CompetenŃa generală: de a selecta corect produsele alimentare CompetenŃele specifice:        

Să utilizeze corect a termenii specifici domeniului. Să aprecieze produsele alimentare neambalate utilizând caracteristicile organoleptice specifice. Să definească ambalajul indicând importanŃa utilizării ambalajelor pentru produsele alimentare. Să recunoască principalele tipuri de ambalaje după formă şi materialele din care au fost confecŃionate. Să utilizeze informaŃiile de pe ambalaje în scopul selectării produselor alimentare ambalate. Să realizeze un ambalaj pentru un produs alimentar care să respecte toate cerinŃele unui ambalaj de calitate. Să cunoască drepturile consumatorului. Să devină consumatori informaŃi.

Dată fiind vârsta mică a elevilor (12-13 ani) şi a faptului că nu stăpânesc foarte bine tehnicile de utilizare ale diferitor soft-uri, producŃiile video vor avea un caracter de transmitere de cunoştinŃe. În prima lecŃie, elevii vor urmări o producŃie video. Cu ajutorul acestui film vor afla conŃinuturile lecŃiei şi vor învăŃa ce sunt caracteristicile organoleptice ale produselor, vor descoperi diferenŃele dintre produsele cu termen de valabilitate expirat şi cele proaspete. A doua lecŃie elevii vor urmări o prezentare power point cu diferite ambalaje din diferite materiale, vor învăŃa să le clasifice şi să le deosebească. În a treia lecŃie, de evaluare, elevii vor urmări o producŃie video va arăta elevilor cum să folosească soft-ul pentru rezolvarea testului. Înainte de testarea finală, care are loc la sfârşitul lecŃiilor, elevul a învăŃat: • • • •

Criteriile de selectare a produselor alimentare. Caracteristicile organoleptice ale produselor alimentare. Cum să citească şi să interpreteze informaŃiile de pe un ambalaj sau de pe o etichetă. Rolul protecŃiei consumatorului şi legislaŃia în vigoare care protejează drepturile consumatorului.

3. Abordarea inovativă Abordarea inovativă a lecŃiei constă în explicarea tuturor paşilor din lecŃie cu ajutorul producŃiilor video şi a testării interactive. Testul este astfel formulat cu întrebări cu răspuns la alegere. La sfârşitul testului elevul poate să descopere la care întrebări a greşit, şi de asemenea poate reface testul. Calculatorul îi afişează punctajul şi nota, iar elevul este mulŃumit de acest tip de evaluare obiectivă. Scopul acestei lecŃii interactive este acela de a uşura învăŃarea criteriilor de selectare a produselor alimentare, de a-şi însuşi un comportament de consumator informat, de a-şi cunoaşte drepturile, de a deschide noi orizonturi în producŃia de software de e-learning.

268

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 1. Testul de selecatre a produselor alimentare

4. Concluzii Aplicarea acestui tip de lecŃie interactivă la orele de educaŃie tehnologică au demonstrat următoarele avantaje: • Viteza de transmitere a informaŃiilor este ridicată. • Elevii mici reŃin mult mai bine informaŃiile în procesul de predare-învăŃare. • Profesorul şi elevul sunt parteneri în cadrul actului educaŃional şi de evaluare. • Testarea elevilor este foarte rapidă. • Elevul se poate autoevalua şi îmbunătăŃi performanŃele.

BIBLIOGRAFIE

[1] Lichiardopol Gabriela, Stoicescu Viorica, - Manual de educaŃie tehnologică clasa a V-a, editura Aramis, Bucureşti 2005 [2] Bunaciu Magda Carmen şi colab. - Manual de educaŃie tehnologică clasa a V-a, Editura Corint, Bucureşti, 2006 [3] Matei Paulina, -Ghid de evaluare pentru educaŃie tehnologică clasele V-VIII, Editura Bibliotheca, Târgovişte 2009

ConstrucŃii geometrice realizate cu Cabri Geometry II Nicolae Păuna – Şcoala Coresi Târgovişte, [email protected] Gabriel Gorghiu – Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, [email protected] Abstract În învăŃământul gimnazial, dezvoltarea capacităŃilor elevilor, a competenŃelor şi atitudinilor acestora bazate pe gândirea critică, logică şi creativă, se realizează în mod indubitabil în cadrul lecŃiilor de Geometrie. În cele mai multe situaŃii, în rezolvarea problemelor, se remarcă faptul că un desen extrem de bine realizat, duce la rezolvarea unei probleme în proporŃie de 60%. În acest sens, construcŃia geometrică devine un factor cheie, iar pentru realizarea acesteia se pot folosi instrumente tradiŃionale (riglă, compas, echer, raportor) dar şi mijloace software dedicate. Lucrarea abordează problematica construcŃiilor geometrice, pornind de la utilizarea instrumentelor tradiŃionale şi propune o aplicaŃie specifică de construcŃie geometrică realizată cu pachetul software Cabri Geometry II, care permite crearea figurilor geometrice plane în spaŃiul virtual şi explorarea dinamică a acestora.

1. Introducere Problemele de construcŃii geometrice sunt acele probleme de geometrie în care se cere să se construiască o anumită figură cu ajutorul unor elemente date, sau construirea unei figuri astfel încât elementele ce o compun să aibă anumite proprietăŃi. Problemele de construcŃie pot fi privite ca o aplicare practică a problemelor de geometrie [1]. Într-o problemă de construcŃie geometrică se cere să se contruiască o figură F care să posede anumite proprietăŃi P. La unele probleme mai simple se pot executa construcŃii imediat pe baza condiŃiilor P, dar la problemele mai complicate această construcŃie imediată nu este posibilă. În aceste cazuri mai complicate, se presupune problema rezolvată cu figura construită, mai precis figura construită care să posede proprietăŃile P şi se caută să se descopere şi alte proprietăŃi ale figurii pe baza cărora se poate executa construcŃia figurii. Fie T aceste proprietăŃi. Cu alte cuvinte, s-a demonstrat propoziŃia: i) Dacă figura F are proprietăŃile P, atunci ea are şi proprietăŃile T. Când se trece la construcŃia figurii, se folosesc proprietăŃile T şi o parte din proprietăŃile P. Se numesc P’’ acele proprietăŃi din P utilizate în construcŃia figurii. Deci, figura construită posedă proprietăŃile T şi P’’ - dar s-a cerut construcŃia unei figuri cu proprietăŃile P. Este deci necesar să se demonstreze că figura construită îndeplineşte condiŃiile iniŃiale P. Pentru acest lucru se demonstrează propoziŃia: ii) Dacă figura F are proprietăŃile T şi P’’, atunci ea posedă şi proprietăŃile P. CondiŃiile iniŃiale P ale problemei pot prezenta diferite cazuri şi uneori construcŃia şi numărul soluŃiilor diferă între ele de la un caz la altul. În general, în rezolvarea unei probleme de construcŃie, se pot deosebi patru etape [2, 3]: a) Analiza problemei (aflarea soluŃiei) - în acestă etapă se presupune figura construită şi se caută alte proprietăŃi pe baza cărora se poate efectua construcŃia (se demonstrează propoziŃia i); b) ConstrucŃia efectivă - din analiza problemei se identifică acele proprietăŃi care fac posibilă o înlanŃuire de construcŃii elementare având ca finalitate obŃinerea rezultatului; c) DemonstraŃia - se arată că figura construită în etapa a doua îndeplineşte condiŃiile iniŃiale (se demonstrează propoziŃia ii);

270

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

d) DiscuŃia - se consideră toate cazurile pe care le pot prezenta condiŃiile iniŃiale P şi se arată cum se efectuează constucŃia şi câte soluŃii sunt în fiecare caz. În situaŃia în care pe baza cunoştinŃelor existente se poate executa construcŃia, atunci rezolvarea necesită numai etapele b)-d). În acest caz, se poate spune că rezolvarea s-a făcut prin metoda sintezei. Când rezolvarea cuprinde şi prima etapă, se spune că ea s-a făcut prin metoda analizei. 2. ConstrucŃia geometrică tradiŃională În mod tradiŃional, pentru realizarea construcŃiilor geometrice se folosesc instrumente „clasice”: riglă, compas, echer, raportor. De exemplu, folosind rigla şi compasul, se pot realiza urmatoarele 5 construcŃii simple, fundamentale [4]: a) construcŃia unui segment (a unei drepte) care trece prin două puncte date; b) determinarea punctului de intersecŃie a două drepte date; c) construcŃia unui cerc cu centrul şi raza date; d) determinarea punctelor de intersecŃie dintre o dreaptă şi un cerc, date; e) determinarea punctelor de intersecŃie a două cercuri date. Lema următoare clarifică condiŃia de rezolvare a unei probleme de construcŃie geometrică cu rigla şi compasul: O problemă de construcŃie geometrică este rezolvabilă cu rigla şi compasul dacă pentru soluŃionarea ei este necesar un număr finit de construcŃii elementare de genul a)-e) [5]. Rigla şi compasul prezintă o serie de particularităŃi care justifică alegerea lor pentru rezolvarea problemelor de construcŃie. De exemplu, rigla conservă direcŃia, iar cu ajutorul ei se pot construi puncte coliniare cu două puncte date, se poate trasa o dreaptă, se poate verifica coliniaritatea, se poate prelungi o dreaptă. Compasul conservă distanŃa, iar cu ajutorul acestuia se pot construi puncte egal depărtate de un punct dat, se poate construi un cerc cu centrul şi raza date şi se pot compara lungimile segmentelor. Dar nu orice construcŃie geometrică se poate realiza numai cu rigla şi compasul. Astaza, în matematica modernă s-a demonstrat când o construcŃie este posibilă cu rigla şi compasul şi când nu. Într-adevăr, dacă o problemă este posibilă de a fi rezolvată cu rigla şi compasul atunci fiecare punct al figurii se poate obŃine ca intersecŃie a două drepte, a unei drepte cu un cerc sau a două cercuri. Într-o astfel de problemă (şi cu ajutorul unei ecuaŃii), se observă că totul se reduce la a rezolva ecuaŃii liniare sau cuadratice [2, 3]. 3. ConstrucŃia geometrică virtuală. Cabri Geometry II ConstrucŃiile geometrice se pot realiza şi utilizând pachete de aplicaŃii (software) dedicate. În acest sens, modulele de instruire „AplicaŃii ale instrumentaŃiei virtuale în domeniul ŞtiinŃelor”, desfăşurate în cadrul proiectului Socrates-Comenius 2.1. “VccSSe - Virtual Community Collaborating Space for Science Education” (http://vccsse.ssai.valahia.ro), coordonat de Universitatea Valahia din Târgovişte, au propus profesorilor de matematică participanŃi, familiarizarea cu pachetul software Cabri Geometry II [6]. Acest produs este un software educŃional pentru instrumentaŃie virtuală, special destinat geometriei, care propune dezvoltarea unor strategii didactice bazate pe investigaŃie, explorare si interactivitate. El permite realizarea unei palete largi de figuri geometrice, precum şi explorarea dinamică a acestora. Utilizatorii pot să manipuleze fără restricŃii figurile geometrice, să testeze construcŃiile realizate, să emită ipoteze, să măsoare, să calculeze, să şteargă, să modifice sau să anuleze ceea ce au realizat. În plus, situaŃiile de învăŃare care se pot crea, pot avea un mare grad de interactivitate [7]. În Cabri Geometry II, formele geometrice care apar pe ecranul calculatorului pot fi modificate în timp ce anumite proprietăŃi sau caracteristici ale acestora se păstrează. În acest sens, acŃiunile

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

271

elevilor devin însoŃite în cea mai mare parte de feedback vizual şi numeric, precum şi de mesaje de tip text, pentru ca elevii să nu fie dezorientaŃi în mediul virtual. FacilităŃile propuse de Cabri Geometry II oferă elevilor şi oportunităŃi de dezvoltare a capacitaŃilor creative în contrast cu mediile tradiŃionale inactive precum cele bazate pe utilizarea creionului şi hârtiei. Varietatea de instrumente oferite de Cabri Geometry II le asigură utilizatorilor ocazia de a-l selecta pe cel mai potrivit pentru structurarea strategiei de rezolvare a unei probleme, dar şi posibilitatea de a realiza strategii pentru rezolvarea în mai multe moduri a acesteia. Mai mult, produsul permite înregistrarea pas cu pas a construcŃiilor geometrice făcute, această facilitate permiŃând elevilor şi profesorului reluarea dinamică a etapelor construcŃiei şi evidenŃierea momentelor cheie din demersul didactic îndeplinit. Astfel, Cabri Geometry II oferă posibilitatea evidenŃierii şi analizei etapelor construcŃiei geometrice efective, cerute. 4. Rezultate şi discuŃii În cele ce urmează, se exemplifică o problemă de construcŃie geometrică, care face apel la Cabri Geometry II pentru rezolvarea acesteia. Sunt precizate etapele specifice de parcurs pentru a atinge rezultatul final, precum şi câteva consideraŃii despre modul de utilizare al aplicaŃiei software în acest caz. EnunŃ: Să se construiască triunghiul ABC cunoscând punctele A4, A6 şi A7 în care înălŃimea, bisectoarea interioară şi mediana duse din A taie cercul circumscris triunghiului ABC. Rezolvarea problemei implică parcurgerea celor patru etape amintite anterior: a) Analiza problemei - se presupune problema rezolvată (figura 1) şi se face următorul raŃionament: - se ştie că într-un triunghi oarecare ABC, bisectoarea interioară [AA6, se găseşte între înălŃimea [AA1] şi mediana [AA2]; Presupunând ABTable, alegând 2 linii şi 2 coloane.Dacă vrem să mai adăugăm rânduri, plasăm cursorul în ultima căsuŃă a tabelului din colŃul dreapta jos şi apasăm tasta tab.Pentru a modifica proprietăŃile tabelului, îl selectăm , apasăm click dreapta şi alegem table properties. 3.8. Inserarea imaginilor Pentru a adăuga o imagine se poziŃionează cursorul pe locaŃia în care dorim să inserăm imaginea, deschidem meniul Insert, Picture şi selectăm opŃiunea pentru a indica sursa imaginilor. Imaginile vor fi salvate în directorul images.Pentru a modifica o imagine în FrontPage folosim bara de instrumente Pictures sau caseta de dialog Pictures Properties.

3.9. Structura codului FrontPage are o funcŃie importantă ce permite modul de vizualizare Code, pentru a examina codul paginilor pe care le-am construit şi pentru a-l compara cu codul din paginile curente. În modul de vizualizare Code putem să identificăm etichetele utilizate în HTML.

Figura 6 – Inserarea imaginilor

Figura 7 – Modul de vizualizare Code

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

289

Fiecare pagină are o structură clasică, formată dintr-o zonă tip header , definită în primul rând al tabelului principal, zonă în care se află numele propriu-zis al site-ului, o zona de meniu în al doilea rând al tabelului principal, o zonă care conŃine textul şi maginile pentru fiecare pagină în parte şi o zonă tip footer, situată în ultima linie a tabelului principal. Paginile sunt structurate asemănător pentru a nu se crea confuzii sau a nu lăsa impresia de lipsă de profesionalism. 4. Concluzii ActivităŃile propuse în acest material se adresează elevilor cu capacităŃi de învăŃare diferite având în vedere stilurile de învăŃare ale acestora. În desfăşurarea activităŃilor, profesorul va respecta principiile educaŃiei centrate pe elev utilizând metode didactice interactive, bazate pe cunoaşterea directă a realităŃii: problematizarea, studiul de caz, simularea, jocul de rol, descoperirea, discuŃii-dezbateri, prezentări multimedia, lecŃii vizită, realizarea de proiecte şi referate. Evaluarea rezultatelor activităŃilor elevilor este gândită atât ca evaluare formativă, continuă, după secvenŃe de învăŃare, cât şi ca evaluare sumativă, prin teste finale, proiecte, portofolii.Profesorii pot Ńine evidenŃa progresului şcolar într-un catalog virtual, ce poate fi consultat la cererea părinŃilor. Suportul vizual susŃine prezentarea teoretică a principalelor aspecte legate de evoluŃia modei şi caracteristicile stilurilor vestimentare.

BIBLIOGRAFIA

[1] Marcel Andrei Homorodean, Internet şi pagini web,Editura Niculescu,Bucureşti,2006. [2] Jennifer Ackerman Kettel, Kate J. Chase, Microsoft Office FrontPage 2003, Bucureşti,Editura ALL, 2005.

Utilizarea mijloacelor moderne în comunicare Prof. ing. Gall Mihaela – Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi Abstract Comunicarea constituie o necesitate şi o activitate socială. Aceasta realizează punŃi de legătură între diferite părŃi ale sistemelor, precum şi legături între sisteme diferite. Cu ajutorul procesului de comunicare, societatea reuşeşte să-şi menŃină echilibrul între consens şi non-consens, factor care generează energie, creaŃie şi dezvoltare. Promovăm în cariera pedagogică o comunicare autentică, sinceră, bazată pe respect reciproc, ascultare, dragoste şi nu în ultimul rînd - bun simŃ. Comunicarea este factorul decisiv în procesul instructiveducativ, ea fiind şi o vădită necesitate vitală. Îi îndemnăm pe elevi să fie calzi şi sinceri în comunicare, aceasta fiind o punte dintre individ şi societate.

. 1. Introducere Scrisul şi comunicarea formează unul şi acelaşi proces istorico-dialectic, determinat de schimbarea şi dezvoltarea condiŃiilor vieŃii materiale şi sociale. El joacă un rol deosebit în păstrarea şi răspândirea ştiinŃei şi a culturii şi realizarea diferitelor raporturi sociale.Procesul comunicării stă la baza creării, menŃinerii şi dezvoltării structurilor sociale. Ea realizează punŃi de legătură între diferite părŃi ale sistemelor, precum şi legături între sisteme diferite. Cu ajutorul procesului de comunicare societatea reuşeşte să-şi menŃină echilibrul între consens şi non-consens, factor care generează energie, creaŃie şi dezvoltare. AcŃiunile şi reacŃiile individului la stimuli dintr-un anumit mediu, diferă într-o măsură mai mică sau mai mare decât ar fi de aşteptat şi pot determina schimbări majore în comportamentul unei persoane aflată într-o anumită situaŃie socială şi de aceea trebuiesc găsite diferite mijloace de comunicare. 2. Exemple de la Colegiul Tehnic “Ioan C. Ştefănescu ”Iaşi Pornind de la afirmaŃia lui Tudor Vianu „Cînd comunici te comunici” promovăm în cariera pedagogică o comunicare autentică, sinceră, bazată pe respect reciproc, ascultare, dragoste şi nu în ultimul rînd - bun simŃ. Perioada şcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde, şi productive insuşiri psihice ale individualitătii, este perioada unei intense receptivităŃi, sensibilităŃi şi flexibilităŃi psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa şi fructifica potenŃialul creativ al elevului, de a-i forma şi dezvolta eu-l cognitiv, afectiv, socio-acŃional în devenire. Pentru a realiza lucruri frumoase cu elevii e nevoie să-i motivăm, să investim încredere în ei, să le argumentăm că merită să-şi pună în valoare intelectul, luciditatea minŃii, pentru a căpăta experienŃă în arta comunicării şi în arta de a fi Om. Ca cele spuse mai sus să fie încoronate de succes trebuie planificate cu iscusinŃă,răbdare, responsabilitate şi emotivitate. Elevul simte cînd este ascultat cu amabilitate, interes, încurajat să efectueze ceva important. Comunicarea este factorul decisiv în procesul instructiv-educativ, ea fiind şi o vădită necesitate vitală. Îi îndemnăm pe elevi să fie calzi şi sinceri în comunicare, aceasta fiind o punte dintre individ şi societate. Pentru a facilita dorinŃa de a comunica lejer şi adecvat le propunem elevilor diverse activităŃi şi în afara orelor de studiu: organizăm excursii şi întîlniri cu unele personalităŃi , ca să contribuim

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

291

la formarea unei atitudini pozitive faŃă de tradiŃiile noastre,faŃă de oamenii de cultura, faŃă de locurile sfinte pe unde ar trebui să călcăm cu pietate. Se organizează concursuri la care elevii sunt motivaŃi să-şi demonstreze potenŃialul intelectual şi artistic. Elevii sunt îndrumaŃi şi coordonaŃi în activităŃi ce presupun grija faŃă de locul unde învaŃă şi faŃă de mediul de viaŃă. Îi îndemnăm pe elevi să-şi exprime starea de spirit printr-un desen grafic, poster, etc. Colegiul Tehnic “Ioan C. Ştefănescu ” Iaşi urmăreşte atât în activităŃile curriculare cât şi extrecurriculare să: - realizeze produse-program care să permită participarea indivduală a cât mai multor tineri la îmbogăŃirea cunoştinŃelor; - prin utilizarea noilor tehnologii de comunicare profesorii să-şi lărgească sfera de cunoaştere, precum şi metodele, pe care să le pună în practica educării elevilor; - încurajarea metodelor de predare tradiŃionale şi în acelaşi timp introducerea şi dezvoltarea noilor tehnologii, precum şi a programelor de informatică; - realizarea unui proces de instruire bazat pe elemente multimedia şi mijloace interactive care să conducă la o comunicare profesor-elev cât mai eficientă. Sunt multe activităŃi la nivelul şcolii la care participă elevii sub îndrumarea cadrelor didactice şi printre acestea se pot evidenŃia şi câteva lucrări ce vor fi prezente în EXPOZITIE: - albumul colegiului nostru care prezintă imagini şi gânduri din toate activităŃile extracurriculare desfăşurate de-a lungul unui an şcolar. Albumul este elaborat în program Power Point şi are posibilitatea să fie completat mereu. - creaŃii de structuri textile elaborate cu ajutorul programului AutoCAD. - postere executate în word cu ajutorul aplicaŃiei Paint,sau program AutoCAD. - lecŃie de recapitulare la diferite clase în care elevii au posibilitatea sa observe ,să identifice, să clasifice noŃiunile cu ajutorul calculatorului executate, în power point. - Astfel, muncind zi de zi, timpul ne va răsplăti pe măsură „COMUNICAREA”.

BIBLIOGRAFIE

[1] Dinu Mihai, Comunicarea, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1997. [2] Mcquail Denis, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 1999. [3] Şoitu LaurenŃiu, Pedagogia comunicării, Institutul European, Iaşi, 2000.

SECłIUNEA D “Intel® Education” Inovare în educaŃie şi cercetare Learning, Technology, Science

Education Objectives for the 21st Century In Terms of the Student: • • • • •

Improve the education process Improve the education environment Prepare students for higher education Prepare students thrive in today's global economy 21st century skills development

In Terms of a Country or Region: • • •

Global economic competitiveness Grow economy and retain talent pool Improve social development

Intel® Education - Learning, Technology, Science • •

• •

Digital Curriculum, collaborative rich-media applications, student software, teacher software Improved Learning Methods, interactive and collaborative methods to help teachers incorporate technology into their lesson plans and enable students to learn anytime, anywhere Professional Development, readily available training to help teachers acquire the necessary ICT skills Connectivity and Technology, group projects and improve communication among teachers, students, parents and administrators

Arhiva educaŃională .campion http://campion.edu.ro/arhiva/ stud. Vlad Manea – Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, [email protected] prof. Emanuela Cerchez – Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi, [email protected] prof. Marinel Şerban – Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi, [email protected] Abstract Arhiva educaŃională .campion este un ansamblu de resurse educaŃionale pentru pregătirea de performanŃă în Informatică, destinat profesorilor şi elevilor care doresc ca procesul să se desfăşoare simplu şi eficient. Nivelul de dificultate variat, diversitatea temelor vizate, precum şi feed-back-ul disponibil conferă Arhivei EducaŃionale .campion potenŃialul unui instrument eficient şi pentru desfăşurarea activităŃii de zi cu zi, la clasă, a elevilor şi profesorilor. Programul de pregătire .campion a ajutat noi şi noi generaŃii de elevi să obŃină rezultate importante la olimpiadele naŃionale şi internaŃionale. Unii dintre aceştia au devenit apoi propunători de probleme, continuând cu succes demersul de cealaltă parte a baricadei.

1. Introducere Arhiva EducaŃională .campion oferă: • un set variat de peste 800 de probleme documentate şi clasificate clasificarea s-a realizat după dificultate, grupa de vârstă, metodele şi structurile de date necesare înŃelegerii şi rezolvării lor. Problemele din arhivă au fost propuse la ediŃiile precedente .campion, la olimpiadele de Informatică, precum şi la pregătirea Lotului NaŃional de Informatică, acestea constituind o resursă de încredere pentru pregătirea elevilor. • posibilitatea elevilor de a-şi evalua rapid sursele, de a primi feed-back în urma evaluării şi, dacă este necesar, de a primi un ajutor când se află în dificultate, elevii primesc acces la indicaŃiile de rezolvare şi la testelele de evaluare. • o varietate de articole pe teme de interes pentru un elev care se pregăteşte articolele sunt clasificate după metodele şi structurile de date. • posibilitatea ca profesorii să creeze grupuri de pregătire cu elevii profesorii pot coordona grupuri de elevi, pot propune teme, pot monitoriza activitatea fiecărui elev din grup. Se pot crea şi teme-concurs, în care elevii să nu poată vedea rezultatele sau indicaŃiile de rezolvare. De ce Arhiva EducaŃională .campion? În cei şapte ani de activitate .campion: • numărul de probleme a crescut. clasificarea lor după criterii utile în activitatea de pregătire a devenit o necesitate; • numărul de elevi concurenŃi a crescut. generaŃiile de elevi din ziua de astăzi doresc mai multă autonomie în programul lor de pregătire;

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

296

• numărul de profesori pregătitori a crescut. din ce în ce mai mulŃi dintre ei au nevoie de o metodă simplă de a propune teme şi de a evalua soluŃiile elevilor, de a monitoriza permanent activitatea acestora. 2. InterfaŃa Fiecare pagină a Arhivei EducaŃionale .campion are şase zone active:

3

4 1

5 2

6

(1) Zona meniu afişează elementele de conŃinut (2) Zona elemente noi afişează ultimele elemente propuse (3) Zona utilizator permite conectarea, înregistrarea sau căutarea în elementele de conŃinut

(4) Zona pagină arată locaŃia paginii în cadrul site-ului (5) Zona informaŃii arată conŃinutul paginii accesate (6) Zona acŃiuni arată acŃiuni posibile ale utilizatorului

Figura 1. InterfaŃa arhivei educaŃionale .campion

3. Utilizatorii arhivei FuncŃionalitatea arhivei diferă, în funcŃie de utilizator. Vizitatorul este utilizatorul care doar accesează site-ul. Are drept de vizualizare a problemelor, articolelor, utilizatorilor, clasamentului şi de descărcare a articolelor, dar implicarea acestuia rămâne una pasivă: el nu poate trimite soluŃii la probleme sau crea elemente de conŃinut.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

297

Membrul este un utilizator identificat printr-un nume de utilizator unic şi datele personale. El are posibilitatea de a se implica atât pasiv, cât şi activ. Implicarea activă constă, după drepturile pe care le-a obŃinut, în trimiterea de soluŃii la probleme, propunerea de articole şi probleme şi coordonarea grupurilor de elevi. 3.1. Tipuri de membri Administratorul este un membru activ care are drepturi generale asupra elementelor de conŃinut. Va fi numit şi admin. Concurentul este un un membru activ care are dreptul de a trimite soluŃii la probleme şi de a intra în clasamentul de pe site. Are acces la grupurile la care a fost înscris ca elev şi la facilităŃile oferite de acestea. Propunătorul este un un membru activ care are dreptul de a adăuga, modifica şi şterge probleme şi articole; primeşte acest statut de la administrator. Profesorul este un membru activ care are dreptul de a crea, modifica şi şterge grupuri şi de a fi ales pentru a coordona în cadrul unor grupuri create de alŃi profesori. Primeşte acest statut de la administrator. Autorul este un membru inactiv care apare la secŃiunea autorului în cadrul unor probleme şi articole; primeşte acest statut de la administrator. 3.2. Drepturile utilizatorilor Sintetizăm în tabelul următor conŃinutul Arhivei EducaŃionale şi acŃiunile pe care le pot efectua utilizatorii, în funcŃie de tipurile de membri care îi definesc. Dacă un utilizator este de mai multe tipuri de membru, acŃiunile posibile sunt reuniunea acŃiunilor specifice fiecărui tip. Vom numi posibilitatea acŃiunii şi drept. Elemente Articol aparŃine propunătorului care l-a adăugat Concurs

Cuvânt cheie

AcŃiuni Adăugare

Concurent Profesor

Propunător Autor da

Admin

Modificare

pe ale sale

da

Ştergere

pe ale sale

da

Vizualizare Adăugare

da

da

da

da

da

da da

Modificare

da

Ştergere

da

Vizualizare Adăugare

da

da

da

da

da

da da

Modificare

da

Ştergere

da

Vizualizare Adăugare Grup aparŃine Modificare profesorului care l-a adăugat Ştergere Vizualizare Coordonator într-un grup

Vizitator

Adăugare Ştergere

da

da

da da

da

da

da

pe ale sale

da

pe ale sale

da

cele unde e în cele unde e elev coordonator în grupurile sale din grupurile lui

da

da

298

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Vizualizare Elev într-un grup

în grupul în grupul unde unde e elev e coordonator

Adăugare

în grupul unde e coordonator

Ştergere

în grupul unde e coordonator

da

în grupul în grupul unde unde e elev e coordonator

da

Vizualizare Temă într-un grup

Adăugare

în grupul unde e coordonator

Modificare

în grupul unde e coordonator

da

Ştergere

în grupul unde e coordonator

da

în grupul unde în grupul unde e elev e coordonator

da

Vizualizare Problemă într-o temă dintr-un grup

Adăugare

în grupul unde e coordonator

Ştergere

în grupul unde e coordonator

da

în grupul în grupul unde unde e elev e coordonator

da

Vizualizare Problemă aparŃine propunătorului care a adăugat-o

Adăugare

da

Modificare Ştergere

pe ale sale pe ale sale

Vizualizare Sursă aparŃine concurentului care a trimis-o

da

Adăugare Ştergere Viz. scor Viz. cod

da

da

da da

da

da

da

da

cu excepŃia **

cu excepŃia *

da cu ex- da cepŃia* da

da cu cu excepŃia * excepŃia * la ale sale

***

Tabelul 1. Drepturile utilizatorilor * când sursa e trimisă într-o temă cu rezultate ascunse, iar tema este încă în desfăşurare. ** când sursa e trimisă într-o temă cu rezultate ascunse unde nu e coordonator, iar tema e în desfăşurare. *** când sursa e trimisă într-o temă unde este coordonator.

4. Elemente de conŃinut 4.1. Probleme Problemele reprezintă elementul central al arhivei. Lista problemelor poate fi sortată după numele problemei, după concursul la care a fost propusă problema, după autor, după grupa de pregătire sau după dificultate. Poate fi vizualizată doar o anumită categorie de probleme, executând o căutare după cuvintele cheie, nume, autor sau propunătorul problemei. Cuvintele cheie asociate problemei permit încadrarea acesteia într-o anumită categorie (în funcŃie de metodele de programare sau structurile de date necesare pentru rezolvarea ei) şi vin în sprijinul profesorilor şi elevilor care doresc să se pregătească în special pentru o anumită temă.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

299

Problemele sunt vizualizate într-un format standardizat ce include descrierea problemei, cerinŃa, datele de intrare, datele de ieşire, restricŃiile şi exemple. Sub enunŃ se găsesc date despre propunătorul şi autorul problemei. Urmează problemele şi articolele recomandate după criteriile autor şi cuvinte cheie. Problemele din arhivă au fost propuse la ediŃiile precedente .campion, la olimpiadele de informatică (municipale, judeŃene, naŃionale) şi la pregătirea lotului naŃional de informatică, acestea constituind o resursă de încredere pentru pregătirea elevilor. 4.2 Surse Numai concurenŃii pot trimite surse la probleme. ModalităŃile de a trimite o sursă sunt multiple: concurentul poate trimite sursă executând click pe acŃiunea de trimitere a sursei din zona acŃiuni de sub enunŃul problemei sau poate folosi opŃiunea trimitere sursă din zona meniu. Dacă un concurent este înscris într-un grup de pregătire ca elev şi trimite o sursă la o problemă care se regăseşte în acel moment printre problemele unei teme ale grupului respectiv, se consideră automat că respectivul concurent trimite sursa pentru acea temă. Sursele elevilor sunt evaluate cu un sistem automat de evaluare care se bazează pe evaluatorul creat în 2002 de Mihai Pătraşcu (cercetător în informatică teoretică la MIT, fost olimpic internaŃional al României) şi care este utilizat la olimpiadele naŃionale de informatică. Pe baza acestui evaluator, în 2005 Marius Andrei (Programator senior Google Inc, California, de asemenea fost olimpic internaŃional) a conceput un sistem de evaluare online, utilizat pentru evaluarea surselor concurenŃilor pentru site-ul .campion şi pentru arhiva .campion. După evaluare, sunt vizualizate borderourile surselor, conŃinând scorurile obŃinute pentru fiecare test de evaluare, precum şi mesaje explicative. Borderourile sunt publice tuturor utilizatorilor, cu excepŃia celor care au fost trimise şi vizualizate în timpul desfăşurării unei probleme de grup cu rezultate ascunse. În cazul în care un concurent trimite o soluŃie greşită, în zona acŃiuni se afişează, ultimul rezultat, primul test greşit, indicaŃii de rezolvare Codul sursă este privat. El poate fi vizualizat de concurentul care a trimis sursa, precum şi de către administrator şi de către profesorii coordonatori ai grupurilor la care sursa a fost trimisă. 4.3. Clasament Pe baza rezultatelor obŃinute de elevi se realizează un clasament public, în care sunt listaŃi concurenŃii ordonaŃi descrescător după numărul de puncte câştigate sau, la alegere, după numărul de probleme reuşite, nume sau grupă. 4.4. Articole Articolele pot fi vizualizate şi descărcate de către toŃi utilizatorii Arhivei EducaŃionale .campion. Ele pot fi adăugate de către propunători, modificate şi şterse de propunătorii care le-au adăugat. Fiecare articol este afişat într-un format standardizat, ce include date despre autor, cuvinte cheie şi articolele şi problemele recomandate pe baza cuvintelor cheie. Deocamdată arhiva conŃine articole care au stat la baza pregătirii lotului naŃional de informatică. 4.5. Căutare Pentru a căuta unul sau mai multe cuvinte în elementele de conŃinut ale Arhivei EducaŃionale .campion, se execută click pe butonul căutare, aflat în zona utilizator, lângă butonul înregistrare. Utilizatorul poate specifica elementul căutat (probleme, articole, concursuri, autori, profesori, concurenŃi), precum şi aria în care se realizează căutarea (cuvinte cheie, nume, autor, etc.).

300

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

4.6. Concursuri Concursurile pot fi vizualizate de către toŃi utilizatorii arhivei. Ele pot fi adăugate, modificate şi şterse doar de către administrator. Concursurile fac parte din datele descriptive referitoare doar la probleme, fapt pentru care nu există o opŃiune în zona meniu care să le acceseze. Ele pot fi găsite cu opŃiunea căutare din zona utilizator sau în tabelele în care sunt afişate problemele. 4.7. Grupuri Fiecare grup poate reuni profesori, în calitate de coordonatori, şi concurenŃi, în calitate de elevi. În cadrul grupului, profesorii pot propune teme şi, în fiecare temă, mai multe probleme spre lucru elevilor. De exemplu:

Figura 2. Structura unui grup

Când o problemă este adăugată la o temă, profesorul poate specifica dacă doreşte ca elevii din grup să aibă acces la indicaŃiile de rezolvare şi dacă rezultatele evaluării surselor trimise sunt vizibile sau nu pe durata derulării temei. Aceste opŃiuni au fost implementate cu scopul de a oferi profesorilor posibilitatea de a construi două tipuri de teme: – teme curente, în care feed-back-ul oferit elevilor la evaluare şi eventual indicaŃiile de rezolvare pot ajuta elevul să îşi îmbunătăŃească sursa trimisă şi să încerce să rezolve tema cât mai bine; – teme concurs, care simulează un concurs real, în care elevii nu au acces la indicaŃii de rezolvare şi nu primesc feed-back referitor la evaluare în timpul concursului; evident, şi în cazul temelor concurs elevii primesc rezultatele evaluării, dar după expirarea timpului de concurs. Profesorii pot urmări activitatea elevilor din grup la fiecare temă, aceasta fiind sintetizată întrun tabel. Pentru fiecare problemă din temă, profesorul coordonator poate vizualiza punctajul obŃinut de elev la problema respectivă în timpul alocat temei, dar şi punctajul pe care elevul l-a obŃinut după ce timpul alocat temei a expirat. Acest mod de lucru, încurajează elevii să finalizeze problemele după discutarea acestora cu profesorul, chiar dacă timpul de lucru pentru tema respectivă a expirat. Profesorii pot vizualiza şi analiza sursele trimise de elevi pentru o temă dată şi astfel le pot oferi sugestii de optimizare sau pot identifica erorile din surse.

5. Detalii de implementare Arhiva EducaŃională .campion este realizată în PHP şi foloseşte, ca soluŃie pentru baza de date, MySQL. Paginile sunt structurate modular, astfel încât fragmente de pagină încărcate în pagini distincte să se găsească într-o singură locaŃie. Paginile de căutare şi adăugare, precum şi cele care calculează paginarea tabelelor de vizualizare a elementelor de conŃinut sunt stocate separat într-un director.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

301

Figura 3. Diagrama ERD a arhivei educaŃionale .campion

Am prevăzut baza de date şi cu un tabel separat, denumit pages, care Ńine evidenŃa clară a paginilor ce pot fi accesate, memorându-le adresa. Fiecare acŃiune (adăugare, ştergere, modificare etc.) specifică unui element de conŃinut (articol, problemă etc.) constituie o pagină separată. Această soluŃie a facilitat:

302

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

• mentenanŃa: orice facilitate poate fi activată/dezactivată logic. Spre exemplu, dacă o persoană autorizată să utilizeze direct baza de date doreşte să elibereze spaŃiul ocupat de probleme, va dezactiva doar paginile referitoare la probleme. Utilizatorii vor putea în continuare să modifice, şteargă sau acceseze alte elemente de conŃinut. • modularitatea: o opŃiune poate fi activată sau dezactivată din tabel fără a influenŃa restul facilităŃilor. De pildă, persoana autorizată consideră inoportună actualizarea articolelor, dorind să realizeze o statistică. El doar dezactivează paginile de adăugare, modificare şi ştergere a articolelor fără a bloca accesul utilizatorilor la celelalte facilităŃi. • portabilitatea: adresele paginilor, fiind stocate în tabel, permit utilizarea portalului ca un tot unitar, dar format din pagini aflate în locaŃii multiple. • extensibilitatea: se pot adăuga funcŃionalităŃi noi portalului prin adăugarea lor în tabel şi adăugarea codurilor la adresele specificate. • eleganŃa implementării: am împărŃit o pagină din tabel (văzută de utilizator ca una singură) în două: prima (numită code) rulează înainte de a se afişa rezultatele pe ecran, iar a doua (numită page) ocupă în totalitate zona informaŃii şi este axată pe modul de afişare a informaŃiilor. Baza de date a Arhivei EducaŃionale .campion respectă standardele modelării bazelor de date.

Portal Creare LecŃii Interactive SavuŃă Irina – Colegiul NaŃional "ALEXANDRU IOAN CUZA" Ploieşti, [email protected] Petrescu Dan – Universitatea "Petrol - Gaze" din Ploieşti, [email protected] Crăciun Maria – Colegiul NaŃional "Mihai Viteazul" Ploieşti, [email protected] Dăncescu Emilian – Universitatea "POLITEHNICA" din Bucureşti, [email protected] Abstract „Sunt aproximativ 20 ani de când computerul a pătruns în învăŃământ. Dacă la început el era gândit ca un instrument de lucru pentru aşa numitele laboratoare de informatică, unde aveau acces elevii care se pregăteau în acest domeniu, ultimii ani au adus o adevărată revoluŃie conceptuală în educaŃie, computerul devenind un mediu pentru învăŃare în general, pentru toate disciplinele din programă”[1] şi un instrument necesar oricărui profesor ce doreşte să supravieŃuiască şi să progreseze în ce ceea ce este şi ceea ce va fi societatea cunoaşterii.

1. Introducere Produsul pe care îl propunem este dedicat profesorului şi are ca scop uşurarea proiectării şi creării unei lecŃii, lecŃie în care actorul principal este elevul. Rolul profesorului în cazul de faŃă este acela de scenarist şi regizor, căruia softul nostru, Portal Creare LecŃii Interactive, îi oferă mijloacele necesare pentru a realiza ceea ce şi-a propus, o lecŃie dinamică, atractivă şi evident, interactivă. 2. Descriere LecŃia, ca formă de organizare a procesului de învăŃământ, este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenŃe ce se desfăşoară într-o unitate de timp, în care se asigură o coordonare între activitatea de predare şi cea de învăŃare, în vederea realizării finalităŃilor procesului de învăŃământ. Prin relaŃiile funcŃionale care se stabilesc între diversele sale elemente, lecŃia constituie o entitate de instruire, relativ independentă, în cadrul căreia se materializează dezideratele acŃiunii educaŃionale. LecŃia condensează într-un tot unitar elemente şi variabile predării şi învăŃării, conŃinutul informaŃional, obiective operaŃionale, strategii şi mijloace didactice, particularităŃile psihice ale elevilor, organizarea psihosociologică a colectivului, personalitatea profesorului etc. toate acestea fiind subordonate logicii acŃiunii educaŃionale.[2] LecŃia prezintă trei categorii de variabile: funcŃionale(scop, obiective, competenŃe), structurale (resurse umane şi materiale, conŃinut, metode, mijloace, timp, spaŃiu), operaŃionale (strategii, evaluare), aflate în raporturi de intercondiŃionare , raporturi ce pot influenŃa, benefic sau negativ, succesul sau insuccesul demersului didactic.[3] Indiferent de tipul de lecŃie, profesorul trebuie să cunoască şi să pună în practică metode şi procedee didactice, să utilizeze cele mai adecvate mijloace didactice şi să aleagă cele mai bune metode de evaluare pentru a realiza scopul şi obiectivele lecŃiei, variabile fundamentale în cadrul demersului didactic. Instrumentul de lucru pe care îl propunem, Portal Creare LecŃii Interactive, vine în spijinul profesorului, propunându-i metode şi procedee didactice, mijloace didactice, tehnici de evaluare,

304

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

pentru a realiza ceea ce şi-a propus în cadrul unei ore de curs. El are avantajul de a beneficia şi de experienŃa colegilor săi, care, credem noi, vor avea bunăvoinŃa de a se alătura acestei comunităŃi . InterfaŃa portalului permite utilizatorului să descopere scopul acestuia, modul de funcŃionare şi de conectarea în cadrul programului.

Figura 1 Interfata

Conectarea, permite utilizatorului să creeze lecŃia, punându-i la dispoziŃie mijloacele didactice, metodele şi procedeele didactice, metodele/tehnicile de evaluare, necesare atingerii scopului şi obiectivelor lecŃiei pe care şi-a propus să o realizeze. Totodată, îi permite să lucreze în cadrul unui spaŃiu privat : biblioteca personală, dar şi să preia materiale din spaŃiul public : biblioteca publică. Işi poate face cunoscute demersurile, postându-le la rândul său , în spaŃiul rezervat acestora. Mijloacele didactice - ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice etc, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi al procedeelor de instruire pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităŃii de predare-învăŃare-evaluare – pot fi create de către profesorul utilizator sau pot fi preluate din cadrul portalului în funcŃie de scopurile şi obiectivele pe care şi le-a propus în cadrul lecŃiei. Ele au fost clasificate în cadrul portalului în : a) mijloace didactice vizuale: imagini, ilustrate, proiecŃii fixe; b) mijloace didactice audio-vizuale: filme sonore, televiziune, tehnici video, jocuri educaŃionale, şi servesc demersul didactic având rol atât rol informativ-demonstrativ, dar şi de exersare-formare a deprinderilor, contribuind la raŃionalizarea timpului didactic. Utilizatorul îşi poate posta propriile mijloace, atât în spaŃiul privat, cât şi în cel public, dar poate utiliza postările celorlalŃi utilizatori. Pentru uşurinŃa navigării, a fost creat un motor de navigare, ce permite deschiderea conŃinutului căutat. Metodele didactice - ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acŃiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităŃii de instruire/educaŃie proiectată de profesor – reprezintă o altă secŃiune importantă a programului. Ele sunt prezentate atât teoretic, dar şi practic, utilizatorul având posibilitatea să-şi selecŃioneze metoda şi să o adapteze lecŃiei sale. Un accent deosebit a fost pus pe metodele didactice active şi interactive de tipul hărŃii conceptelor, „ciorchinelui”, harta cu figuri, diagrama Venn, cubul, explozia stelară etc.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

305

SecŃiunea evaluare - „activitatea prin care sunt colectate, organizate şi interpretate datele obŃinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare, cu scopul emiterii unei judecăŃi de valoare pe care se bazează o decizie în plan educaŃional”[4] - conŃine un set de teste predefinite, dar îi oferă posibiliatea utilizatorului de a crea alt gen de teste, de a fi inovativ. Testul predefinit are înglobate şi variantele corecte de răspuns, tocmai pentru a oferi profesorului posibilitatea de realizare a feed-backului în timp util. 3. CerinŃe tehnice Cerintele tehnice ale acestui portal sunt minime fiind necesar un browser web, recomandat este Mozilla Firefox, si Adobe Flash Player. 4. Concluzii Una din cerinŃele majore ale învăŃământului modern este aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu individual, care să fructifice capacitatea de a gândi şi acŃiona liber şi creativ. Considerăm că aceste deziderate trebuie aplicate şi în cazul celui aflat la catedră, care prin intervenŃiile sale pedagogice trebuie să dirijeze învăŃarea şi să stimuleze participarea conştientă şi activă a elevilor la dezvoltarea competenŃelor necesare secolului XXI. Succesul său suntem convinşi ca va depinde şi de utilizarea unor instrumente de lucru moderne, aşa cum se doreşte a fi Portal Creare LecŃii Interactive.

BIBLIOGRAFIE

[1] http://depmath.ulbsibiu.ro/chair2/craciunas/soft%20educational.pdf [2] Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, 2003. [3] http://www.scribd.com/doc/17895142/tipuri-de-lectii [4] Gheorghe Iutiş, Pânzariu Argentina, Iriciuc, Valerica, Istorie, Ghid metodic pentru studenŃi şi profesori debutanŃi, ColecŃia Didactici, Bucureşti, EducaŃia 2000+, 2005, p. 74.

Platforma educaŃională PhunPhysics Holeleu Alexandra - Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca, [email protected] Lascu Oana - Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca, [email protected] Popescu Radu - Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca, [email protected] Abstract Utilizarea mijloacelor IT&C in invăŃământ va conduce la deplasarea accentului de la un mediu de invăŃare centrat pe profesor la unul centrat pe student, in care profesorii nu mai reprezintă sursa-cheie de informaŃie şi de transmitere a cunoştinŃelor, ci colaboratori ai studenŃilor, iar studenŃii nu mai sunt receptori pasivi de informaŃie, ci se implică activ in propria lor educaŃie. PhunPhysics este o platformă educaŃională creată pentru a facilita predarea şi invăŃarea disciplineiFizică in cadrul ciclului liceal. Ea beneficiază de o serie de functionalităŃi menite să indeplinească o mulŃime de funcŃii, printre care cea de catalog virtual, modul ajutător de predare, verificare online şi realizare de experimente.

1. Introducere Implicarea tot mai mare a Internetului în domeniul educaŃional şi existenŃa unor tehnologii care ar putea servi acestui domeniu ne-a împins la realizarea platformei educaŃionale PhunPhysics. Prin această platformă dorim să demonstrăm că utilizarea platformelor e-learning este imperativ necesară în viitorul apropiat, pentru a îmbunatăŃi calitatea invăŃământului şi pentru a uşura atât munca profesorului cât şi a elevului. 2. Tehnologii utilizate Pentru realizarea acestei platforme am utilizat tehnologiile RIAs (Rich Internet Applications) care oferă o interactivitate foarte mare platformei (lucru necesar unui soft e-learning). Meniurile şi partea destinată experimentelor a fost realizată cu ajutorul Flash (Actionscript 2 şi 3), iar funcŃionalităŃile secundare (datepicker sau tooltip-uri ajutătoare) au fost realizate cu ajutorul tehnologiilor AJAX şi Jquery. Pentru a realiza conexiunile la baza de date MySQL a fost folosit PHP. La realizarea interfeŃei web s-au folosit şi limbajele HTML, CSS. Pentru a duce interactivitatea la un nivel mai mare, aplicaŃiile flash integrate au fost conectate la baza de date MySQL. In realizarea acestui lucru nu s-a folosit niciun artificiu de programare. Pentru a obŃine o transmitere a datelor mai rapidă s-a renunŃat la folosirea fişierelor intermediare XML sau a tehnologiilor de tipul AMF (Action Message Format). Astfel datele din sau inspre Flash se trimit direct din actionscript in PHP, unde se citesc in variabile exact ca şi in cazul HTML-ului. 3. Caracteristici şi funcŃionalităŃi Platforma PhunPhysics beneficiază de o serie de funcŃionalităŃi menite să vină în ajutorul profesorilor dar şi al elevilor în procesul de predare/învăŃare. Prin realizarea acestei platforme am urmărit reunirea unor funcŃionalităŃi importante din alte platforme e-learning, dar şi implementarea catorva noi. Tehnologiile utilizate, designul precum şi interactivitatea fac din PhunPhisics o platformă absolut necesară în viitorul sistem educaŃional, în care Internetul joacă un rol foarte important.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

307

3.1. Utilizarea SMS Gateway-ului Prin intermediul unui serviciu de SMS Gatway, pus la dispoziŃia noastă de firma clujeană SC RESTATE SRL, platforma PhunPhysics beneficiază de doua noi functionalităŃi. Una dintre ele este trimiterea datelor de autentificare către utilizator prin intermediul SMS-ului şi trimiterea notelor dobândite în urma realizării unui test online către telefonul mobil al unui părinte, la doar câteva secunde după terminarea testului. Astfel elevii nu vor mai putea ascunde notele primite. De asemenea este posibilă şi trimiterea unei notificări prin SMS în cazul în care elevul nu a ajuns la şcoală. În acest fel, părinŃii vor putea şti când copilul lor absentează nemotivat de la ore. FuncŃionalitatea acestui SMS Gatway a fost testată în cadrul FacultaŃii de ŞtiinŃe Economice şi Gestiunea Afacerilor, din cadrul UniversităŃii „Babeş Boliay” Cluj-Napoca, prin intermediul unei alte platforme educaŃionale. 3.2. FuncŃionalitatea SMS Gatway-ului SMSC (Short Message Service Center) este un element dintr-o reŃea de telefonie mobilă care are rolul de a transmite mesaje SMS catre receptori. Când un utilizator trimite un mesaj text (SMS) către un alt utilizator, mesajul este stocat şi se încearacă trimiterea lui catre receptor, atunci când este disponibil. Short Message Peer-to-Peer (SMPP) este un protocol din industria telecomunicaŃiilor utilizat pentru schimbul de mesaje SMS intre doua entităŃi, cum ar fi serviciul SMSC si receptorul mesajului. Acesta este adesea folosit pentru a permite unor părŃi terŃe (de exemplu furnizorii de servicii de ştiri sau advertiserilor) pentru a trimite mesaje, în numar foarte mare (bulk).

Figura 1. Shema de funcŃionare a SMS Gateway-ului

3.3. FuncŃia Notebook Platforma conŃine şi o funcŃie numită „Notebook”. Această funcŃie este foarte necesară elevilor, datorită faptului că îi ajută pe aceştea să păstrareze notiŃele sau explicaŃiile scrise chiar de ei, în platformă. Acest lucru le face accesibile notiŃele de oriunde şi în orice moment datorită Internetului, nefiind necesară utilizarea caietelor sau a foilor de hartie. Acest lucru are un impact pozitiv şi asupra mediului înconjurător. 3.4. FuncŃia de ajutor Prin intermediul tooltip-urilor realizate cu tehnologia JQuery, utilizatorul este ajutat să înŃeleagă modul în care funcŃionează unele funcŃii şi care este rolul unor anumite butoane sau

308

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

meniuri. Tooltip-ul este unul customizat, care beneficiază de o grafică asemenătoare unei table dintr-o clasă şi are parametrul de inălŃime relativ, astfel încât indiferent de lungimea textului pe care trebuie să-l afişeze, mereu va arăta încadrat.

Figura 2. Modul de functionare al tooltip-ului JQuery

4. InterfaŃa platformei PhunPhysics beneficiază de o interfaŃă user-friendly, genearată cu ajutorul tehnologiilor interactive Flash, AJAX şi JQuery. Meniul principal al platformei este situat în partea stângă. El conŃine majoritatea funcŃiilor (caiet virtual, note, lecŃii, date pesonale, etc). În partea inferioară a platformei este prezent meniul “Experimente”. Acest meniu conŃine toate experimentele care pot fi urmărite sau realizate pentru lecŃia curentă. Fiecare experiment este reprezentat printr-o icoană. Partea centrală este destinată conŃinutului lecŃiilor şi al experimentelor.

Figura 3. InterfaŃa platformei PhunPhysics

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

309

5. Standardele e-learning Într-o lune ideală, toate organizaŃiile din industria e-Learning acceptă un set de standarde pentru creearea şi administrarea conŃinutului invăŃării. Acest lucru va determina scăderea costurilor de creeare a conŃinuturilor, va reduce preŃurile materialelor utilizate în domeniul eLearning şi va sprijini dezvoltarea acestei industrii. Pentru conŃinutul invăŃării, nu doar standardele tehnice, cum ar fi formatele grafice sunt necesare, dar şi alte formate (pentru împachetare, secvenŃiere sau management al software-ului), astfel incât acesta să poată fi transferat intre platforme şi medii de programare.[4] Aceste standarde sunt necesare pentru a descrie materiale educaŃionale, astfel incât acestea să fie uşor de căutat şi localizat. 5.1. Cine dezvoltă standardele Principalele standarde sunt IMS, ADL şi IEEE. OrganizaŃia IMS dezvoltă specificaŃiile, ADL (via SCORM) le implementeză, iar IEEE le formalizează ca standarde. Aceste trei grupuri îşi unesc eforturile împreună pentru standarde comune, urmând ca acestea să fie standardizate IEEE (LTSC: PI484) sau ISO. in prezent, ADL/SCORM a integrat câteva dintre instrucŃiunile şi recomandările A1CC/CMI şi IMS (Figura 4).

Figura 4. Evolutia standardelor in domeniul e-learning

5.2. Standardul SCORM SCORM (Shareable Content Object Reference Model) este un model de referinŃă pentru folosirea multiplă a conŃinutului si are ca Ńel standardizarea tehnologiei şi conŃinutului pentru invăŃământul şi educaŃia online, respective instruire.[4] Mai exact SCORM este un set de standarde tehnice pentru produse software e-learning. SCORM spune programatorilor cum să scrie codul lor, astfel incât acesta sa „se potriveasca” cu mail multe softuri e-learning. In mod specific, SCORM reglementează modul de invatare online si conŃinut unui LSM (Learning Management Systems). Să luăm, de exemplu, DVD-urile. Când cumpărăm un nou film pe DVD, acesta functioneaza pe toate marcile de DVD playere, intrucat ele sunt realizate conform unor anumite standarde. Dupa acelasi model şi lecŃiile care vor fi intergrate în platforma PhunPhysics vor fi realizate într-un pachet care se va putea utiliza şi pe alte LMS. 6. Securitatea platformei Softul PhunPhysics fiind unul web-based, poate fi vulnerabil în cazul unor atacuri de tip XSS (Cross-Site Scripting) sau SQL injection. Atacurile Cross-Site Scripting se pot produce atunci când paginile Web generate dinamic afişează date care nu sunt validate. Tehnica utilizată de atacatori, care explotează increderea utilizatorilor intr-un anumit sit Web, constă in introducerea de cod pentru execuŃia pe sistemul

310

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

atacat. in mod uzual, codul este scris in JavaScript şi XHTML, dar şi in VBScript, ActiveX, Java (pot fi folosite şi alte tehnologii suportate de browsere). SQL Injection este o tehnică prin care un atacator creează sau schimbă comenzi SQL existente, prin utilizarea unei aplicaŃii (sit Web), folosind caractere speciale, in scopul de a obŃine acces neautorizat (prin ocolirea mecanismului de autentificare) la date stocate in baze de date şi de-ai realiza citirea, adăugarea şi modificarea acestora, precum şi crearea unor noi conturi de utilizator. Pentru a prevenii aceste brese de securitate vom folosi urmatoarele metde de protectie: • Folosirea unor functii ca htmlentities(), strip_tags(), şi utf8_decode(). • Folosirea „listei albe". Presupune că toate datele sunt invalide pana cand au fost dovedite valide. Aceasta implică verificarea lungimii şi verificarea validităŃii caracterelor. Spre exemplu, daca utilizatorul trimite numele de familie, putem să îmcepem prin a accepta doar caractere alfabetice si spaŃiile. Mai bine să respingem date valide decat să acceptăm date care pot ataca aplicaŃia. • In cazul când în cererea SQL se utilizeaza date numerice primite de la utilizatori, inainte de a le plasa in cererea SQL acestea ar trebui aduse la tipul numeric: $id = (int) $id; • In cazul când în cererea SQL se utilizează date de tip şir de caractere primite de la utilizatori, inainte de a le plasa in cererea SQL acestea ar trebui prelucrate la simboluri speciale. Cea mai buna practica este formarea expresiilor regulate. 7. Testarea platformei Orice produs software, pentru a avea un anumit nivel de calitate şi pentru a asigura o cât mai bună funcŃionalitate trebuie să beneficieze de o testare complexa. 7.1. Testarea Black box Testarea de tip Black Box nu este un tip de testare ci este mai degrabă o strategie, care nu necesită, din partea testerului, cunoştinŃe legate programare sau de structura internă a unui software. Acest tip de testare este bazat in principal pe verificarea funcŃionalităŃii unui anumit produs software. Testele bazate pe strategia Black Box, care vor fi realizate in cadrul aplicaŃiei PhunPhyscs sunt următoarele: • Testarea interfeŃei cu utilizatorul; • Verificarea modului in care programul gestionează intreruperile şi reluarea funcŃionării; • Teste de stress (suprasolicitarea softului, repetarea de operaŃii, executarea aplicaŃiei cu resurse de memorie minimale); • Simularea comportamentului aberant al utilizatorului; • Teste insistente pe baza cazurilor de testare care au detectat deja erori; • Testarea de tip error forcing (menită să declanşeze erori); 7.2. Testarea White box Testarea de tip White Box, presupune identificarea problemelor din structura logica şi internă a unui software. In această strategie de testare, testerul are acces la codul sursă al softului, din care poate obŃine indicii importante despre modul de funcŃionare a programului precum şi despre algoritmii interni. Testele bazate pe strategia White Box, realizate in cadrul aplicaŃiei PhunPhyscs sunt următoarele: • Verificarea codului sursa, pentru a nu conŃine erori logice, care pot scăpa compilatorului; • Testarea căilor folosite in scripturi. Căi ce pot importa obiecte, imagini, date sau care trimit informaŃii;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

311

• Testarea platformei împotriva atacurilor de tipul Cross-Site Scripting (XSS) şi SQL Injection; • Introducerea de funcŃii TRACE, care să ofere mesaje legate de funcŃionarea logică a softului; • Verificarea codului sursa împotriva erorilor de declarare (conflicte de nume, variabile declarate şi neutilizate, variabile declarate eronat, variabile iniŃializate prin valori invalide); • Testarea împotriva erorilor de flux (cicluri infinite, cicluri intrerupte premature, cicluri contorizate eronat); 8. Dezvoltări ulterioare Accesul rapid la internet (prin intermediul diferitelor reŃele wireless), face ca tinerii să utilizeze tot mai mult aparatele mobile (telefoane, PSP, PDA). Ca o dezvoltare ulterioara, aş dorii să creez un modul cu suport pentru telefoane mobile. Doar gandindu-ne că un elev sau student poate citi nişte cursuri în timp ce călătoreste cu trenul sau aşteaptă un autobus, ne putem da seama imediat cat timp caştiga acesta. Cu ajutorul acestor aparate mobile, elevii vor putea accesa caiete virtuale prezente în aplicaŃia Economix sau lecŃiile şi exemplele prezentate la orele de curs. O alta funcŃie care va fi dezvoltată în viitor este una legată de securitate. FuncŃia „image code” va proteja secŃiunea de login a platformei, folosind un username si o parola realizată din imagini. Cele trei imagini care formeaza acest „image code” fac parte din trei categorii diferite precum abstract, simboluri si caractere 3D. Securitatea platformei va creşte substanŃial datorită urmatoarelor caracteristici: • În acest moment nu există o alta aplicaŃie care să utilizeze această funcŃie; • „Image code” va fi imun la atacurile key-logger-ilor datorită faptului că pentru a introduce acest cod se va folosi mouse-ul şi nu tastatura, astfel va fi imposibilă stocarea inputului; • Parola de tip „image code” este mai greu de spart datorită complexităŃii ei, fiind creeată din imagini şi nu din caractere ce pot fi memorate, scrise sau copiate uşor; 9. Concluzii Având la bază ideea de a pune accentul pe elev şi de a sprijinii activităŃile educaŃionale prin funcŃionalităŃile descrise, considerăm că această platformă educaŃională va fi extrem de utilă în viitor şi va face parte din Sistemul EducaŃional Informatizat. Securitatea şi functionalităŃile ei sperăm că vor fi utilizate şi în alte proiecte educaŃionale şi chiar dezvoltate pentru a realiza un software cât mai aproape de necesităŃile educaŃionale de azi şi de mâine. łinem să precizăm că platforma PhunPhysics este in curs de dezvoltare, ea nefiind 100% funcŃională in prezent. BIBLIOGRAFIE

[1] Hotescu Carmen, “Ghid e-Learning”, Editura Solness, Timişoara, 2002; [2] Brut Mihaela, “Instrumente pentru e-Learning: ghidul informatic al profesorului modern”, Editura Polirom, Iaşi, 2006; [3] Pribeanu Costin, “Proiectarea interfeŃelor om-calculator”, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001; [4] Stroe Antoaneta Daniela, “Standarde şi sisteme de eLearning”, Editura EduSoft, Bacău, 2005; [5] http://elearning.ro/index.php?id_categ=7 [6] http://www.cybermediacreations.com/elearning/glossary.html [7] http://www.scorm.com

LearnGraphs Budişteanu IonuŃ Alexandru – CN „Mircea cel Bătrân” Vâlcea, elev, realizator, [email protected] Mlisan Mirela – CN “Mircea cel Bătrân” Vâlcea, profesor îndrumător, [email protected] Abstract LearnGraphs este un soft educaŃional ce vine în sprijinul elevilor dar în acelaşi timp şi al profesorilor în munca lor cu elevii. AplicaŃia se doreşte a fi un soft foarte uşor de utilizat. Se doreşte ca prin folosirea acestui soft procesul de studiere, verificare şi însuşire a noŃiunilor referitoare la teoria grafurilor, să fie cât mai atrăgător şi eficient, deoarece se cunoaşte că teoria grafurilor nu este atât de uşor de predat şi însuşit, fiind o parte a programării bogată în noŃiuni teoretice. Softul este împărŃit în 4 aplicaŃii „LearnGraphs – Grafuri Neorientate”, „LearnGraphs – Grafuri Orientate”, “LearnGraphs – Arbori binari” şi “LearnGraphs – Sistem de evaluare”.

1. Introducere LearnGraphs este un software educaŃional, ce doreşte ca orele în care se predă capitolul grafuri să fie mult mai lejere şi mai atrăgătoare pentru elevi. Este deja o certitudine faptul că elevii înŃeleg mai uşor o lecŃie nouă dacă au ocazia să interacŃioneze cu un soft asemănător AELului. De la această premisă a pornit ideea mea. Avantajul este că fiecare elev poate vizualiza, modifica, şi chiar studia comportamentului unui algoritm pe un graf creat de el însuşi, poate interacŃiona cu grafuri deja salvate sau importate, fapt care nu este la îndemâna unui manual. Prima versiune a acestui software a luat naştere in luna ianuarie 2009. De atunci aplicaŃia a trecut pe la mai multe concursuri, iar eu fiind receptiv la sugestiile propuse, programul a suferit multiple îmbunătăŃiri. Cel mai important pentru mine este faptul că aplicaŃia a fost testată de mulŃi profesori, studenti, elevi, chiar şi de colegii mei. Feedback-ul primit a contribuit la îmbunătăŃirea conŃinutului softwareului. 2. Caracteristici generale Pentru că acest soft se adresează elevilor şi profesorilor, a trebuit să îmbinăm câteva elemente opuse. A fost o adevărată aventură să creăm un soft simplu de folosit, intuitiv dar în acelaşi timp să funcŃioneze atât pentru Grafuri Orientate, Grafuri Neorientate cât şi pentru Arbori binari. Eu mi-am propus ca utilizatorii noştrii să parcurgă toată materia cu cât mai mulŃi algoritmi studiaŃi, în cel mai plăcut şi rapid mod posibil, astfel încât navigarea în mediul virtual oferit să fie o plăcere şi nu o bătaie de cap. Soft-ul are la bază o clasă TDrawClass, care desenează pe canvas obiectele(din vectorul alocat dinamic VertexContainer) şi desenează muchiile/arcele(din vectorul alocat dinamic EdgeContainer) . Acum câteva cuvinte despre aplicaŃia în sine. Profesorul nu trebuie decât să aducă un video – proiector sau să distribuie gratuit soft-ul elevilor şi să-l predea în cel mai plăcut mod, folosind lecŃiile oferite. Întrucât aplicaŃia are şi o ramură autodidactă, elevul va învăŃa mult mai uşor prin descoperire şi mai ales prin interactivitatea cu lecŃia. Pe lângă lecŃii şi partea de simulare, aplicaŃia mai oferă un sistem de verificare a cunoştiiŃelor pe mai multe niveluri de complexitate, iar după rezolvarea testului aplicaŃia îi oferă utilizatorului posibilitatea de a vedea unde a greşit şi a se corecta.Cel mai important lucru pentru elev este că primeşte la fiecare întrebare un feedback, aplicaŃia oferind chiar soluŃia.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

313

3. Despre editorul software-ului După cum am menŃionat şi mai sus, proiectul este creat din mai multe părŃi. Ca să le deschidem mai uşor, vom porni executabilul “Loader.exe” şi vom da click pe unul dintre butoane(a se vedea in Figura 1)

Figura 1. InterfaŃa executabilului “Loader.exe”

Cea mai importantă parte a proiectul este editorul de grafuri. El permitere crearea grafurilor, cât mai uşor, şi sugestiv. Crearea se face cu drag&drop. Deci vom da click pe „Nod”(din meniul „Editor”, partea dreaptă) şi vom duce cursorul pe sufrafaŃa de desenare şi la eventul onMouseDown se inserează in vectorul alocat dinamic, VertexContainer nodul, la poziŃia curentă a cursorului. OpŃiuni globale la noduri Nume Tip Nod PoziŃie X PoziŃie Y Culoare fundal Culoare linie Comentariu(o eticheta) Rază

OpŃiuni globale pt. arce Nume Nodul sursă Nodul destinaŃie Grosime linie Culoarea liniei Pondere asociată arcului

OpŃiuni globale pt. etichete Nume PoziŃie X PoziŃie Y Culoare Mărime Text

Adăugarea unei muchii/arce se face aproape similar. Vom da click pe buttonul “Adaugă muchie” (din meniul „Editor”, partea dreaptă), vom selecta Nodul sursă, si după acceea trebuie sa selectăm nodul destinaŃie. Muchia se adaugă automat, in vectorul EdgeContainer. Programul permite, adaugarea etichetelor, in anumite poziŃii. Toate obiectelor au anumite proprietăŃi, setate manual din „ObjectInspector”(in partea stângă) în cazul în care nu suntem satisfăcuŃi de cele generate automat. 4. “LearnGraphs – Grafuri Neorientate” Algoritmi implementati pentru studiul lor. 1. Matricea de adiacenŃă 2. Matricea ponderilor 3. Lista de inciedentă

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

314 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Lista arce - noduri Matricea drumurilor(Roy – Warshall) Matricea vârfuri arce Parcurgere in lăŃime(vizualizare + plus listă) Componente conexe(vizualizare + plus listă) Parcurgere in adâncime(vizualizare + plus listă) Determinare lanŃ(vizualizare + plus listă) Determinare ciclu(vizualizare + plus listă) Graf bipartit(vizualizare + plus listă) Arbore parŃial de cost minim(vizualizare + plus listă, algoritmul lui Prim) Drumul de cost minim(vizualizare + plus listă , algoritmul lui Dijkstra

Figura 2. InterfaŃa editorului („LearnGraphs – Grafuri neorientate”)

5. “LearnGraphs – Grafuri Orientate” Algoritmi implementati pentru studiul lor. 1. Matricea de adiacenŃă 2. Matricea ponderilor 3. Lista de inciedentă 4. Lista arce - noduri 5. Matricea drumurilor(Roy – Warshall) 6. Matricea vârfuri arce 7. Parcurgere in lăŃime(vizualizare + plus listă) 8. Componente conexe(vizualizare + plus listă) 9. Parcurgere in adâncime(vizualizare + plus listă)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

315

Determinare lanŃ(vizualizare + plus listă) Determinare ciclu(vizualizare + plus listă) Graf bipartit(vizualizare + plus listă) Drumul de cost minim(vizualizare + plus listă , algoritmul lui Dijkstra) Sortare Topologică (vizualizare + plus listă) Determinare ciclu eulerian(vizualizare + plus listă) Determinare ciclu hamiltonian(vizualizare + plus listă)

Figura 3. InterfaŃa editorului („LearnGraphs – Grafuri Orientate”, parcurgere în adâncime din Nodul 1, nodul curent vizitat, fiind nodul 5)

6. “LearnGraphs – Arbori binari” Algoritmi implementaŃi pentru studiul lor. 1. Parcurgere in preordine (vizualizare + plus listă) 2. Parcurgere în inordine (vizualizare + plus listă) 3. Parcurgere în postordine (vizualizare + plus listă) 4. Parcurgerea pe niveluri (vizualizare + plus listă) 5. HeapSort 6. MaxHeap (creări, inserari, ştergeri etc) 7. MinHeap(creări, inserari, ştergeri, etc)

316

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3. InterfaŃa editorului („LearnGraphs – Arbori binari”, parcurgere pe nivele)

7. Manual de folosire ToolBar – reprezintă bara cu care putem acŃiona asupra editorului, conŃine:

SuprafaŃa editorului – reprezintă partea în care putem să cream nodurile, muchile, etichetele. El se găseste în centrul aplicatiei.

Figura 3. Un graf desenat în suprafaŃa de lucru

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

317

Meniul cu care putem adăuga obiecte(figura 4) – puteam să creăm noduri, muchi, etichete. Se găseşte în partea dreaptă a aplicaŃiei. Inspectorul de obiecte(figura5)– puteam modifica, proprietăŃile nodurilor, muchiilor, şi a etichetelor. Se găseşte in partea stângă a aplicaŃiei. Aceasta este una dintre cele mai importante facilităŃi, a softului, astfel după ce am adăugat nodurile, şi muchile pe parcurs, putem modifica, proprietăŃile obiectelor. Se pot modifica toate proprietăŃiile obiectelor menŃionate mai sus.

Figura 4. Meniul de adaugă obiecte

Figura 5. Inspectorul de obiecte

Starea grafului – puteam vizualiza starea grafului, dacă avem greşeli în graful creat, Exemplu: avem 5 Noduri, şi o muchie, destinaŃie îl are pe nodul 7, normal este o greşeală. (StatusBar-ul se găseşte in partea jos a aplicaŃiei).

Figura 6. StatusBar-ul

7. LearnGraphs – Sistem de evaluare Proiectul, are încorporat, o parte educatională, în care sunt prezente definiŃi, şi teste referitoare la materie. Am dorit, să fie foarte puŃină, materie, deoarece nu aceasta este scopul, ci învăŃarea,

318

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

exersand. În partea aceasta, sunt doar ¾ din toŃi algoritmi scrişi, deci cei mai fundamentali. După ce am studiat lecŃile, şi am facut la fiecare lecŃie testele specifice, avem un „aşa numit” Test Recapitulativ, prin care se trece prin toată materia, la capitolul respectiv. łin să menŃionez că doar definiŃile, din această parte, sunt luate din manualele din bibliografie. Testele şi soft-ul sunt creat exclusiv de mine.

Figura 7. Sistem de evaluare

9. InovaŃii Până acum probabil unele dintre opŃiunile şi caracteristicile pe care le-am enunŃat mai sus le-aŃi mai întâlnit şi îl alte softuri educaŃionale care s-au ocupat de acelaşi subiect. Am rezervat acest capitol pentru elementele speciale din acest proiect.  Modelarea proprietăŃilor nodurilor  Modelarea proprietăŃilor muchiilor

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

      

319

Modelarea proprietăŃilor etichetelor Importul şi exportul in mai multe formate Salvarea şi încărcarea grafului. Salvarea în format bitmap(*.bmp) Help dinamic(MS Agent 2.0), asigură asistenŃă pe parcursul rulării. Crearea pâna la 1000 de noduri, adaugarea a pana 1000*999 muchii Profesori, pot utiliza afisarea grafurilor, şi algoritmi implementaŃi, doar printr-o simplă instanŃă, intr-o posibilă aplicaŃie viitoare.

10. Concluzii Pentru comparaŃie, prezint un link cu un program comercial asemănator ( yED), cu unul dintre cele mai interesante după piaŃă[dar doar editor] http://www.yworks.com/en/products_yed_ about.html ) Care totuşi este un software, de modelare a grafurilor, şi nu de simulare a diverşilor algoritmi informatici, utili în studiul predării materiei grafuri la nivel de învătământ preuniversitar. Tehnologii folosite:  Borland Delphi 6  BusinessSkin 6.50(o librărie, care face skin-ul, nu este scrisă de mine)  Microsoft Agent 2.0(importat ca ActiveX)  Restul, sunt componente standard. Concepte care stau la baza, realizari programului 1. Programare concurenta, utilzez intensiv threaduri, pentru algoritmi. 2. Tehnici, de gestionarea erorilor. 3. Programe top-down., algoritmica:  Recursivitate  Divide et impera  Programare dinamică  Arbori binari  Liste înlănŃuite şi dublu înlănŃuite(alocare dinamica)  Geometrie computaŃională(geo. analitică) [pentru desenarea grafului] 4. Double Buffer

BIBLIOGRAFIE

[1] Tudor Sorin, “Manual informatica, clasa a XI-a” [2] Cristian Udrea, „Manual informatica, clasa a XI-a” [3] E. Cerchez, M. Serban „Programare in limbajul C++ pentru Liceu”, V. 3, e. Polirom [4] Thomas H. Cormen, Charles Leiserson, Ron Rivest „Introduction to Algorithms” [5] Ioan Tomescu – „Combinatorica şi grafuri” [6] C. Croitoru – „Algoritmica grafurilor”

Creativitate, inovare şi colaborare: „Magic but real experiments” Cziprok Claudia – Colegiul NaŃional „Mihai Eminescu” Satu Mare, [email protected] Radu Claudia – Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău, [email protected] Abstract „Magic but real experiments” a pornit ca un proiect eTwinning, care a atras colaboratori din multe şcoli europene şi s-a derulat pe parcursul unui întreg an şcolar. Procesul de lucru s-a îmbogăŃit cu spectaculoase şi atractive produse, create de elevi-profesori, devenind o adevărată „mină” cu materiale educaŃionale de fizică şi chimie. Folosind metoda proiectului, tehnologiile moderne web 2.0, prezentarea publică a acestor „home made experiments”, participarea la evenimente de promovare a ştiinŃei, motivarea elevilor a fost crescută, aducând un plus de valoare procesului educaŃional, şi ca finalitate, construirea cunoaşterii.

Introducere Prin participarea la proiecte eTwinning (înfrăŃire online între şcoli), elevii au posibilitatea să comunice cu alŃi elevi din Ńările participante, să afle elemente de specific cultural sau de specific al educaŃiei în Ńările partenere, să înveŃe utilizând noile tehnologii şi să îşi perfecŃioneze competenŃele de comunicare în limbi străine. Pentru elevi, acest stil de învăŃare este foarte atractiv deoarece derivă din autenticitatea experienŃelor. Elevii îşi asumă rolul şi comportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu (cercetători, chimişti, fizicieni, laboranŃi, observatori, documentarişti, desenatori, operatori media). Fie că realizează un film, elaborează o broşură pentru a-şi promova experimentul, sau realizează o prezentare multimedia, elevii sunt implicaŃi în activităŃi reale, care au semnificaŃie dincolo de sala de clasă sau şcoală. Detalii proiect Proiectul „Magic but real experiments” ne reprezintă în mod deosebit, ca iniŃiatori, parteneri cu o şcoală din Spania şi alte 15 şcoli - colaboratoare din Belgia, FranŃa, Italia, Lituania, Marea Britania, Polonia, Portugalia şi România. ÎnvăŃarea şi evaluarea unor fenomene de fizică şi chimie prin experimente uşoare, elaborate de elevi şi promovarea acestora utilizând tehnologii moderne: e-Learning, Web 2.0, Metoda proiectului. ÎnvăŃarea colaborativă este favorizată de utilizarea facilităŃilor oferite de spaŃiul public şi de blogul proiectului creat: http://my.twinspace.etwinning.net/magic_experiments; http://magic-but-real-experiments.blogspot.com/ Obiective ale proiectului Elevii vor învăŃa: • să facă observaŃii secvenŃiale finalizate prin desene, fotografii, clipuri video şi descrieri ale experimentelor pentru a explica cum şi ce se întâmplă; • să efectueze măsurători şi să înregistreze rezultate; • să facă grafice în timp şi să interpreteze rezultatele pe care le-au obŃinut; • să analizeze şi să facă referate cu rezultatele obŃinute în experimente; • să editeze texte în diferite formate;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

• •

321

să înregistreze foto şi video, să prelucreze digital imaginile şi să editeze filmuleŃe; să promoveze experimentele efectuate prin broşuri, postere şi alte materiale imprimate.

Rezultate aşteptate şi beneficii • Elevii vor înŃelege fenomenele fizice şi chimice din experimente; • Îşi vor îmbunătăŃi abilităŃile în domeniul TIC; ÎnvaŃă să utilizeze tehnologii Web 2.0; • Se obişnuiesc să colaboreze şi să comunice cu colegii din grupul de lucru şi cu partenerii de proiect din Ńările participante; • Vor dezvolta abilităŃi de scriere şi citire în limba engleză. Folosirea metodei proiectului îmbogăŃeşte experienŃele de învăŃare şi le permite elevilor să realizeze conexiuni cu lumea, le stimulează capacităŃile ştiinŃifice şi analitice de observare. Simulările şi experimentele în domeniul fizicii şi chimiei au dus la crearea de instrumente de învăŃământ, organizarea de evenimente şi activităŃi speciale au constituit adevărate campanii de informare despre ştiinŃă, în general. Realizarea experimentelor urmăreşte nu numai prezentarea fenomenelor în scopul de a le analiza, ci şi o mai bună înŃelegere a conceptelor. Posibilitatea de a adăuga comentarii încurajează la reflecŃie şi libertate de exprimare, prin care se accentuează sentimentul de apartenenŃă la comunitatea reŃelei de învăŃare. Participarea distractivă este, de asemenea, o oportunitate de a-şi face prieteni. Procesul de lucru 1. Pregătirea proiectului: Profesorii vor explica la clasă activităŃile de bază în cadrul proiectului. Se vor posta în spaŃiul alocat de eTwinning (Twinspace) informaŃiile necesare pentru dezvoltarea proiectului. Se va întocmi o listă cu experimente propuse. Elevilor le vor fi oferite adrese de internet de unde pot găsi aceste experimente; 2. Formarea de grupuri: Elevii vor forma grupuri de lucru. Se alege un responsabil şi se atribuie roluri membrilor fiecărui grup: cercetători, chimişti, fizicieni, laboranŃi, observatori, documentarişti, desenatori, operatori media; 3. Alegerea de experimente: Fiecare grup de lucru va selecta trei sau patru experimente. Se deschide un forum în spaŃiul de lucru eTwinning în care elevii pot să împărtăşească experienŃele şi să compare rezultatele; 4. Realizarea experimentelor: Elevii vor face fotografii şi înregistrări video care vor însoŃi explicaŃiile experimentelor pe blog. StudenŃii pregătesc fişiere (text, foto, video), cu software-ul adecvat; 5. Postarea referatelor pe blog: Clipurile video vor fi încărcate pe YouTube şi vor fi însoŃite de toate explicaŃiile necesare. Se va cere elevilor care vizitează blog-ul de a adăuga comentarii; 6. Pregătirea unei expoziŃii: Se va pregăti în şcoală un stand cu experimentele, o expoziŃie, cu broşuri, afişe, postere, fluturaşi şi alte materiale imprimate pentru a face publicitate rezultatelor proiectului.

Evaluare Evaluarea este formativă şi are loc continuu, folosind instrumente pentru progres individual şi de grup, mai mult decât teste de inteligenŃă sau de acumulare a faptelor. Instrumentele de evaluare

322

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

pe care le-am folosit şi care definesc aşteptările cu privire la calitatea produselor şi a performanŃelor elevilor: Autoevaluare - Experiment, Autoevaluare - broşură, Autoevaluare producŃie video (grile de evaluare criterială scrise în limbajul elevului pentru autoevaluare, ce folosesc descriptori 4/3/2/1, ce descriu performanŃele elevilor în termeni de competenŃe pe nivele). Elevii au primit aceste grile listate, de asemenea, se găsesc postate pe pagina proiectului şi le-au fost de un real ajutor la realizarea producŃiilor video, a materialelor de promovare a experimentelor şi a referatelor (incluzând toate componentele într-o succesiune corespunzătoare – întrebare, ipoteză, materiale, variabile, proceduri, calcule, rezultate, analize şi concluzii.) Aceste grile, împreună cu listele de verificare (cu toate cerinŃele ce trebuie îndeplinite) pentru autoevaluarea experimentelor, implică elevii în vederea stabilirii obiectivelor de învăŃare, în revizuirea şi administrarea propriului progres de învăŃare precum şi în reflecŃia asupra lor după finalizarea proiectului. InovaŃie şi creativitate pedagogică Elevii s-au întrecut în creaŃii minunate despre ŞtiinŃă. Au fost încântaŃi de ideea de a filma experimentele şi de a le prelucra pentru fi înŃelese de spectatori. Au folosit diferite materiale şi unelte pentru efectuarea lor, au schimbat impresii şi s-au provocat reciproc, învăŃând cum ar trebui să arate şi ce să conŃină un clip video. Şi-au asumat rolurile, au făcut cercetări şi au prelucrat informaŃii. Prin participarea la proiectul „Magic but real experiments” am experimentat noi metode interactive, tehnologii şi mijloace de realizare a unor sarcini tradiŃionale şi am realizat că noutatea o constituie procesul de învăŃare. Galeria de instrumente particularizate oferită de platforma eTwinning facilitează implicarea rapidă în activităŃile de colaborare. Blogul, paginile wiki, fişierele video, conferinŃele, publicarea online sunt posibile datorită instrumentelor Web 2.0, uşor de utilizat şi cu interfaŃă prietenoasă. Pe blogul proiectului sunt postate experimentele în format foto sau video şi explicaŃiile fenomenelor care au loc. Posibilitatea de a adăuga comentarii încurajează la reflecŃie şi libertate de exprimare, prin care se accentuează sentimentul de apartenenŃă la comunitatea reŃelei de învăŃare. Experimentele sunt provocări pentru “cei care vin să caute ceva”, de fapt, este o invitaŃie la a descoperi „magia” din preajma noastră. Proiectul „Magic but real experiments” a propus activităŃi experimentale ce promovează investigaŃia, demonstraŃia, prin strategii instrucŃionale variate, îmbunătăŃind astfel performanŃele elevilor. Aşa numitele „home made experiments” (experimente ce se pot face acasă) cu materiale la îndemâna oricui au avut rolul de a stârni curiozitatea elevilor pentru ceea ce se întâmplă în jurul lor, i-au provocat în a căuta informaŃii utile realizării şi interpretării proceselor care au loc, i-au încurajat şi mai mult pe elevi în a efectua singuri experimente. Prin activităŃile desfăşurate sau experimentele vizionate se oferă elevilor posibilitatea de a-şi forma o imagine proprie asupra lumii, sau altfel spus, învăŃarea trece dincolo de zidurile clasei şi pătrunde pe drumurile cunoaşterii. Cele două şcoli s-au implicat în organizarea de evenimente şi activităŃi speciale, sau în campanie de informare despre ştiinŃă, în general. Participarea la Festivalul ŞtiinŃei, organizat la Zalău în 30 mai 2009 ne-a dat posibilitatea să ghidăm vizitatorii într-o „călătorie” fascinantă la frontiera dintre magie şi ştiinŃă, efectuând zeci de experimente de fizică şi chimie, surprinzătoare şi spectaculoase.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

323

S-a remarcat bucuria de pe chipurile copiilor când îşi expuneau punctul de vedere, cum convingeau spectatorii, mari şi mici, să participe la aventura cunoaşterii directe. A fost o splendidă ocazie în care ştiinŃa se întâlneşte cu jocul, în care jocul devine cale către cunoaştere, către o cunoaştere bucuroasă, lipsită de clasicele constrângeri.

Integrare curriculară Au fost alese experimente simple, care se pot explica relativ uşor cu cunoştinŃe minime de fizică şi chimie. Magia experimentelor a făcut mai plăcută învăŃarea utilizării calculatorului, software-ului, şi Internetului pentru comunicare şi prelucrarea informaŃiilor. Materialele pregătite acasă de elevi, fişierele (text, foto, video) au fost prelucrate cu Microsoft PowerPoint, PhotoStory sau Windows MovieMaker. Partea teoretică a fost completată prin muncă de tutoriat cu fiecare grupă în parte. Mare parte din experimente au fost prezentate în faŃa clasei, s-au făcut observaŃii sau propuneri pentru îmbunătăŃirea lor. Sustenabilitate şi transfer Ideea de a extinde un astfel de proiect este generoasă, mai ales când părerile celor direct implicaŃi, adică elevii, te provoacă pentru a continua. Impresiile postate de ei pe forumul proiectului ne îndreptăŃesc să credem că această formă de colaborare este eficientă şi atractivă. Iată câteva comentarii ale participanŃilor de la Şcoala „Gh. Lazăr” Zalău: • 3 cuvinte: Interesant, minunat, captivant. Cele 3 cuvinte caracterizează acest proiect. Ne place cu adevărat şi ar fi rău dacă am opri acest proiect. łine-o tot aşa! (Pastor Sebastian & Ciupe Rareş, Andrei M, 05.05.2009) • În primul rând prin proiect, orele de chimie au devenit mai interesante, abia le aşteptăm, să căutăm informaŃii, să alegem un experiment, şi, în special, să-l încercăm acasă. Am învăŃat cum se prezintă materialul, am observat lucrurile cu atenŃie, şi cel mai important cum să formulăm o concluzie. Ne-a plăcut foarte mult acest proiect şi am dori să facem din nou, acest tip de experimente. (Pastor Bianca, Rus Iulia, Oana Peter, 05.05.2009) • Ne place acest experiment, pentru că ne-a ajutat pentru a afla lucruri noi, ne-a trezit curiozitatea şi ambiŃia de a ne implica în alte programe. Prin acest experiment am învăŃat cum să căutăm informaŃii, modul de pregătire a materialului de cercetare. Trebuia să respectăm etapele şi ne-am angajat cu maximă seriozitate în acest experiment, în toate fazele de la concepŃie la prezentare. Cât despre echipa de lucru, am învăŃat cât de importantă este comunicarea şi prietenii. (Florea Mara & Alexandra Noje, Andrei Latcau, 05.05.2009) S-au remarcat comentarii în care este apreciată munca de echipă sau îşi exprimă dorinŃa de a realiza şi ei aceste experimente:

324

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

• Acest experiment este interesant si fascinant deoarece a fost realizat cu ajutorul muncii în echipă (Florea Mara & Alexandra Noje, Andrei LaŃcău, 11 March 2009); • Este un experiment interesant ce necesită timp şi pregătire, îl vom încerca si noi acasă. (Liana, Larisa şi Carmen, 12 March 2009).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

325

Blogul proiectului http://magic-but-real-experiments.blogspot.com/, este vizitat frecvent de cei dornici să afle mai multe despre experimentele de fizică sau chimie, iar traficul vizitatorilor din toate colŃurile lumii: din Canada, SUA, Europa, până în Bangkok sau Australia indică interesul mare pentru astfel de proiecte. SecvenŃă din traficul din 12.03.’09 şi 29.05. ’09:

Alte spaŃii de lucru utilizate: http://cnmesm.wikispaces.com/Magic+but+real+experiments http://chimielazarsj.wikispaces.com/Clasa+a+VII-a

Proiect de utilizare a tehnologiei verzi pentru o dezvoltare durabilă Ana-Maria Luchian – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Florina Aidoiu – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Daniel Lupu – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Mădălin Ene – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Prof. Mihaela Garabet– Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti, mihaela.garabet@”gmail.com Abstract Proiectul de utilizare a tehnologiei verzi pentru o dezvoltare durabilă concretizează iniŃiativa elevilor din clasa a 11-a de la Liceul Teoretic Grigore Moisil din Bucuresti, de a construi şi dirija (uneori de la distanŃă), dispozitive şi locuinŃe care consumă energie verde. După un studiu de laborator al panourilor fotovoltaice de putere mică, am încercat să integrăm acest tip de dispozitive verzi în câteva machete(casă, lift, automobil electric) ce fac parte dintr-un oraş cu emisii reduse de gaze de seră. Toate aceste jucării solare pot fi vizualizate şi prin intermediul site-ului web creat în portalul liceului, la adresa http://portal.moisil.ro/ tehnologiiverzi/default.aspx username: vizitator, parola: vizitator. Noi sperăm că, la scară adecvată, ele ar putea reprezenta soluŃii viabile în lupta pentru încetinirea ritmului încălzirii globale.

1. Introducere Omenirea are de rezolvat o problemă gravă, capabilă să ameninŃe viitorul acestei planete. Câteva zeci de ani de dezvoltare industrială au reuşit să arunce în atmosferă cantităŃi uriaşe de gaze de seră, în special dioxid de carbon. Acestea au dus la accentuarea efectului de seră, respectiv la creşterea temperaturii medii anuale. ConsecinŃe? Multe şi greu de oprit! Gândindu-ne numai la topirea calotelor glaciare şi la ridicarea nivelului apelor oceanice, apoi la creşterea numărului tornadelor şi la intensificarea uraganelor, la deşertificarea unor zone terestre, ne-am propus iniŃial să tragem un semnal de alarmă, să conştientizăm opinia publică asupra celor ce se întâmplă. Pentru aceasta am utilizat portalul liceului nostru care poate fi vizitat la http://portal.moisil.ro, username: vizitator, parola: vizitator. Activitatea desfăşurată în proiectele noastre poate fi găsită în secŃiunea Tehnologii verzi a portalului. Am scris, în urmă cu ceva vreme, o petiŃie pentru salvarea viitorului nostru. Am strâns atunci semnături. Dar am constatat că nu este suficient! Eforturile omenirii se intensifică rapid în direcŃia găsirii de soluŃii pentru încetinirea ritmului alarmant al încălzirii globale. S-au diversificat modalităŃile de utilizare a energiei verzi, energie obŃinută prin metode care produc puŃin dioxid de carbon (sau chiar deloc!). Au fost micşorate substanŃial emisiile de gaze de seră chiar din timpul procesului de fabricaŃie a dispozitivelor care vor genera energie. S-a născut astfel conceptul de tehnologie verde. 2. Despre panourile fotovoltaice Când eram în clasa a 10-a am studiat, în laboratorul de fizică, nişte celule fotovoltaice iluminate de un bec puternic. Am aflat că funcŃionează pe baza efectului fotovoltaic, convertind astfel energia solară în energie electrică. Utilizate cândva doar în spaŃiul extraterestru, pentru a asigura resursele necesare funcŃionării sateliŃilor, azi ele apar în situaŃii din ce în ce mai variate.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

327

Celulele fotovoltaice sunt construite din semiconductori precum siliciul. Atunci când fasciculul de fotoni atinge elementul fotovoltaic, o parte din el este absorbită în stratul semiconductor, unde eliberează electroni din legăturile covalente. Mişcarea acestor electroni va fi dirijată prin intermediul unor câmpuri electrice interne. Dacă stratul semiconductor are contacte metalice pe suprafeŃe, atunci curentul electric poate fi dirijat spre exteriorul elementului fotovoltaic. La ora actuală, tehnologia lor de fabricaŃie este încă scumpă. Este drept, în prezent costul producerii unui Watt prin intermediul panourilor solare este de 6-7 ori mai mare decât costul producerii sale în termocentrale, dar investiŃia se amortizează în timp. În plus, să nu uitam: panourile solare sunt ecologice. Şi cum resursele naturale sunt deja în pericol de epuizare… ar cam fi cazul să ne gândim la viitorul nostru. 3. “Jucării” alimentate cu panouri fotovoltaice Ne-am întrebat, în mod firesc, cum am putea să le utilizăm ca şi sursă de energie pentru diferite dispozitive pe care le utilizăm noi. Deoarece participam la concursul Play Energy - eco-idei pentru oraşul tău, ne-am propus iniŃial să încercăm să adaptăm o maşinuŃă jucărie electrică la alimentarea cu panouri fotovoltaice uşoare. Ştiam din timpul studiilor experimentale că panourile de care dispuneam nu puteau furniza putere prea mare. Iar curentul furnizat depinde de iluminarea panoului.Trebuiau legate în serie mai multe astfel de panouri pentru alimentarea maşinii, dar din păcate, nu aveau loc pe aceasta. Atunci am realizat că putem construi staŃii de încărcare pentru acumulatorii electrici ai maşinuŃei, ceea ce am şi făcut. A urmat o casă pasivă, construită din materiale bune izolatoare termice şi alimentată cu panouri solare. InstalaŃia sa pentru iluminat conŃine leduri, după cum puteŃi observa în figura 1.

Figura 1. Casa verde

Am echipat curtea căsuŃei cu un miniventilator care oferă gratuit răcoarea celor aflaŃi în grădină. Ne-am gândit şi la un lift cu motorul antrenat de panouri solare. Prima încercare apare în figura 2. În încercarea de a ne apropia cât mai mult de realitate am estimat că acoperişurile blocurilor noastre ar putea găzdui suficiente panouri fotovoltaice pentru alimentarea liftului. Am construit o machetă de bloc cu zece etaje, unde putem vizualiza casa liftului (în secŃiunea blocului). Mişcarea liftului între etaje este realizată de către un motor controlat cu ajutorul unui circuit integrat. Realizarea autonomiei de funcŃionare în condiŃii meteo nefavorabile se poate face prin utilizarea unor acumulatori care se încarcă Detalii despre desfăşurarea activităŃilor noastre pot fi consultate pe portalul liceului, la adresa menŃionată.

328

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3 prezintă un cuprins al imaginilor şi a clipurilor realizate în diferite etape ale dezvoltării proiectelor noastre.

Figura 2. Lift solar şi sursa sa de energie

Figura 3. Comunicare de rezultate pe portal.moisil.ro BIBLIOGRAFIE

[1] Garabet M, Neacşu I, ”LecŃii experimentale în laboratorul de fizică”, Editura Niculescu, Bucureşti, 2004 [2] Savu T, Garabet M., Neacşu I., Grigorescu Ş. - “Bazele instrumentaŃiei virtuale”, Editura Atelier Didactic, 2006 [3] http://education.inflpr.ro/ [4] http:// www.ni.com

Proiect de utilizare a energiei fotovoltaice - fântâna arteziană Cîrmiş Andrei – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Popescu Remus – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Ing. Neacşu Ion – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti, [email protected] Munteanu Dragoş – Liceul Teoretic”Grigore Moisil”- Bucureşti Abstract Datorită încălzirii globale şi a poziŃiei geografice, S-E României are un potenŃial solar bun, de circa 210 zile însorite anual, la un flux energetic situat între 1000 şi 1300 kWh/m2/an. Cu gândul că investiŃia iniŃială se va amortiza repede şi că astfel nu vom crea emisii de gaze de seră în atmosferă, ne-am propus să construim o fântână arteziană alimentată cu energie fotovoltaică în curtea şcolii. Sperăm că iniŃiativa noastră poate fi considerată mai mult o soluŃie decât un protest împotriva accelerării încălzirii globale. Am achiziŃionat un sistem fotovoltaic autonom compus din panou solar, controler de încărcare şi acumulator ce poate furniza tensiunea de 12 V la 12Ah. Acesta poate alimenta pompele aspiro-respingătoare recuperate din sistemul de spălare a parbrizului automobilelor. Comanda intrării în funcŃiune a pompelor utilizate se poate face automat sau prin control de la distanŃă. Detalii privind fântâna vor fi disponibile la http://portal.moisil.ro/tehnologiiverzi/default.asp, username: vizitator, parola:vizitator

1. Provocarea De curând, curtea liceului nostru a fost renovată. Rondurile îngrijite pentru aranjamente de grădină ne-au inspirat ideea construcŃiei unei fântâni arteziene. În zilele toride ale examenelor o oază de răcoare este întotdeauna binevenită. Pe de altă parte ne-am dorit să nu consumăm energie electrică obŃinută cu preŃul unor emisii zdravene de gaze de seră în atmosferă. Adică să fie o fântână consumatoare de energie verde, energie obŃinută spre exemplu de la un panou fotovoltaic. Deşi preŃul panourilor fotovoltaice este relativ mare, se pare că el poate fi destul de rapid amortizat. Aşadar am început căutarea unui panou fotovoltaic capabil să alimenteze motoraşele unor pompe aspiro-respingătoare. Aceasta s-a concretizat cu achiziŃionarea un sistem fotovoltaic autonom compus din panou solar, controler de încărcare şi acumulator ce poate furniza o putere de 24W, la tensiunea de 12 V şi 12Ah (figura 1).

Figura 1. Sistemul fotovoltaic şi pompele

330

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

2. Proiectarea fântânii A venit şi întrebarea firească: ce motor să alimentăm la 12V? Să fie şi motor care antrenează o pompă aspiro- respingătoare! Un brainstorming în echipă a adus ideea: pompele din sistemul de spălare a parbrizului automobilelor! Un drum la o societate de dezmembrări auto şi am căpătat două astfel de pompe de la nişte rable care nu mai aveau nevoie de ele. Au mai fost necesari câŃiva metri de furtun, T-uri, vasele de alimentare şi respectiv de colectare a apei. Mecanismul pare să funcŃioneze. Primele probe au fost surprinse în imaginea din figura 2.

3. ConstrucŃia fântânii arteziene Deşi suntem animaŃi de dorinŃa de a utiliza tehnologii verzi şi materiale recuperate ne străduim să asigurăm o formă de prezentare corespunzătoare fântânii. Am testat diferite materiale recuperate şi variante. Imagini şi clipuri filmate în timpul construcŃiei sunt postate la: http://portal.moisil.ro/tehnologiiverzi/Shared% 20Documents/Forms/AllItems.aspx username:vizitator, parola: vizitator Figura 2. Primele probe ale mecanismului fântânii

Figura 3. Detalii din activitatea noastră

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

331

4. Comanda jocurilor de apă ale fântânii Comanda intrării în funcŃiune a pompelor de apă este asigurată de către un sistem electronic compus dintr-un circuit integrat generator de pulsuri (astabil 4093) cu frecvenŃa controlabilă printr-o combinaŃie RC care comandă un alt circuit integrat (4017). Integratul 4017 îşi activează secvenŃial cele 10 ieşiri cuplate astfel încât să activeze la rândul lor câte un releu de comandă a pornirii/opririi celor două pompe. Pentru a controla de la distanŃă funcŃionarea pompelor de apă vom conecta counter-ul plăcii de achiziŃie NIDAQ-6013 la intrarea integratului 4017. 5. Eficientizarea colectării energiei solare Timpul de încărcare a acumulatorului este de 8-10 ore. Pentru a optimiza încărcarea panoul trebuie menŃinut la incidenŃă solară normală pe parcursul întregii zile. Noi am încercat o soluŃie de laborator pentru poziŃionarea panoului în funcŃie de indicaŃiile unui sistem se senzori de lumină.

BIBLIOGRAFIE

[1] Munteanu M, Logofătu B, Lincke R., ”AplicaŃii de instrumentaŃie virtuală – LabVIEW”, Bucureşti, CREDIS, UB [2] Savu T, Garabet M., Neacşu I., Grigorescu Ş. - “Bazele instrumentaŃiei virtuale”, Editura Atelier Didactic, 2006 [3] http://education.inflpr.ro/ [4] http:// www.ni.com

Interactive English łirban IonuŃ Paul (1) – student, [email protected] Junea Alexandru Ioan (2) – elev, [email protected] Buran Claudia (2) – profesor coordonator, [email protected] Mihalea Cristina (2) - profesor, [email protected], Hora Florentina (2) - profesor, [email protected] (1) Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (2) Colegiul NaŃional „Samuil Vulcan” Beiuş Abstract Softul prezentat în această lucrare se adresează elevilor din învăŃământul gimnazial, în special celor din clasa a VI-a. LecŃiile sunt structurate în patru părŃi: Reading, Grammar, Vocabulary şi Listening. Prezentarea se face într-o manieră atractivă, prin jocuri de tip blocks, ghiceşte cuvântul, găseşte traducerea etc.

1. Introducere Într-o societate în care graniŃele nu mai reprezintă o problemă, cunoaşterea cel puŃin a unei limbi străine a devenit obligatorie. Totodată, formarea continuă a profesorilor, dotarea unităŃilor şcolare cu laboratoare SEI, cu cabinete lingvistice şi aparatură modernă permit utilizarea la orele de curs a softurilor educaŃionale. [2] Biblioteca platformei AEL nu dispune de lecŃii de limbi străine, existând totuşi două CD-uri cu materiale care ar permite profesorilor să-şi realizeze propriile lecŃii. Internetul oferă o altă variantă de accesare a exerciŃiilor de limba engleză prin site-uri specializate în acest sens. Un exemplu este http://agendaweb.org, un site cu linkuri la alte site-uri care oferă sute de exerciŃii de gramatică, vocabular şi listening. Totuşi, nu există posibilitatea salvării exerciŃiilor pe calculatorul propriu, întreruperea conexiunii la internet determinând renunŃarea la rezolvarea exerciŃiului. Un alt dezavantaj ar fi posibilitatea ca elevul să fie tentat să deschidă alte pagini de internet, pierzând astfel informaŃii şi explicaŃii importante. Acestea ar fi câteva din argumentele care ne-au determinat să realizăm softul Interactive English. Materialele prezentate sunt preluate din Manualul Snapshot pentru clasa a VI-a al Editurii Longman, adaptate sau create de profesorul de specialitate, consultant ştiinŃific al softului. Prin folosirea acestui soft, studiul limbii engleze în mediul virtual devine o provocare, atât pentru cadrul didactic, cât şi pentru elevi. Modul în care este structurată informaŃia oferă participanŃilor la oră o experienŃă inedită, un mod de învăŃare în care noŃiunile teoretice se îmbină cu plăcerea jocului şi cu aplicaŃiile practice care ajută elevul în viaŃa de zi cu zi. łinând cont de clasificarea dată de D. Oprea [3], Interactive English este un soft hibrid între softul interactiv de învăŃare, cel tematic, de evaluare şi jocurile educative. 2. InterfaŃa softului InterfaŃa softului, alcătuită din 3 module diferenŃiate prin elemente grafice, oferă posibilitatea unei facile navigări în soft. Primul modul este reprezentat de meniul principal al softului, cuprinzând butoanele de navigare spre părŃile principalele ale softului: Presentation, Lesson 1, Lesson 2, Lesson 3, Lesson 4 şi Evaluation. În dreapta-sus se găseşte butonul de ieşire din soft.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Cel de al doilea modul, în partea stângă, pe toată lungimea ecranului, conŃine indicaŃii specifice fiecărei secŃiuni a softului. AsistenŃa este asigurată de cei doi europeni: românul Gheorghe şi englezul John, purtând cravata, respectiv papionul în culorile steagurilor naŃionale, lucru sesizat cu uşurinŃă de elevii de clasa a VI-a. Pentru ca utilizatorul să-şi gestioneze eficient timpul de parcurgere a lecŃiei, în partea de sus a acestui modul este afişat un ceas. Cel de al treilea modul este cel care ocupă cel mai mult spaŃiu din interfaŃa softului, reprezentând lecŃiile propriu-zise: noŃiunile teoretice, jocurile şi testele.

333

Figura 1. InterfaŃa softului

3. Structura softului 3.1. Prezentarea (Presentation) Această secŃiune cuprinde realizatorii, coordonatorii şi colaboratorii. LecŃiile sunt structurate folosind aceeaşi schemă, fiind formate din Reading, Grammar, Vocabulary şi Listening. Chiar în partea introductivă, situat în partea de jos a ecranului, se găseşte jocul Guess the word (Ghiceşte cuvântul), realizat pe principiul jocului Spânzurătoare, dar adaptat elevilor de clasa a VI-a. În partea stângă a ecranului, elevul va introduce litera dorită pe care calculatorul o va verifica. Dacă aceasta se găseşte în cuvânt, va fi afişată pe poziŃia corespunzătoare, iar dacă nu, va fi afişată în secŃiunea litere greşite şi colacul de salvare pe care stă omuleŃul se va sparge, acesta fiind obligat să treacă pe următorul. La a cincea literă greşită, omuleŃul cade în apă şi jocul se termină. Cuvintele ce se doresc a fi ghicite sunt din temele prezentate în cele patru lecŃii. 3.2. LecŃia 1 – What was it doing? Partea de citire (reading) a primei lecŃii prezintă un text despre povestea unui câine (figura 3). Textul este încărcat dintr-un fişier txt, dând profesorului posibilitatea să modifice acest text. Printrun singur click pe englezul din partea stângă a softului, utilizatorul poate asculta textul, reuşind astfel să se verifice şi corecteze. În partea de gramatică (grammar) elevului îi sunt prezentate modalităŃile de utilizare ale expresiilor There is / There are. Figura 2. Jocul Guess the word Partea de vocabular (vocabulary) este realizată sub forma unor jocuri. (figura 4) Astfel, elevul este provocat să descopere singur înŃelesul cuvintelor prezentate, prin asocierea corectă a cuvintelor cu imaginile din cadrul lecŃiei.

334

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 3. Reading-ul lecŃiei 1

Figura 4. Vocabulary în What was it doing?

Ultima partea a lecŃiei este partea de ascultare (listening). Pe ecran este afişat un text din care lipsesc anumite cuvinte. Elevul trebuie să asculte o anumită înregistrare, prin folosirea butoanelor din partea stângă a softului, şi, apoi, să completeze cuvintele care lipsesc din text. 3.3. LecŃia 2 – Would you like a sandwich? Reading-ul celei de a doua lecŃii conŃine un text despre mâncare, iar partea de gramatică informaŃii despre timpul Past Simple. Pentru o mai bună fixare sau pentru evaluarea cunoştinŃelor dobândite în această lecŃie, am realizat un joc ce cuprinde trei exerciŃii pe tema dată.

Figura 5. ExerciŃii de gramatică

Figura 6. Listening în LecŃia 2

3.4. LecŃia 3 – You shouldn`t move it Textul prezentat în lecŃie este despre corpul uman, iar partea de gramatică cuprinde noŃiuni despre timpul Past Simple - irregular verbs. Ceea ce aduce nou această lecŃie este caseta de căutare a formelor verbelor neregulate (figura 7). Astfel, elevul introduce verbul dorit (V1), iar programul îi afişează celelalte două forme ale verbului (V2 şi V3). Partea de vocabular este realizată tot sub forma unor jocuri, iar cea de ascultare este adaptată temei din lecŃia curentă.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figura 7. Caseta verbelor neregulate

335

Figura 8. ExerciŃii de vocabular

3.5. LecŃia 4 – You mustn`t play loud music. Structurată pe cele patru părŃi precizate, ultima lecŃie oferă un text la prima vedere care descrie o cameră, elementele sale componente putând fi fixate la partea de vocabular, prin utilizarea jocurilor Potriveşte cuvântul şi Găseşte corespondentul.

Figura 9. Jocul Potriveşte cuvântul

Figura 10. Jocul Găseşte corespondentul

În primul exerciŃiu de vocabular (figura 9), utilizatorul va trebui să aşeze cuvintele din partea stângă pe imaginile corespunzătoare lor. Această operaŃie se realizează prin Drag and drop. Al doilea joc (figura 10) este de tip Blocks şi presupune găsirea perechilor ce desemnează acelaşi cuvânt în limba engleză şi în limba română. Jocul se încheie când au dispărut toate piesele (atât verzi, cât şi albastre) de pe ecran. Partea de gramatică prezintă noŃiuni teoretice şi exemple despre timpul Past Continuous şi exerciŃii corespunzătoare. 3.6. Evaluarea Componenta evaluativă a softului este reprezentată de un test grilă de 10 de itemi cu alegere simplă.

336

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Variantele de răspuns sunt afişate cu ajutorul unor butoane radio, elevul făcând selectarea răspunsului direct, cu mouse-ul. Feed-backul este imediat, la răspuns corect utilizatorul este felicitat şi premiat de buna dispoziŃie a lui Smiley, iar la unul greşit Smiley se întristează. 4. Elemente de implementare a aplicaŃiei Resurse software AplicaŃia rulează pe un sistem cu următoarele cerinŃe minime: un procesor de 1.5 Mhz, 512 RAM, 100 Mb spaŃiu pe harddisk şi Flash Player 10 instalat. Medii de programare folosite AplicaŃia a fost realizată folosind platforma multimedia Adobe Flash CS4 şi limbajul de programare ActionScript 3. Cele patru imagini folosite pentru Reading, Grammar, Vocabulary şi Listening sunt preluate de pe internet [5], restul imaginilor şi animaŃiilor fiind realizate special pentru acest soft. Prin algoritmii utilizaŃi am încercat să optimizăm softul, pentru a reduce la minim resursele necesare unei bune utilizări. Astfel, pentru caseta de căutare a formelor verbelor neregulate s-a folosit metoda Divide et Impera, căutarea făcându-se după prima literă, verbele fiind reŃinute întrun vector. Dezvoltare ulterioară Softul a fost gândit în aşa fel încât orice modificare ulterioară să se poată face uşor şi mai repede. Astfel, conŃinutul fiecărei lecŃii este încărcat dintr-un fişier text, care poate fi editat chiar şi de către profesorul de limba engleză. De asemenea şi înregistrările audio pot fi înlocuite uşor de profesor, prin suprascrierea fişierului mp3 corespunzător din directorul reading. Testul cu cele 10 întrebări grilă (din partea de evaluare) este dinamic, deoarece întrebările sunt încărcate aleatoriu dintr-o bază de date cu întrebări (un fişier xml), oferind profesorului posibilitatea de a adăuga sau edita foarte uşor unele întrebări.

BIBLIOGRAFIE

[1] B. Abs, I. Freebairn, C. Barker – Manualul pentru clasa a VI-a Snapshot (Intermediate), Longman, 2001 [2] C. Buran, F. Hora, „Softul educaŃional – nimic mai simplu”, Informatic@ - Revista profesorilor de informatică, Editura StudIS, Nr. 1, 2009, pp.89-91 [3] D. Oprea, „Profesor-elev-computer, formula educaŃională a mileniului IIII”, Siveco Romania, http://portal.edu.ro [4] M. Vince, Elementary Language Practice with Key, Oxford, Macmillan Education, 2003 [5] http://www.ehow.com

Jurnalul electronic Şerban Cătălin Petrişor, elev, Colegiul Constantin Carabella, Târgovişte Nicolaescu Nicolae, profesor - director, Şcoala „Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti”, Târgovişte Popescu Iulia, profesor, director - adjunct, Şcoala „Ioan Alexandru BrătescuVoineşti”, Târgovişte Şerban Liliana, profesor-coordonator, Şcoala „Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti”, Târgovişte, Senior Teacher Intel® Teach Program, [email protected] Abstract Societatea cunoaşterii impune o nouă paradigmă a formării profesionale specifice secolului XXI. InovaŃie, creativitate, dezvoltare de noi competenŃe de comunicare, de cercetare şi de colaborare în spaŃiul digital sunt parametrii decisivi ai formării profesionale. Lucrarea abordeaza modalităŃi inovative de implementare a tehnologiei informaŃionale în procesul de instruire, propuse de Cursul Inte®l Teach - "Instruirea în societatea cunoaşterii". Sunt prezentate astfel trei tipuri diferite de jurnale electronice, aplicate în cadrul cursului opŃional „Jocuri Olimpice de Iarnă”, al celor de curs (limba română), sau în cadrul Simpozionului JudeŃean „Manifest pentru sănătatea Pământului”, devenit deja tradiŃie în Şcoala „Ioan Alexandru Brătescu – Voineşti”, Târgovişte: discipline diferite, aceeaşi modalitate de comunicare.

1. Introducere Implementat la noi în Ńară de către compania SIVECO S.A începând cu anul 2007, Cursul Intel® Teach „Instruirea în societatea cunoaşterii” propune un concept inovativ în domeniul E-learning, încurajând dezvoltarea potenŃialului creativ al elevilor, dar şi al profesorilor totodată, ce descoperă noi şi atractive metode prin care tehnologia digitală poate fi utilizată cu succes în procesul instruirii. Astfel, instrumentele tehnologice puse la dispoziŃie de curs le creează profesorilor şi elevilor posibilitatea de a accesa resurse informaŃionale diverse, de a comunica rezultatele cercetării lor, de a-şi exprima opiniile sau de a colabora la crearea unui proiect comun, utilizând mediile digitale. Promovând metoda proiectului ca metodă activă de predare, sunt aplicate metode pedagogice moderne a căror eficienŃă este sporită de instumentele tehnologiei digitale. În centrul procesului de instruire se află elevul, care deprinde abilitatea de a-şi construi singur cunoaşterea, de a-şi dezvolta competenŃele de comunicare, cercetare şi colaborare, abordând cele mai noi şi eficiente resurse web destinate acestui tip de instruire (site-uri de cercetare şi colaborare on-line, bloguri, wiki-uri, spre exemplu). Ştiut este faptul că în societatea cunoaşterii, supusă unei permanente schimbări, cheia competitivităŃii o oferă tehnologia informaŃiei şi a comunicării. Elevii sunt astfel pregătiŃi să facă faŃă cu succes provocărilor lumii moderne, învăŃând să îşi caute singuri informaŃia, să creeze proiecte prin care să demonstreze că au înŃeles conŃinuturile învăŃării, să comunice rezultatele cercetării lor, să descopere noi metode de cunoaştere, să investigheze şi să evalueze critic diferite resurse de cercetare. Profesorul devine facilitatorul acestui proces cognitiv, rolul său fiind acela de a formula obiective clare, aliniate standardelor de performanŃă, de a defini în planul de evaluare

338

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

instrumente complexe prin care elevii să demonstreze propria cunoaştere a conŃinuturilor, încurajând astfel spiritul de cercetare, gândirea critică, sistemică şi în egală măsură, potenŃialul creativ al acestora. De remarcat este de asemenea faptul că profesorului îi revine rolul de a propune sarcini de lucru deschise, autentice, contextualizate cu situaŃii din viaŃa reală, care să îi implice şi să îi motiveze în mod direct pe elevi în procesul instruirii. Avantajele utilizării metodei proiectului [1] devin evidente: instruirea centrată pe elev, integrarea tehnologiei moderne cu scopul de a eficientiza demersul didactic, alinierea obiectivelor operaŃionale standardelor de performanŃă, încurajarea spiritului de echipă, a creativităŃii şi a curozităŃii intelectuale, dezvoltarea capacităŃilor de gândire de ordin superior şi a abilităŃilor secolului XXI. 2. AbilităŃile secolului XXI "The illiterate of the 21st century will not be those who cannot read and write, but those who cannot learn, unlearn, and relearn." Alvin Toffler

Având ca obiectiv principal optimizarea predării şi învăŃării în secolul XXI, în principal prin promovarea instruirii centrate pe elev şi prin utilizarea tehnologiei informaŃionale, Cursul Intel® Teach „Instruirea în societatea cunoaşterii” propune soluŃii moderne care să le dezvolte elevilor abilităŃle fundamentale specifice secolului în care trăim:  Responsabilitatea şi capacitatea de adaptare; 

Creativitatea şi curiozitatea intelectuală;



Gândirea critică şi gândirea sistemică;



AbilităŃi şi informaŃii multimedia;



AbilităŃi interpersonale şi de colaborare;



Auto-formare;



Identificarea, formularea şi soluŃionarea problemelor;



Responsabilitate socială;



AbilităŃi de comunicare orală, scrisă şi media.

Cursul propune, pe de o parte, noi strategii care să încurajeze cercetarea, colaborarea, comunicarea verbală, scrisă şi media, iar pe de altă parte instrumente tehnologice informaŃionale care să facilitaze formarea acestor competenŃe. 3. CompetenŃe de comunicare specifice învăŃământului modern Una dintre abilităŃile fundamentale specifice secolului XXI este comunicarea, fie ea verbală, scrisă sau media. Odată cu descoperirea tehnologiei Web 2.0, câştigă teren din ce în ce mai mult comunicarea mediată de computer (CMC, Computer Mediated Communication). Astfel, comunicarea internaută devine în societatea actuală o nouă formă de relaŃionare interumană, care se extinde în majoritatea sectoarelor de activitate. Unul dintre obiectivele principale ale Cursului Intel® Teach „Instruirea în societatea cunoaşterii” este acela de a propune metode moderne de implementare a tehnologiei informaŃionale, astfel încât acestea să contribuie semnificativ la dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi colaborare.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

339

3.1. Instrumente de comunicare media Motto: „OMUL şi LUMEA interacŃionează continuu, realitatea este văzută din perspective multiple, informaŃia ne parvine prin diverse canale, astfel încât, pentru a avea un răspuns adecvat, CUNOŞTINłELE noi trebuie produse, şi nu reproduse. ÎNVĂłAREA este individualizată, iar dezvoltarea în plan cognitiv şi afectiv nu poate face abstracŃie de contextul cultural, social, tehnologic”. [3]

„Cum poate fi utilizată tehnologia cel mai eficient pentru a susŃine şi a evalua achiziŃiile elevilor?” este întrebarea esenŃială la care Cursul Intel® Teach „Instruirea în societatea cunoaşterii” oferă o paletă largă de răspunsuri. Sunt propuse astfel o multitudine de resurse media menite să modeleze competenŃele de comunicare orală, scrisă, media, încurajându-se în felul acesta dorinŃa de cunoaştere, inventivitatea şi creativitatea elevului care se pregăteşte pentru a face face solicitărilor societăŃii cunoaşterii. Internetul devine în acest context o resursă informaŃională preŃioasă, atâta vreme cât cercetarea în spaŃiul virtual corespunde unor obiective clar formulate. Profesorul are posibilitatea de a le oferi elevilor resurse bibliografice suplimentare, moderne, care aduc un plus de eficienŃă şi atractivitate activităŃii de cercetare. Se trece astfel la o etapă superioară a valorificării potenŃialului creativ al elevului, iar demersul didactic se focalizează în jurul dezvoltării de competenŃe, nu se mai limitează doar la asimilarea unor cunoştinŃe: "O pledoarie pentru schimbare în educaŃie nu ar putea începe, în zilele noastre, decât cu afirmarea rolului principal care revine cadrelor didactice în asumarea acestei schimbări şi cu sublinierea necesităŃii de recuperare a principiilor pedagogice aplicate, în contextul actual dinamic, marcat de utilizarea noilor tehnologii pe toate palierele sociale, culturale şi profesionale." [4] De remarcat este faptul că avantajele utilizării Internetului sunt mult mai numeroase, datorită noilor tehnologii web 2.0, apărute odată cu anul 2003. Acesta devine un mediu propice comunicării şi colaborării, resursele digitale oferindu-le elevilor posibilitatea de a aborda medii virtuale pentru partajarea informaŃiilor ori a documentelor create, pentru finalizarea proiectelor pe care le creează sau pentru schimbul de idei. Pot fi exemplificate astfel o serie de instrumente tehnologice destinate comunicării (tabelul 1) sau colaborării (tabelul 2): E-mail

E-mail-ul sau poşta electronică provine din limba engleză ("electronic mail"), care înseamnă poştă electronică. Termenul se referă la transmiterea sau primirea de mesaje prin intermediul unor sisteme de comunicaŃie electronice.

Chat

Abreviere de la „Conversational Hypertext Access Technology”, termenul Chat desemnează o formă interactivă de comunicare on-line, care le permite membrilor unei discuŃii să iniŃieze chiar o conferinŃă virtuală.

Mesaje Instant

Oferă posibilitatea transmiterii unor mesaje electonice cu o singură persoană de contact sau cu mai multe. După pornirea unei sesiuni de mesaje instant, există posibilitatea de a invita şi alte persoane de contact la sesiune pentru a crea o conferinŃă prin mesaje instant.

(IM) VoIP

Termenul provine din limba engleză, „Voice over Protocol Internet”, desemnând procesul de transmitere a conversaŃiilor vocale prin legături date de IP sau reŃele în care este folosit aceast protocol. Telefonia IP are rolul de a converti vocea umană în pachete de date ce se transmit prin reŃele IP de la sursa de destinaŃie, unde sunt puse din nou în ordinea iniŃială şi convertite înapoi în semnale acustice. Cea mai cunoscută reŃea IP este Internetul, cu ajutorul căruia se pot conecta milioane de utilizatori la nivel mondial. Sursa: www.wikipedia.ro Tabelul 1. Instrumente de comunicare on-line

340

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Blog-uri (Jurnalele electronice)

Website-uri administrate de una sau mai multe persoane, utilizate pentru partajarea de informaŃii şi schimbul de opinii cu cititorii, sau pentru solicitarea de reacŃii şi discuŃii pe marginea unui topic. Blogurile iau adesea forma unor jurnale electronice, [5] în care sunt consemnate idei, opinii, informaŃii, reflecŃii personale etc. Denumirea este de fapt acronimul de la Web logs, ce poate fi tradus prin sintagma jurnal electonic. În funcŃie de conŃinutul articolelor şi a scopului pentru care sunt create, blogurile pot fi: personale (iau forma unor agende ce reflectă aspecte din viaŃa personală, schimb de reacŃii, opinii, idei); media (bloguri care conŃin în cea mai mare parte filme, fotografii, diverse produse media); bloguri marketing (de prezentare a activităŃii unor firme). [5]

Wiki-uri

În celebra sa carte, The Wiki Way, Cunningham defineşte un wiki astfel: "o colectie expandabila de pagini Web interconectate, un sistem hipertext pentru memorarea si modificarea informatiei, fiecare pagina putand fi simplu editata de un utilizator, într-un browser, folosind formulare". Termenul provine din limba hawaiană, unde înseamnă repede. Aceste spaŃii virtuale sunt utilizate fie pentru cercetare, pentru note personale, sau pentru gestionarea unor cunoştinŃe, fie ca spaŃiu de colaborare a unei echipe ce lucrează la un proiect comun. De asemenea un wiki poate fi utilizat şi pentru desfăşurarea unui curs academic sau poate lua forma unei adevărate enciclopedii virtuale. De exemplu: Wikipedia, Wikimedia, WikiNews, WikiSourse, Wictionary etc

Sit-uri de colaborare on-line

Aceste site-uri sunt utilzate cu scopul de a permite crearea sau încărcarea de documente dintr-un calculator pe spaŃiul Web, unde pot fi apoi editate şi de alte persoane care sunt invitate să colaboreze la proiectul respectiv. Materialele pot dfi scrise prin colaborare, se por solicita feedback-uri sau compara diferite versiuni ale unui document. Avantajele site-urilor de colaborare on-line sunt, prin urmare, nenumărate: mai multe persoane pot lucra concomitent la aceleaşi documente, fişe de lucru, prezentări, pot încărca documente din calculatorul personal, pot introduce comentarii, adăuga elemente, imagini, hărŃi, diagrame, pot publica pe o pagină web conŃinutul creat sau invita alte persoane pentru a edita documente sau partaja păreri. Tabelul 2. Instrumente de colaborare on-line

4. Exemple de jurnale elctronice Datorită avantajelor deosebite pe care le oferă, blogurile sunt utilizate din ce în ce mai frecvent în cadrul instruirii. Mai mult decât nişte instrumente tehnologice, ele au devenit o adevărată „carte de vizită”, prin care elevii îşi pot exprima creativitatea, gândirea critică, pot comunica preocupările, opiniile sau pot partaja diferite produse ale cercetării lor. 4.1. Manifest pentru sănătatea Pământului – Jurnal în timp Organizat de Şcoala „I. Al. Brătescu – Voineşti”, Târgovişte, la iniŃiativa doamnei profesoare Iulia Popescu, Simpozionul JudeŃean „Manifest pentru sănătatea Pământului” s-a bucurat ani în şir de atenŃia elevilor şi a cadrelor didactice din şcoala noastră, dar şi din alte instituŃii şcolare din judeŃ, fiind atractiv prin varietatea temelor, organizate pe secŃiuni:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009 

Poluarea şi protejarea mediului;



Viitorul Pământului;



Geneza Pământului;



CalamităŃi.

341

Simpozionul a beneficiat de sprijinul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului – DâmboviŃa, care a pus la dispoziŃie materiale informative, a participat la premierea lucrărilor valoroase şi a făcut parte din juriile diverselor secŃiuni. Fiecare ediŃie s-a desfăŃurat sub deviza Zilei Mondiale a Mediului (5 Iunie). O particularitate a simpozionului nostru este dată de faptul că, începând de la înfiinŃarea acestuia, s-a creat un Jurnal în timp care, an de an, este completat cu noi file. Anul acesta, Jurnalul în timp a fost creat şi sub formă electronică, astfel încât poate beneficia de toate avantajele pe care tehnologia digitală le poate oferi:

Figura 2. Foşti elevi ai şcolii, olimpici la fizică (Prof. Popescu Iulia), participanŃi la Simpozion.

Figura 1. Blogul Simpozionului

Figura 3. Moose Camp, Pagini de Jurnal

4.2. Jocuri Olimpice de Iarnă ÎnŃelegerea procesului de comunicare on-line şi a funcŃionalităŃilor acestuia ne permite să identificăm noi modalităŃi prin care tehnologia digitală poate eficientiza procesul instruirii în mod semnificativ. Acesta este motivul pentru care cursul opŃional Jocuri Olimpice de Iarnă le creează elevilor posibilitatea de a cerceta diferite aspecte privind viaŃa şi concepŃiile marilor sportivi, care i-au condus spre marile succese, de a descoperi care sunt calităŃile pe care trebuie să şi le cultive pentru a-şi modela personalitatea: tenacitatea, disciplina, spiritul de echipă, responsabilitatea socială, capacitatea de comunicare, abilitati specifice secolului XXI. Pe parcursul realizării proiectelor, elevii descoperă modalităŃi de aplicare a acestor noŃiuni în situaŃii concrete din viaŃa reală, având posibilitatea de a-şi structura informaŃiile şi de a crea

342

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

diferite tipuri de comunicare: scrisă, orală, multimedia, prin intermediul cărora îşi vor dezvolta creativitatea, gândirea critică, abilităŃile de lucru în echipă şi individual. Aceştia comunică şi se comunică prin intermediul unui spaŃiu virtual care le creează tuturor posibilitatea de a învăŃa informal, continuu, colaborativ.

Figurile 4, 5. Jocuri Olimpice de Iarnă: Portalul blogului. Site wiki

4.3. Blogul literar Pentru a demonstra eficienŃa acestui instrument modern de comunicare on-line, sunt prezentate exemple de activităŃi de învăŃare propuse în cadrul portofoliului electronic destinat studierii primei unităŃi de învăŃare, clasa a VIII-a: „Genul liric”.  Activitatea 2 – 3 ore : Mihai Eminescu, Lacul În blogul literar elevii vor interpreta versurile poeziei Lacul, de Mihai Eminescu, vor argumenta diferite opinii critice, vor sublinia rolul figurilor de stil în construirea discursului liric, vor dezbate dacă lacul este în poezia eminesciană un simplu element de peisaj, sau este o proiecŃie lirică a emoŃiior şi sentimentelor umane. Apoi compară şi analizează asemănările şi deosebirile dintre o descriere literară şi o descriere ştiiŃifică, pe baza fişei de lucru individual. Elevii au posibilitatea de a cerceta, de a analiza şi sintetiza care sunt semnificaŃiile simbolice ale acestui topos poetic în poezia lui Mihai Eminescu, apoi vor crea două tipuri de eseuri : eseul argumentativ, în care să demonstreze de ce creaŃia literară Lacul, de Mihai Eminescu este o operă lirică; un scurt eseu descriptiv în care să îşi exprime sentimentele, emoŃiile şi impresiile personale.  Activitatea 4 – 3 ore : Nichita Stănescu, EmoŃie de toamnă Elevii vor interpreta versurile poeziei EmoŃie de toamnă, de Nichita Stănescu, utilizând blogul literar. Ei îşi vor argumenta opiniile, vor sublinia rolul figurilor de stil în construirea discursului liric şi semnificaŃia simbolului central al poeziei - toamna, vor corela semnificaŃia întregului text cu titlul poeziei, vor identifica şi explica importanŃa mărcilor lexico-gramaticale ale prezenŃei eului liric în exprimarea sentimentelor. De asemenea vor organiza o dezbatere pe tema: toamna, descriere a unui peisaj sau expresie a sentimentelor umane ? La sfârşitul celor trei ore, elevii vor răspunde la întrebarea : Cum poate poezia lircă să ne modeleze percepŃia asupra lumii ? (corelând ceea ce au învăŃat cu întrebarea esenŃială) şi pregătesc acasă prezentarea ppt. (grupa C) pe care o vor insera apoi în pagina wiki finală.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

343

Figura 3. IntelXXI, Blog literar

5. Concluzii În societatea cunoaşterii, succesul stă în inovaŃie, iar educaŃia este aceea care modelează potenŃialul creativ al elevilor. Instrumentele media propuse de Cursul Intel® Teach „Instruirea în societatea cunoaşterii” creează paradigma unei instruiri complexe, eficiente, moderne.

Figura 16. „O lume mai bună se poate construi doar prin educaŃie” http://scbratescuv.scoli.edu.ro BIBLIOGRAFIE

[1] http://educate.intel.com/ro/projectdesign [2], [3] Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu, Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning, Editura LITERA InternaŃional, Bucureşti, 2008, apud www.cniv.ro/2009 [4], [5] Intel® Teach Instruirea în societatea cunoaşterii, manual-suport de curs, versiunea 10.

ConstanŃa Tower Baciu LaurenŃiu Costin – Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” [email protected] Cioroiu Adrian Nicu – Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” [email protected] Davidescu Alina Maria – Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” [email protected] Vasile Iuliana – Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” [email protected] Abstract Proiectele inginereşti au suferit de-a lungul timpului ample modificări , generate de necesităŃile oamenilor în ceea ce priveşte clădirile social-administrative, culturale,de locuit, etc .În prezent, standardele au atins un nivel înalt, elaborarea unui astfel de proiect respectând pe cât se poate preceptele dezvoltării durabile: echilibrul între cele trei sfere: mediu , economic, social.

1. Introducere Documentul de faŃa rezumă proiectul „ConstanŃa Tower” realizat de Baciu LaurenŃiu Costin, Cioroiu Adrian Nicu, Davidescu Alina Maria, elevi şi Vasile Iuliana, profesor, la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia. Scopul lucrării a fost de a realiza planul unui zgârie-nori, în conformitate cu normele arhitecturale si urbanistice ale oraşului ConstanŃa. Documentul prezintă doar o parte a întregului proiect, din cauza necesităŃii de a ne încadra într-un spaŃiu limitat. Prezentare generală Denumire: ConstanŃa Tower; Amplasare: insula artificială construită pe platforma continentală a Mării Negre; ÎnălŃime: 150 metri (cea mai înaltă clădire din România); Structura: 4 nivele cu funcŃionabilitate diferită; Aria bazei: 2500 m; Aria insulei: 4000 mp; Aria secŃiune maximă: 3000 mp; Imagine: ConstanŃa Tower Masa: 208,207 t; Presiune exercitată asupra solului: 722N/mp; Etaje: 35 (5-zona administrativă); Capacitate parcare: 2500 maşini; Lungime pod: 400 m; Specificări: turbina eoliana amplasată la extremitatea superioară a clădirii, cu rol in colectarea şi transformarea energiei eoliene în energie electrică necesară;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

345

1. LocaŃia Obiective: - stabilitatea solului; condiŃiile atmosferice necesare producerii de energie; - încadrarea în arhitectura spaŃiului urbanistic; Localizare: - partea sudică a platformei continentale a oraşului ConstanŃa. Primul pas în proiectarea acestui zgârie nori a fost alegerea locaŃiei, una care să ne ofere atât stabilitatea subsolului necesare construcŃiei unui astfel de gigant cât şi condiŃiile atmosferice necesare producerii de energie. Am ales zona peninsulară a oraşului ConstanŃa întrucât structura subsolului poate susŃine construcŃii de amploare, dovadă fiind cele apărute aici încă de pe vremea romanilor. Am constatat că subsolul este destul de rezistent pentru a susŃine până la 300.000 t. De asemenea briza marină oferă la înălŃimea de 150 m o viteză de mişcare a maselor de aer, in medie, de 3 m/s suficientă pentru a pune în funcŃiune principalul sistem energetic al clădirii. 2.

Arhitectura Stil: Pagoda Caracteristici: structura generală alcătuita din părŃi suprapuse ce sugerează etajare superficială; -cilindru central de rezistenŃa-scheletul clădirii. Elemente moderne: aspect rotunjit; -dublă progresie la nivelul fiecarui plan; suprafaŃa este direct proportională cu altitudinea; Avantaje: încadrarea în designul exterior al clădirii a celor 5 fundaŃii auxiliare cu rol în preluarea unei cote părŃi din greutate(susŃinută în mod normal de pereŃi) şi accentuarea stabilităŃii clădirii. Imagine: Clădire în stil pagoda

3.

Sisteme: Turbina eoliană maglev Sistemele utilizate în construirea teoretică a ConstanŃa Tower respectă conceptul de dezvoltare sustenabilă. Astfel, Turbina eoliană maglev este cea mai nouă descoperire în materie de producere eficientă a energiei electrice utilizând energia eoliană. Termenul de maglev se referă la interacŃiunea dintre un vehicul şi calea de rulare prin folosirea proprietăŃilor

Imagine: Turbina eoliană Maglev

346

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

materialelor magnetice şi/sau electromagnetice. Prima aplicaŃie practică a fenomenului a fost în domeniul transportului pe calea ferată. În anul 2003, buletinele de ştiri vorbeau în termeni elogioşi despre realizarea inginerilor japonezi în domeniul feroviar: trenul lor (care folosea principiul maglev) a atins viteza record de 581 km/h pe o linie experimentală. Meritul studierii fenomenului levitaŃiei magnetice şi aplicarea lui în cazul deplasării trenurilor îi revine germanului Hermann Kemper, care şi-a început cercetările în 1922, în 1934 obŃinând un brevet de invenŃie. În cazul trenurilor, polii magneŃilor permanenŃi montaŃi pe vagoane interacŃionează cu câmpul electromagnetic generat de calea ferată, realizându-se „motorul”. Însă, dupa cum bine ştim principiul invers motorului este generatorul. Aplicând acest principiu la o turbină eoliană obŃinem un generator de mare putere. Turbina este orientată pe verticală, iar aripile sunt suspendate magnetic deasupra bazei – nemaifiind nevoie de rulmenŃi pentru aceasta, nu există nici forŃe de frecare. Turbina foloseşte magneŃi permanenŃi bazaŃi pe neodymium („pământ rar”) şi nu electromagneŃi – în concluzie nu are nevoie de electricitate pentru a funcŃiona. Astfel scad cheltuielile de întreŃinere şi reparaŃii, crescând durata de viaŃă a generatorului. Turbinele eoliene maglev au o serie de avantaje faŃă de cele clasice: - pot funcŃiona la viteze ale vântului care variază între 1,5 şi peste 40 m/s; - dacă o turbină clasică produce numai 5 MegaWatt-ora (Mwh), o turbină maglev produce 1 GigaWatt-ora (GWh), suficient pentru a furniza energia electrică pentru 750.000 de case; - ocupa mai puŃin spaŃiu ; - o turbină maglev creşte randamentul cu 20% şi scade cheltuielile de funcŃionare la 50%. Şi, dacă toate acestea n-ar fi suficiente pentru a convinge de avantajele lor, o turbină maglev poate funcŃiona până la 500 de ani. Totuşi studiile făcute asupra condiŃiilor atmosferice, au avut ca rezultat identificarea unei posibile probleme legată de funcŃionarea în mod corect a turbinei. Deşi brizele sunt vânturi ce bat pe tot parcursul anului, fiind mişcări ale aerului cauzate de diferenŃele de temperatură şi presiune între uscat şi mare, timp de aproximativ 5 ore pe zi (8-10,20-23), se înregistrează fenomenul de calm atmosferic. Rezolvarea acestei probleme constă în plasarea în subsolul clădirii a unui acumulator gigant care să stocheze surplusul de energie produs de turbină, cu scopul folosirii acesteia în cele 5 ore de calm atmosferic. Pentru a evita interferenŃele magnetice dintre turbină şi celelalte echipamente ale clădirii, aceasta va fi amplasată pe o fundaŃie de "mică" o rocă ce are proprietatea de a bloca undele magnetice. 4.

Sisteme: Suspensia turbinei Deşi bazată pe levitaŃia magnetică, fapt ce elimină anumite forŃe exercitate de turbinele clasice, turbina eoliană Maglev exercită totuşi energie cinetică; în cazul construcŃiilor de dimensiuni reduse neglijabilă, însă în cazul unui zgârie nori putând determina mişcarea accentuată a clădirii. Măsuri pentru combaterea acestui efect: • proiectarea scheletului clădirii din oŃel (datorită elasticitaŃii superioare betonului folosit la construcŃiile clasice, ajută la dispersarea energiei) ; • proiectarea unui sistem de suspensie; ExistenŃa acestui sistem a fost impusă de caracteristica brizei de a-şi schimba direcŃia (ziua dinspre uscat spre mare,noaptea invers) lucru ce accentuează mişcarea turbinei. Sistemul este alcătuit din patru pistoane hidraulice, interconectate la un recipient. În consecinŃă, nivelul

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

347

lichidului hidraulic rămâne constant şi împiedică astfel aplecarea turbinei în direcŃia vântului şi preia energia cinetică generată de aceasta. Principiul utilizat este ilustrat în imaginea alăturată. 5.

Sistemul gravitaŃional de stabilizare

GravitaŃia este fenomenul fizic natural prin care corpurile fizice manifestă o atracŃie reciprocă, a cărei intensitate variază în funcŃie de masele acestora şi distanŃa dintre ele. GravitaŃia se înscrie în rândul celor 4 interacŃiuni fundamentale cunoscute din natură, alături de interacŃiunea electromagnetică, interacŃiunea nuclear tare şi interacŃiunea nuclear slab. Raportat la ConstanŃa Tower, gravitaŃia joacă un rol esenŃial în stabilizarea clădirii. Insula fiind aşezată pe soluri nisipoase, clădirea ar avea tendinŃa de înclinare, accentuată de o sensibilitate ridicată la mişcările scoarŃei terestre (placa tectonică a Mării Negre devine din ce in ce mai activă, astfel că acest fenomen ar putea deveni o problemă). SoluŃia: creşterea greutăŃii părŃii superioare a clădirii, distribuirea în mod egal a presiunii (exercitată la fiecare nivel). Exercitată în mod sporit asupra părŃii superioare, gravitaŃia determină fixarea perfectă a pilonilor de susŃinere în sol, împiedicând astfel mişcarea clădirii prin formarea celui mai eficient sistem de echilibrare şi stabilizare. 6.

Podul rutier

Amplasarea construcŃiei în zona aleasă aduce în calcul problema transportului. SoluŃia noastră: un pod rutier care să realizeze conexiunea între oraş şi turn. Podul este susŃinut de 4 piloni de beton armat adânc ancoraŃi în platforma continentală şi are o lungime de 400 de metri. Partea carosabila nu este construită propriu zis pe cei 4 piloni; aceştia au rolul de a susŃine două arce de oŃel de care este suspendat scheletul podului, lucru asigurat de 9 bare din acelaşi material. Arcele, precum partea superioară a podului, îmbină estetica şi funcŃionalitatea, fiind îndeajuns de puternice şi bine stabilizate pentru a susŃine întreaga sarcina la care ar putea fi supuse în condiŃiile unei circulaŃii intense. 7.

Insula artificială Ideea de a plasa turnul pe o insulă artificială survine din dorinŃa de a crea ceva deosebit din punct de vedere estetic, tehnologic şi ecologic. Insula este construită din oŃel şi beton, măsurand 4000 de metri pătraŃi în partea superioară, susŃinută de 7 piloni ancoraŃi în platforma continentală. Aceştia vor susŃine o structură din beton şi oŃel de forma unei pâlnii, ce întruneşte standarde ridicate în ceea ce priveşte aspectul şi funcŃionalitatea.

Imagine: Insula

348

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

8.

Realizare şi imagini Proiectul este realizat sub forma unui site web. Partea vizuală a fost creată folosind pachetul Adobe Master Collection CS3 (Photoshop, Flash, Illustrator), iar partea funcŃională (cu codul sursă) a fost scrisă în limbajele XML, Java Script, PHP şi Action Script 2.0. Screenshot-uri:

Figura 1: Imagine generală asupra proiectului

Figura 2 : Imagine a codului sursă al primei pagini a proiectului

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Figura 3: Imagine a proiectului „ConstanŃa Tower”

BIBLIOGRAFIE

[1] www.skyscrapercity.com [2] http://www.technogeek.ro/maglev-de-la-trenuri-la-turbine.html

349

Portofoliul în format electronic – e-portofoliu Vâju George – Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa, [email protected] Abstract În ultimii ani în învăŃământul preuniversitar din România se cere ca fiecare elev să aibă propriul lui portofoliu şi la fiecare disciplină. Cu ocazia inspecŃiilor tematice realizate de inspectorate şi cu ocazia vizitelor de monitorizare efectuate de către comisiile de calitate, se cere profesorilor să prezinte lucrările elevilor. Dacă se face o socoteală simplă pentru estimarea spaŃiului necesar depozitării acestor portofolii se ajunge la concluzia că sala de clasă sau laboratorul se transformă în arhivă. Păstrarea lucrărilor la elev implică pierderea lor şi nu pot fi folosite ca dovezi în timpul vizitelor. De aceea pentru orele de tehnologia informaŃiei şi a comunicaŃiei m-am gândit să folosesc serviciul e-mail. În prezenta lucrare se prezintă modul în care am organizat activitate şi ce rezultate am obŃinut în ultimii ani.

1. Introducere Portofoliul elevului se cere pentru fiecare disciplină în parte.[1,2] Evident că şi disciplinele informatică, TIC respectiv TAC, trebuie să respecte aceleaşi cerinŃe şcolare. Comparativ cu celelalte discipline acestea pot beneficia mai mult de avantajele logistice ale şcolilor cum ar fi laboratoare de informatică, reŃele de calculatoare, conectare la net şi faptul că aceste ore se desfăşoară preponderent în aceste laboratoare. Pentru profesor apare o problemă majoră de ordin administrativ. Dacă fiecare elev întocmeşte un dosar, o clasă având între 25-30 de elevi, iar un profesor lucrează cu 15-20 de clase numărul de dosare pe care trebuie să îl depoziteze este enorm. În cabinetele şcolare este imposibil de păstrat un asemenea volum de materiale. În situaŃia în care se lasă în păstrarea elevilor, portofoliile se pierd, se completează sporadic şi de regulă atunci când trebuie prezentate ca dovadă de activitate cu ocazia unor inspecŃii sau vizite de monitorizare, acestea nu mai sunt disponibile. În plus există un consum enorm de hârtie şi cerneală. Pornind de la aceste aspecte m-am gândit că portofoliul poate fi Ńinut pe calculatorul profesorului şi mai nou de când traficul net pe reŃeaua şcolii este bun, poate fi Ńinut on-line. 2. Modul de construire al portofoliului electronic. Pentru-că dotarea şcolii noastre este bună activitatea orelor de TIC, TAC respectiv informatică s-a desfăşurat permanent în laboratoare cu reŃea şi conexiune net. Acest fapt mi-a permis să pot impune realizarea portofoliilor în format electronic. Modalitatea de lucru a fost în principiu foarte simplă. Pentru fiecare clasă am făcut o adresă e-mail la care elevii să trimită lucrările practice efectuate în timpul orelor dacă activitatea era cu finalitate la sfârşitul orei sau de acasă pentru alte situaŃii. Pentru o perioadă de timp am folosit aplicaŃia de poştă electronică oferită de yahoo.com iar mai recent aplicaŃia gmail.com. AplicaŃia gmail.com este tradusă şi în limba română şi de aceea este mai uşor de utilizat. Adresa generică folosită în intervalul 2005 - 2007 a fost: [email protected], unde: gr_moisil este codificarea mea pentru Grup Şcolar Grigore Moisil; XX este numărul clasei Z este litera clasei; F codificarea formei de învăŃământ, liceu respectiv şcoala de arte şi meserii. Pentru anul şcolar 2008 2009 am folosit serviciul de poştă electronică oferit de google, adresa având formatul [email protected]. SemnificaŃia grupului de caractere XXZF, este aceeaşi ca şi la adresa yahoo.com.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

351

EnunŃurile temelor de rezolvat se pot prezenta în mod clasic prin dictare şi scriere pe caiet sau sub formă de fişe elaborate de profesor. De multe ori enunŃurile respectiv cerinŃele temelor au fost expuse pe net, la adresa http://grigoremoisil.wik.is. Modul acesta de lucru pune în evidenŃă câteva aspecte pozitive şi anume: - dacă activitatea începe de timpuriu (clasa a IX –a) elevii, ca urmare a folosirii aproape în fiecare oră a serviciului internet, ajung să stăpânească foarte bine activitatea de poştă electronică şi net; - rămâne la dispoziŃia profesorului şi a celor interesaŃi nu numai jurnalul activităŃii dar şi lucrările fiecărui elev în parte; - profesorul poate face evaluări asupra vitezei de lucru a fiecărui elev, asupra progreselor pe care le face şi asupra interesului pe care îl manifestă; - poate să planifice acŃiuni de lungă durată care presupun continuitate în activitatea elevului pentru-că se diminuează riscul pierderii accidentale ale lucrărilor; - elevul are la dispoziŃie un portofoliu complet multianual; - nu se face risipă de consumabile. Pentru preluarea uşoară şi corectarea lucrărilor elevilor am folosit şabloane iar elevul trebuie să respecte următoarele reguli : - la subiect se scrie 00__zzz_Nume_Prenume - în mesaj 00__zzz_Nume_Prenume - numele fişierului ataşat 00__zzz_Nume_Prenume: unde 00 este numărul de ordine din catalog iar zzz este clasa si forma de învăŃământ adică ultimul Z este L pentru liceu şi S pentru şcoala de arte şi meserii. Se pot crea în inbox foldere pentru an de studiu şi pentru discipline diferite. Dacă este cazul se pot crea foldere pentru grupe de activităŃi Figura 1. Pentru corectarea şi notarea lucrărilor de regulă am făcut coborârea lor pe staŃia profesor. Pentru ca ordonarea lucrărilor în folderul clasei respectiv subfolderul lucrării să se facă strict respectând ordinea din catalog elevul este obligat să respecte codificarea anterioară. Dacă elevul respectă acest lucru lista lucrărilor de laborator va fi în strictă concordanŃă cu lista elevilor clasei după catalogul clasei şi notarea se poate face foarte rapid. Pentru testele de laborator sumative, profesorul poate face un şablon de corectare şi corectarea poate fi automatizată făcându-se compararea fişierului şablon cu fiecare fişier lucrare de laborator. Procentul de coincidenŃă al fişierelor devine notă pentru lucrarea de laborator. In plus la sfârşit de an şcolar se pot arhiva toate lucrările şi depozita pe un CD sau DVD. 3. Sinteza activităŃii e-portofoliu În tabelele 1 şi 2 este dat numărul de înregistrări de pe adresele claselor cu care am lucrat în anii şcolari 2007 - 2008 respectiv 2008 - 2009 Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Clasa Adresa clasei Număr de lucrări 12 B [email protected] 60 12 C [email protected] 50 11E [email protected] 52 11C [email protected] 216 11B [email protected] 56 11F [email protected] 237 11A [email protected] 191 10C [email protected] 216 10d [email protected] 191 10B [email protected] 352 9BS [email protected] 54 9AS [email protected] 105 10A [email protected] 116 Tabel 1. - Adresele folosite în timpul activităŃii 2007 - 2008

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

352

Fig. 1 Captură pentru adresa clasei a 11-a B

Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Clasa Adresa clasei Număr de lucrări 12 B grmoisil12b@ gmail.com 250 12 C gr_moisil12c@ gmail.com 182 11A gr_moisil11e@ gmail.com 290 11B gr_moisil11c@ gmail.com 281 11B gr_moisil11b@ gmail.com 156 11F gr_moisil11f@ gmail.com 257 11A gr_moisil11a@ gmail.com 191 10C gr_moisil11c@ gmail.com 236 10d gr_moisil10d@ gmail.com 191 9B gr_moisil9b@ gmail.com 372 9A gr_moisil9a@ gmail.com 126 Tabel 2. - Adresele folosite în timpul activităŃii 2008 - 2009.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

4. Concluzii Folosirea acestei metode conduce la economisirea masivă de hârtie şi tuş. Asigură păstrarea lucrărilor formând-se astfel portofoliul multianual individual.

BIBLIOGRAFIE [1] AdăscăliŃei, A., Instruire asistată de calculator – didactică informatică, Iaşi: Polirom, 2007. [2] Cerchez, M., Internet – manual pentru liceu – filiera teoretică, Iaşi: Polirom, 2000.

353

Platforma AeL în sprijinul activităŃilor de consiliere Vâju George Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa, [email protected] Zbânca Violeta Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa, [email protected] Murgu Simona Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa, [email protected] Abstract La Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa, profesorii din cadrul catedrei de tehnologia informaŃiei depun eforturi serioase pentru utilizarea AeL la lecŃii. În lucrare se prezintă succint situaŃia la zi la sfârşitul anului şcolar 2008 – 2009 a activităŃii pe platforma AeL, la Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa. În plus faŃă de biblioteca de lecŃii excelente oferită de platformă noi am încercat să implementăm utilizarea ei la activităŃile de consiliere. Dirigintelui i se cere să aplice diverse teste pentru cunoaşterea elevilor. Noi am încercat să adaptăm aceste teste astfel încât să poată fi incluse în lecŃii AeL şi astfel aplicarea lor la nivel de şcoală să se poată face rapid şi fără consumuri mari şi inutile de hârtie şi cerneală pentru imprimantă

1. Introducere De la lansare în 2001, SEI a finalizat cu succes 3 etape si este în curs de derulare a celei de-a 4a într-un tot unitar, urmând o strategie coerentă în direcŃia informatizării educaŃiei din România.[1]. Prin SEI se urmăreşte dotarea tuturor şcolilor din România cu soluŃii IT complete pentru procesul de predare/învăŃare. De asemenea, programul SEI promovează introducerea tehnologiei informaŃiei în procesul educaŃional prin proiecte specifice destinate unor scopuri educaŃionale si administrative. Standardele europene nu pot fi îndeplinite fără o condiŃie de bază, aceea de a permite accesul neîngrădit, lipsit de orice restricŃii, la calculator pentru fiecare elev si pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel naŃional, a tuturor şcolilor cu echipamentele necesare. 2. Sinteza activităŃilor la finele anului şcolar 2008-2009 În tabelul 1. sunt prezentate sintetic date despre activitatea desfăşurată pe sistemul AeL, la Grup Şcolar „Grigore Moisil” BistriŃa. Nr. crt.

ActivităŃi Materiale editate LecŃii susŃinute Conectări Conturi active de profesori Conturi active de elevi Profesori instruiŃi Profesori care au rulat minim o lecŃie LecŃii deschise (cel puŃin de la nivel de catedră până la nivel judeŃean) Tabel 1.

Număr 135 620 1243 67 1114 32 19 17

3. Realizarea testelor Tipurile de întrebări care pot fi incluse în cadrul unui test pe platforma AeL sunt:
Cu o variantă corectă de răspuns;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

355


Cu mai multe variante corecte de răspuns;
Cu expresii de tip adevărat/fals;
Cu evaluarea variantei de răspuns – pentru fiecare opŃiune selectată, elevul urmând a primi un punctaj, care poate fi pozitiv sau negativ (în cazul în care varianta este incorectă);
Cu variante intermediare de răspuns – cu răspunsuri posibile de genul adevărat/parŃial adevărat/fals;
Cu ordonare de elemente – elevul trebuind să precizeze o ordine logică pentru un set de operaŃii sau să stabilească o ordine a priorităŃilor pentru un set de afirmaŃii;
Cu asociere de elemente – vor fi afişate două coloane, una conŃinând, de exemplu, un set de concepte, iar cealaltă un set de definiŃii, elevul trebuind să asocieze definiŃiile corecte fiecărui concept.


Figura 1 Captură de ecran din aria Grigore Moisil

EnunŃul problemei poate fi formatat într-un mod atractiv prin intermediul unei opŃiuni din dreptul zonei de editare, care deschide un mini-editor HTML cu o interfaŃă grafică sugestivă. Prin intermediul acestuia poate fi, de exemplu, inclusă o imagine în enunŃ. Pentru a veni în ajutorul elevilor, mai pot fi asociate problemei curente o descriere, o indicaŃie şi o explicaŃie. Prin intermediul butonului Adaugă variantă, vor fi apoi precizate variantele de răspuns şi va fi marcată varianta corectă (în cazul unei probleme cu o singură variantă de răspuns). În figura 1 este prezentată o captură de ecran din timpul activităŃii in aria de lecŃii create la şcoala noastră. În testele care urmează a fi adaptate pentru platforma AeL, furnizate de psiholog sau preluate din altă sursă majoritate covârşitoare a întrebărilor sunt de forma cu răspuns afirmativ sau negativ în raport cu informaŃia din enunŃ. Din acest motiv ele se pot edita foarte uşor folosind categoria cu răspuns adevărat sau fals. Această categorie are şablonul următor: -

0

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

356

-1 3 4 1

1 Aceasta este intrebare cu raspuns adevarat sau fals

- Adevărat 1 0

100 3 0

- Fals 1 0

0 3 0

3.1.Exemplu de chestionar primit spre aplicare elevilor. Nume şi prenume: Chestionar pentru determinarea stilurilor de învăŃare Acest chestionar vă ajută să găsiŃi modalitatea prin care să învăŃaŃi mai bine. Nu există răspunsuri greşite. ÎncercuiŃi doar un singur răspuns la fiecare întrebare. 1. Când descrii o vacanŃă/ petrecere a unui prieten, descrieŃi în detaliu muzica, sunetele şi zgomotele pe care le-ai auzit?

Da

Nu

2.

Te foloseşti de gestica mâinilor când vorbeşti?

Da

Nu

3.

În locul ziarelor, preferi radioul pentru a fi la curent cu noutăŃile?

Da

Nu

4. La utilizarea unui calculator, consideri că imaginile sunt utile (icoanele, bara de meniuri, sublinieri colorate)?

Da

Nu

5.

Da

Nu

Când iei notiŃe, preferi să desenezi diagrame, imagini reprezentative?

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

6.

Simbolul + e suficient pentru a-Ńi reprezenta SUMA?

357 Da

Nu

7. ÎŃi place să desfaci în părŃi componente anumite obiecte şi să le repari (biciclete, motorul unei maşini, etc.)?

Da

Nu

8. Când în cerci să îŃi aminteşti ortografia unui cuvânt, ai tendinŃa de a-l scrie de atâtea ori până găseşti o ortografie care arată corect?

Da

Nu

9. Când înveŃi ceva nou, îŃi plac instrucŃiunile citite cu voce tare, cursurile şi prelegerile orale?

Da

Nu

10. ÎŃi place să asamblezi diferite lucruri?

Da

Nu

11. La utilizarea calculatorului, crezi că e bine ca sunetele emise să te avertizeze asupra greşelilor făcute?

Da

Nu

12. Când recapitulezi cunoştinŃe, utilizezi scheme, diagrame sau imagini?

Da

Nu

13. Ai rapiditate mai mare la copierea unor texte decât la dictarea lor?

Da

Nu

14. Dacă Ńi se spune ceva, îŃi aminteşti exact ce vi s-a spus, fără repetiŃii?

Da

Nu

15. ÎŃi place să efectuezi activităŃi fizice în timpul liber (sport, plimbări)?

Da

Nu

16. ÎŃi aminteşti mai uşor ce ai auzit decât ce ai văzut?

Da

Nu

17. Preferi videoclipul unei melodii sau redarea ei audio?

Da

Nu

18. Când faci cunoştinŃă cu cineva, reŃii numele, iar figura nu?

Da

Nu

19. Când înveŃi o formulă sau un cuvânt nou la engleză/franceză, reŃii mai uşor dacă scrii pe hârtie?

Da

Nu

20. ReŃii mai uşor exerciŃiul de la sport dacă îl efectuezi decât dacă îŃi este demonstrat de către profesor?

Da

Nu

21. ÎnveŃi mai uşor un cuvânt prin pronunŃarea acestuia?

Da

Nu

22. Într-o descriere dai multe amănunte?

Da

Nu

23. Când Ńi se dă o nouă sarcină, începi imediat să o rezolvi, sau aştepŃi până la termenul limită?

Da

Nu

24. ÎnveŃi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unui exerciŃiu fizic (de la sport)?

Da

Nu

25. E mai uşor să îŃi aminteşti feŃele oamenilor decât numele lor?

Da

Nu

26. ReŃii mai uşor dacă citeşti cu voce tare?

Da

Nu

27. ÎŃi place mai mult să arăŃi practic ceea ce ştii, decât să explici?

Da

Nu

28. Preferi expunerea orală a lecŃiei şi nu pe cea în imagini?

Da

Nu

29. Te ajută mai mult indicaŃiile scrise decât cele verbale la lecŃii?

Da

Nu

30. ÎŃi place să joci diverse roluri?

Da

Nu

31. Preferi să mergi „pe teren” şi să afli informaŃii, decât să le citeşti la bibliotecă?

Da

Nu

32. Când vrei să cumperi un produs, te mulŃumeşti cu prezentarea făcută de vânzătoare şi nu atingi personal produsul?

Da

Nu

358

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

33. Într-o excursie, urmăreşti uşor traseul pe hartă?

Da

Nu

34. Apreciezi mai uşor un exponat dacă îl atingi?

Da

Nu

35. Poza unui personaj te ajută repede să îŃi aminteşti faptele acestuia?

Da

Nu

36. Într-o sarcină, ai tendinŃa de a te îndruma/ încuraja cu voce tare?

Da

Nu

37. Te uiŃi într-o revistă de modă înainte de a face cumpărături?

Da

Nu

38. Dacă auzi la meteo că va ploua, pregăteşti umbrela sau hainele adecvate?

Da

Nu

39. ÎŃi plac mai mult activităŃile practice decât cele teoretice?

Da

Nu

Interpretare: Stilul vizual: itemii 4, 6, 8, 12, 13, 17, 22, 24, 25, 29, 33, 35, 37 TOTAL: = ? Stilul auditiv: itemii 1, 3, 9, 11, 14, 16, 18, 21, 26, 28, 32, 36, 38 TOTAL: = ? Stilul practic: itemii 2, 5, 7, 10, 15, 19, 20, 23, 27, 30, 31, 34, 39 TOTAL: = ? Din interpretarea se vede că evaluarea testului se face prin însumarea unor itemi diferiŃi pentru fiecare stil de învăŃare în parte. În această situaŃie chestionarul propus se poate fragmenta pe 3 chestionare parŃiale distincte asociate fiecărui stil de învăŃare. Se aplică cele 3 chestionare şi se face sinteza rezultatelor. În felul acesta se pot aplica prin intermediul platformei AeL chestionare la nivelul întregii şcoli în mod rapid şi fără consumuri inutile de consumabile pentru listare. În această manieră au fost pregătite şi încărcate pe platformă mai multe chestionare cum ar fi: • Stiluri de învăŃare , • Prietenie, • Sinceritate, • CalităŃi şi defecte, • AbilităŃi pentru cariera dorită etc.

BIBLIOGRAFIE [1] http://portal.edu.ro [2]***, ASM - Manual de utilizare- v.2.0, Siveco SA, România, 2006 [3]***, aSc Orare- Manual de utilizare, Siveco SA, România, 2006 [4]***, AeL – Manual de utilizare – v. 5.2., Siveco SA, România, 2006. [5] Gugoiu, T., HTML, XHTML, CSS şi XML prin EXEMPLE, Bucureşti, Teora 2005, [6] http://www.1educat.ro http://www.didactic.ro – Portalul [7]

profesorului.

Jocuri Olimpice de Iarnă Niculăescu Nicolae – Şcoala „Ioan Alexandru Brătescu – Voineşti”, Târgovişte, [email protected] Abstract Formarea abilităŃilor necesare secolului XXI reprezintă o prioritate a învăŃământului modern. Integrarea tehnologiei informaŃionale în procesul didactic, promovarea instruirii centrate pe elev, dezvoltarea competenŃelor de comunicare, cercetare şi colaborare într-un spaŃiu digital, formarea abilităŃilor de gândire de ordin superior sunt cele mai importante subiecte pe care cursul Intel® Teach – „Instruirea în societatea cunoaşterii” le propune. Lucrarea prezintă un model inovativ de proiectare a cursului opŃional: „Jocuri Olimpice de Iarnă”, destinat elevilor care iubesc deoptrivă orele de educaŃie fizică, tehnologia digitală şi doresc să îşi îmbogăŃească orizontul cultural.

1. Cursul Intel®Teach - “Instruirea în societatea cunoaşterii”, fereastră deschisă spre viitor Motto: Calculatorul incită la permanentă reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii prin accesarea de surse diverse de informaŃii şi ne oferă un alt mod de a cunoaşte şi de a produce Cunoaşterea. Educatorul nu mai dirijează şi nu mai controlează informaŃiile care intră în lumea elevilor. El ar trebui să faciliteze înŃelegerea lumii externe, corespondenŃele subiective între lumea externă şi lumea internă, iar calculatorul îi poate fi de mare ajutor în demersul său de la o instruire uniformă, pentru toŃi elevii la fel şi una individualizată, fiecăruia după potenŃialul biopshihologic şi nevoi. [1]

Implementarea resurselor digitale în procesul de instruire implică schimbări majore în paradigma sistemului educaŃional modern. Şcoala este chemată să identifice noile roluri pe care cadrele didactice trebuie să şi le asume pentru a favoriza dezvoltarea individuală a elevilor, în aşa fel încât aceştia să facă faŃă cu succes provocărilor societăŃii contemporane. Colaborarea, lucrul în echipă, individualizarea instruirii în funcŃie de stilurile de învăŃare ale fiecărui elev, abordarea unor strategii didactice activ-participative care să implice în mod direct elevul în construirea propriei cunoaşteri, utilizarea resurselor digitale pentru mai multă eficienŃă şi atractivitate, dezvoltarea unor noi competenŃe specifice acestui secol sunt elementele-cheie care asigură pe deplin succesul Cursului Intel®Teach - “Instruirea în societatea cunoaşterii” atât în rândul elevilor, cât şi al cadrelor didactice. Având ca obiective principale integrarea instrumentelor digitale şi promovarea instruirii centrate pe elev, cursul propopune soluŃii inovative, moderne, menite să ofere o nouă perspectivă asupra abordării procesului de instruire. 2. Metoda proiectului – metodă activă de predare Pentru a optimiza procesul de instruire, Cursul Intel®Teach - “Instruirea în societatea cunoaşterii” propune ca metodă activă de predare, metoda proiectului. În viziunea Cursului Intel®Teach - “Instruirea în societatea cunoaşterii”, predarea pe bază de proiecte reprezintă un model inovativ care implică în mod direct şi eficient elevii în procesul de învăŃare. Avantajele esenŃiale pe care le oferă metoda proiectului sunt numeroase : Utilizarea tehnologiei dezvoltă creativitatea, capacitatea elevilor de a cerceta o anumită temă, spiritul de lucru în echipă, gândirea critică ;

360

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Favorizeză schimbul de idei într-un mediu virtual ; Sunt dezvoltate abilităŃi ale gândirii de nivel superior: analiză, sinteză, evaluare (taxonomia lui Bloom); Este favorizată dezvoltarea unei gândiri transdisciplinare ; Proiectul se bazează pe obiective aliniate standardelor specifice ; Sunt utilizate instrumente de evaluare complexe, pe parcursul întregii unităŃi de învăŃare. UnităŃile de învăŃare bazate pe metoda proiectului includ strategii didactice variate; Facilitează legătura dintre standardele de conŃinut şi viaŃa reală. Obiectivele urmăresc dezvoltarea unor competenŃe specifice secolului XXI: gândirea critică şi gândirea sistemică, creativitatea şi curiozitatea intelectuală, abilităŃi şi informaŃii multimedia, abilităŃi de comunicare orală, scrisă şi media, responsabilitatea şi capacitatea de adaptare; auto-formare; identificarea, formularea şi soluŃionarea problemelor. 3. Portofoliul unităŃii de învăŃare Pentru a îndeplini obiectivele enumerate, profesorii creează un portofoliu electronic, ale cărui componente sunt: planul unităŃii de învăŃare; publicaŃia realizată în vederea explicării ideii de proiect; evaluări: (iniŃiale - pentru identificarea nevoilor de învăŃare ale elevilor; formative pentru favorizarea autonomiei în învăŃare şi stimularea proceselor metacognitive; sumative - pentru verificarea înŃelegerii conŃinuturilor unităŃii de învăŃare); planul de implementare; prezentări realizate de către profesori (buletin informativ, broşură sau resursă web); materiale care sprijină predarea unităŃii de învăŃare; exemplul din perspectiva elevului (prezentare, publicare, resursă web); document care citează lucrări bibliografice; documente administrative. [2] De subliniat este faptul că planificarea portofoliului electronic este un demers, didactic modern, în concordanŃă cu standardele curriculare stabilite la nivel naŃional. Spre exemplu, planificarea unităŃii de învăŃare are ca punct de plecare întrebările – cheie ale curriculumului: întrebarea esenŃială, care este o întrebare deschisă bazată pe o temă de larg interes pentru elevi, solicitându-i pe aceştia să reflecteze asupra unor concepte importante, transdisciplinare; întrebările de unitate, care se referă la temele ce urmează a fi studiate; întrebările de conŃinut, care sunt întrebări factuale, concrete ce susŃin şi asigură înŃelegerea noŃiunilor, solicitând un set restrâns de răspunsuri corecte. [3] 4. Jocuri Olimpice de Iarnă – Portofoliu elctronic În concepŃia Cursului Intel®Teach – „Instruirea în societatea cunoaşterii”, planul unităŃii de învăŃare este proiectat pornind de cele mai moderne concepte pedagocice. Astfel, acesta are următoarele componente: Autor unitate; Prezentare generală a unităŃii de învăŃare (titlul, rezumatul unităŃii de învăŃare, aria tematică, clasa, timp aproximativ necesar); Repere ale unităŃii de învăŃare: standarde de performanŃă, competenŃelor specifice, obiective operaŃionale; Întrebările – cheie ale curriculumului; Planul evaluării (graficul de timp pentru evaluare şi sumarul evaluării); Detalii ale unităŃii de învăŃare (aptitudini obligatorii, cunoştinŃe conceptuale şi tehnice pe care trebuie să le aibă elevii pentru unitatea de învăŃare respectivă, proceduri de instruire); Adaptare pentru diferenŃierea instruirii Materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăŃare (tehnologie-hardware, tehnologie–software, materiale tipărite, resurse Internet, alte resurse). [4]

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

361

De exemplu, rezumatul unei unităŃi de învăŃare din cadrul cursului opŃional Jocuri Olimpice de Iarnă, a fost formulat astfel: Potrivit celebrului dicton latinesc: „Mens sana in corpore sano”, elevii vor fi îndrumati să descopere în această unitate de învăŃare importanŃa culturii fizice şi beneficiile acesteia asupra sănătăŃii. Elevii vor cerceta diferite aspecte privind viaŃa şi concepŃiile marilor sportivi, care i-au condus spre marile succese. De asemena, vor descoperi care sunt calităŃile pe care trebuie să şi le cultive pentru a-şi modela personalitatea: tenacitatea, disciplina, spiritul de echipă, responsabilitatea socială, capacitatea de comunicare, abilităŃi specifice secolului XXI. Pe parcursul realizării proiectelor, elevii vor descoperi modalităŃi de aplicare a acestor noŃiuni în situaŃii concrete din viaŃa reala, vor fi capabili să structureze şi să creeze diferite tipuri de comunicare: scrisă, orală, multimedia, îşi vor dezvolta creativitatea, gândirea critică, abilităŃile de lucru în echipă şi individual. De asemenea, vor crea produse multimedia în care să sintetizeze cunoştinŃele învăŃate (de exemplu prezentări power- point, pagina wiki, publicaŃia electronică) şi vor descoperi mijloace moderne de comunicare în mediul digital. Caracterul transdisciplinar al temei propuse va aborda aria tematica a artelor plastice, literatura şi arta muzicală. Obiectivele de referinŃă sunt formulate astfel : să realizeze acŃiuni motrice cu structuri şi eforturi diferite; să aplice procedeele tehnice şi acŃiunile tactice însuşite, în structuri simple; să realizeze acŃiuni motrice specifice ramurilor de sport şi să se integreze în ativităŃile desfăşurate sub formă de întrecere; să cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi să utilizeze echipamentul adecvat pentru activităŃile de educaŃie fizică şi sport; să se integreze şi să acŃioneze eficient într-un grup prestabilit; să-şi depăşească inhibiŃia şi să execute structurile motrice stabilite; să cunoască sporturile olimpice de iarnă; să îşi îmbogăŃească orizontul cultural prin studierea aspectelor importante ale biografiei unor personalităŃi marcante din universul Jocurilor Olimpice de Iarnă; să realizeze conexiuni interdisciplinare să îşi cultive respectul pentru valori; să prezinte rezultatele cercetării prin produse multimedia; să îşi argumenteze un punct de vedere personal în cadrul unor dezbateri organizate în spaŃiile virtuale de comunicare. Întrebările - cheie ale proiectului sunt formulate astfel : Întrebarea esenŃială: Cum pot marile personalităŃi ale lumii să ne modeleze spiritul ? Întrebările de unitate: Care sunt sporturile olimpice de iarnă? Care sunt marile personalitaŃi ale sporturilor olimpice de iarnă? Cum să ne perfecŃionăm condiŃia fizică? Întrebările de conŃinut: Ce este „şcoala alergării”? Ce este alergarea de durată cu intensitate controlată? Cum se realizează eforturile aerobe cu durate progresive în tempo uniform- moderat? Cum se pot parcurge unele distanŃe variabile în pluton, în tempo moderat? Ce este alergarea de durată adaptată şi cum ne poate ajuta să ne perfecŃionăm condiŃia fizică? Cum putem atinge performanŃa sportivă în domeniul sporturilor de iarnă?

362

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Care sunt cele mai cunoscute personalităŃi ale sporturilor olimpice de iarnă? Care sunt cei mai cunoscuŃi compozitori pe care marii sportivi i-au preferat pentru probele de patinaj artistic? Care sunt cei mai cunoscuŃi artişti plastici care au pictat tablori de iarnă? Sumarul de evaluare este descris astfel: Probele de evaluare şi de autoevaluare pentru această unitate de învăŃare solicită formarea şi dezvoltarea abilităŃilor fizice, de comunicare (verbală, scrisă şi multimedia), de colaborare, de lucru în echipă şi individual, de reflecŃie, de creativitate, de cercetare, de gândire critică şi de coordonare a procesului de autoformare, astfel: La începutul evaluării se va utiliza graficul K-W-L pentru a identifica ceea ce ştiu elevii despre noŃiunile de bază existente în această unitate de învăŃare şi ceea ce îşi doresc să înveŃe. Pentru a dezvolta, pe întreg parcursul unităŃii de învăŃare, abilităŃile de gândire critică şi reflexivă, de analiză, sinteză şi interpretare, dar şi pentru a monitoriza evoluŃia cunoştinŃelor acestora, vor fi utilizate grilele de evaluare şi autoevaluare. De asemenea, pe lângă aceste abilităŃi, chestionarele utilizate în blog le dezvoltă capacitatea de colaborare şi schimbul de idei. Elevii primesc în acelaşi timp grile de autoevaluare pentru a şti să îşi organizeze în mod eficient ideile şi pentru a avea un control deplin asupra activităŃii lor de cercetare. Pentru dezvoltarea capacităŃii de comunicare verbală, de prezentare, interpretare şi argumentare de idei, opinii, se va utiliza grila de evaluare pentru Prezentatea Power Point. Intrebările (Research Quiz) se vor utiliza ori de câte ori este necesar pe parcursul întregii unităŃi pentru ca elevii să identifice unde ar fi nevoie să recapituleze şi să îşi consolideze cunoştinŃele. Diagrama Venn îi va ajuta pe elevi să compare şi să analizeze asemănările şi deosebirile dintre diferitele sporturi olimpice de iarnă. Se vor utiliza fişele de autoevaluare pentru :  construirea răspunsurilor postate pe blog ;  felul cum sunt pregătite fişele de documentare ;  prezentarea ppt. ;  publicaŃia electronică ; La sfârşitul unităŃii de învăŃare se face o evaluare finală a paginii Wiki create de fiecare grupă, care va conŃine toate materialele create de elevi pe parcursul cercetării lor. Pentru evidenŃierea contribuŃiei fiecărui elev în cadrul grupului, se recomandă utilizarea grilei de evaluare specifică. Graficul KWL va pune în lumină ceea ce au reuşit elevii să înveŃe pe parcursul acestei unităŃi de învăŃare, iar jurnalul de reflecŃie le va crea posibilitatea să îşi noteze concluziile finale aupra cunoştinŃelor pe care le-au învăŃat. Descrierea unei activităŃi de învăŃare este concepută astfel : Activitatea 2 – 2 ore Elevii accesează adresele de e-mail www.yahooligans.com, www.abcgallery.com, pentru a căuta în eciclopedia virtuală informaŃii despre cei mai cunoscuti pictori din cultura universală care au creat tablouri de iarnă. Elevii vor viziona secvenŃe din probele de patinaj artistic recomandate de profesor şi îşi notează în folderul F2 numele protagoniştilor pentru a căuta ulterior informaŃii despre performanŃele sportive ale acestora. Dau exemple de compozitori care au fost selectaŃi pentru coregrafia numerelor de patinaj artistic vizionate şi caută informaŃii despre viaŃa şi opera acestora, pe care le vor nota în folderul F3. Pe blogul grupei elevii vor schimba opinii despre rezultatele cercetării lor.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

363

5. Concluzii – Impactul cursului opŃional asupra elevilor Metoda proiectului propusă de Cursul Intel®Teach – „Instruirea în societatea cunoaşterii” şi-a dovedit din plin eficienŃa, redefinind o nouă perspectivă asupra abordării procesului de instruire: „Pentru a forma noile generaŃii astfel încât să fie capabile să facă faŃă problemeticii lumii contemporane, sunt necesare acele schimbări în paradigma învăŃării care favorizează trecerea de la învăŃărea disciplinară, atomizată, la cea orientată către dezvoltarea unui nou mod de gândire, integrator, ancorat în actualitatea socioculturală complexă, autonom, creativ, deschis” [5]. Integrarea tehnologiei digitale, suportul informaŃional bine organizat şi structurat Figura 1. Jocuri Olimpice de Iarna, InterfaŃa pedagogic, abordarea unor strategii didactice care blogului să optimizeze procesul instruirii, valorificarea potenŃialului creativ, utilizarea resurselor digitale pentru comunicare, implicarea directă a elevilor în activitatea de cercetare independentă sau în activităŃi colaborative utilizând Internetul sunt factorii care au asigurat impactul deosebit al cursului opŃional Jocuri Olimpice de Iarnă.

BIBLIOGRAFIE

[1], [5] Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu, Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning, Editura LITERA InternaŃional, Bucureşti, 2008 [2], [3], [4] http://educate.intel.com/ro/projectdesign

EficienŃa utilizării noilor tehnologii în educaŃie TIC 2009 Silvia Fat, Universitatea Bucureşti, consultant Tehne Romania, silviafat@ yahoo.com Adrian VicenŃiu Labăr, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, consultant Tehne Romania, [email protected] Abstract Cercetarea de faŃă este parte a unui studiu mai vast, realizat în mai multe Ńări europene, având ca obiectiv indicarea gradului de eficienŃă a utilizării TIC în procesul educativ. Rezultatele studiului relevă următoarele aspecte: gradul de utilizare a infrastructurii existente în şcoli, cauzele frenatoare ale utilizării TIC în activitatea didactică, modele de utilizare a TIC în clasă, frecvenŃa şi natura utilizării computerului, elemente de impact al TIC asupra procesului de educaŃie şi asupra utilizatorilor-agenŃii actului educativ, direcŃii noi de dezvoltare.

1. Introducere TendinŃele inovatoare în sistemul educativ românesc sunt multiple: abordarea unui curriculum real, flexibilizarea şi diversificarea structurii programelor de formare, flexibilizarea rutelor profesionale, generalizarea sistemului de credite transferabile în concordanŃă cu standardele naŃionale şi europene, utilizarea de strategii de formare interactive, centrarea pe cel care învaŃă, transferabilitatea şi mobilitatea profesională. Pentru realizarea acestor deziderate, dezvoltarea competenŃelor de utilizare TIC devine o condiŃie preliminară necesară. Eşantionul cercetării noastre a fost format dintr-un număr de 136 de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar, cu vârstele cuprinse între: 21-29 ani( 5,9 %), 30-39 ani (33,8% ), 4049 ani (36,8%)şi peste 50 de ani (23,5%), majoritatea provenind din mediul urban(75%). Vechimea medie în învăŃământ a celor chestionaŃi este de 17 ani. 2. Metodologia cercetării Scopul generic al acestui demers investigativ este cercetarea nivelului integrării tehnologiei în activitatea didactică. Acestui scop îi sunt subsumate câteva obiective concretizate astfel: 1. Relevarea opiniei cadrelor didactice referitoare la integrarea tehnologiei în activitatea didactică asociată cu evaluarea experienŃelor concrete de la clasă; 2. Surprinderea impactului utilizării tehnologiei informației și comunicării asupra agenŃilor actului educativ, profesor și elev, la nivelul integrat al comportamentelor socio-cognitive; 3. EvidenŃierea aspectelor esențiale legate de utilizarea TIC în școală: existența infrastructurii, frecvenŃa și natura utilizării computerelor, dificultăŃile legate de toate aceste aspecte etc. Cercetarea a fost proiectată pentru a releva aspecte precum: 1. Identificarea aspectelor asociate infrastructurii TIC (numărul de elevi per computer; frecvenŃa şi natura utilizării calculatorului în activitatea didactică, disponibilitatea oferită de şcoală): în procent de 89,7% profesorii afirmă că există computere disponibile pentru elevi, însă doar 50% din cadrele didactice declară că şcoala asigură numărul necesar de computere pentru activitatea lor. Situația cea mai frecvent întâlnită (peste jumătate dintre situaŃiile de utilizare a TIC) este aceea a folosirii de către mai mulți elevi a computerelor din laboratorul de informatică existent în majoritatea școlilor de la noi. De asemenea, există situația folosirii computerului sau laptopului de către mai mulți elevi în sala de clasă (28,1%).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

365

Folosirea individuală de către elevi a propriului laptop este o situație nerealistă în condițiile socio-economice din România. Cu toate acestea, peste 80% consideră necesar faptul de a asigura un laptop pentru fiecare elev (1:1 computing), cunoscute fiind calitățile acestuia: facilitatea utilizării, portabilitate, oferirea posibilității de personalizare a spaŃiului de lucru etc. Disponibilitatea utilizării calculatoarelor în şcoli 60

51.6

50 40 30 20 10 0

28.1

Procente

21.9 15.6 1.6

0

Calculator de Calculator de Laptop (pentru Calculator de Laptop (pentru Laptop birou (pentru birou (pentru mai mulŃi elevi birou (personal mai multi elevi (personal mai mulŃi elevi mai mulŃi elevi într-o clasă) pentru fiecare pentru fiecare într-un într-un într-o clasă) copil) copil) laborator de laborator de informatică) informatică)

Graficul 1. Mod de utilizare a computerelor pentru activităŃi didactice

2. Diagnosticarea cauzelor eventualelor situaŃii critice, a impedimentelor pe care şcolile le întâmpină în procesul de modernizare: unul din punctele nevralgice ale folosirii TIC în țara noastră este confirmat și cu ocazia acestui studiu. Elaborarea și furnizarea softului educaŃional sunt nesatisfăcătoare pentru 30,9% dintre cadrele didactice, fie pentru că inițiativele de creare a softului educațional sunt încă insuficiente, fie pentru că apar dificultăți asociate achiziționării și distribuirii lui, legate cel mai probabil de problema costurilor. În plus, personalizarea de către profesor a softului este considerată (încă) un demers dificil de realizat. În identificarea obstacolelor folosirii TIC , așa cum apar în opinia cadrelor didactice, un procent surprinzător al respondenților, deloc de neglijat (25%), consideră că întâmpină rezistență din partea școlii. Acest fapt indică eterogenitatea opiniilor cu privire la informatizarea învăŃământului, deși cercetările aplicative realizate în ultimii ani ne vorbesc despre beneficiile evidente ale acesteia. Următoarele cauze în ordinea importanŃei relevă probleme externe, de ordin tehnic sau financiar. (a) Lipsa accesului la tehnologie (hardware) (b) NeînŃelegerea felului în care tehnologia poate fi folosită pentru predare (formare) (c) Lipsa încrederii în folosirea tehnologiei la clasă (d) Lipsa fondurilor disponibile pentru achiziŃionarea tehnologiei (e) Lipsa conectivităŃii (internet, broadband etc) (f) Lipsa securităŃii (capacitatea de a restricŃiona conŃinutul) (g) Lipsa unui suport IT în şcoală care să poată fi folosit eficient (h) RezistenŃă din interiorul şcolii (i) RezistenŃă din partea părinŃilor (j) Lipsa unor conŃinuturi/softuri pentru profesori corespunzătoare (k) Nu există interes Tabelul 1. Factori frenatori în utilizarea TIC în activitatea didactică

16,2 % 8,8 % 5,9 % 22,1 % 23,5 % 10,3 % 19,1 % 25 % 1,5 % 30,9 % 10,3 %

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

366

3. Identificarea gradului în care diverse discipline beneficiază de avantajele tehnologiei: ŞtiinŃele (fizică, chimie sau biologie), indicate de 59,7% dintre respondenți; Limba străină (57,4%); Geografie (50%). Se poate observa că disciplinele enumerate folosesc oportunitățile de vizualizare, de organizare grafică, de reprezentare oferite de noua tehnologie. Calculatorul permite modelarea unor fenomene fizico-chimice ce au loc în condiŃii dificil de realizat; el se dovedeşte util în exploatarea unui model în care anumite elemente sunt parametri variabili și modifică calitățile intrinseci. Cum apreciaŃi eficienŃa calculatoarelor pentru pregătirea elevilor în activităŃi la următoarele discipline? 5 4.5

4.51

4.4

4.3 3.96

4

3.9 3.46

3.5 3

Medii

2.5

1.86

2 1.5 1 ŞtiinŃe (fizică, chimie, biologie)

Limba străină

Geografie

Istorie

Matematică

Limba maternă

EducaŃie fizică

Graficul 2. Opinia cadrelor didactice privind eficienŃa calculatoarelor pentru disciplinele şcolare

4. Identificarea elementelor de impact ale utilizării TIC asupra elevilor, la nivelul dezvoltării integrate a comportamentelor intelectuale şi socio-afective; Registrul atitudinal este remarcat de către respondenți a fi vizibil modificat în sensul pozitivării lui (media de 3,64) Procente identice au înregistrat următoarele aspecte: creșterea intersul pentru învățătură, creșterea frecvenței la ore, rezultate școlare mai bune. Din punct de vedere psihologic și pedagogic, cele trei se află în relație de cauzalitate directă (lanțul cauzal: creșterea interesului induce freventarea cursurilor care, la rândul său, poate optimiza rezultatele școlare). Care dintre următoarele modificări comportamentale au fost observate de dvs. ca urmare a utilizării calculatoarelor la clasă?

(a) Un interes mai mare de a învăŃa (b) Creşterea frecvenŃei la ore (c) O concentrare mai bună (d) Se lucrează mai bine în echipă (e) Rezultate şcolare mai bune (f) ÎmbunătăŃirea competenŃelor de comunicare (g) Un management al proiectelor mai bun (h) Capacitate îmbunătăŃită de rezolvare a problemelor (i) O atitudine pozitivă la clasă

Media

3,59 3,57 3,61 3,41 3,62 3,31 3,43 3,50 3,64

Abaterea standard

VarianŃa

1,43 1,48 1,23 1,54 1,24 1,33 1,47 1,34 1,47

2,06 2,19 1,51 2,38 1,55 1,78 2,16 1,81 2,18

Tabelul 2. Media, abaterea standard şi varianŃa în cazul aprecierilor cadrelor didactice cu privire la modificările comportamentale observate la nivelul elevilor ca urmare a utilizării calculatoarelor la clasă

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

367

Care dintre următoarele modificări comportamentale au fost observate de dvs. ca urmare a utilizării calculatoarelor la clasă? 3.7

3.64

3.62

3.61

3.6

3.59

3.57 3.5

3.5

3.43

3.41

3.4

Medii 3.31

3.3 3.2 3.1 (i)

(e)

(c)

(a)

(b)

(h)

(g)

(d)

(f)

Graficul 3. Prezentarea grafică a mediilor în cazul aprecierilor cadrelor didactice cu privire la modificările comportamentale observate la nivelul elevilor ca urmare a utilizării calculatoarelor la clasă 5. Indicarea tipului de influența a TIC asupra modelării strategiilor de predare utilizate de către cadrul didactic: a. calculatoarele sunt în mod deosebit utile pentru adaptarea activităŃilor de învăŃare pentru elevii cu cerinŃe speciale sau dificultăŃi de învăŃare (media răspunsurilor 3,18); b.calculatoarele la clasă facilitează activitatea de predare (media 3,12); c. tehnologia la clasă nu a avut niciun impact asupra activităŃii mele de predare (media 3,09). Cum a schimbat folosirea calculatoarelor activitatea dvs. de predare? 3.3 3.2 3.1 3 2.9 2.8 2.7 2.6 2.5

3.18

3.12

3.09

3.06

2.98 2.75

Calculatoarele la Calculatoarele la clasă facilitează clasă îmi permit activitatea de să-mi adaptez predare mai bine lecŃiile pentru fiecare elev în mod individual

Calculatoarele sunt în mod deosebit utile pentru adaptarea activităŃilor de învăŃare pentru elevii cu cerinŃe speciale sau dificultăŃi de

Medii

Tehnologia mă Tehnologia la Tehnologia mă ajută să obŃin ajută să obŃin un clasă nu a avut conŃinuturile niciun impact echilibru între asupra activităŃii obligatorii/ să învăŃarea mele de predare împărtăşesc centrată pe conŃinuturile cu profesor şi cea colegii mei centrată pe elev

Graficul 4. Impactul utilizării TIC în activitatea instructiv-educativă

6. Aprecierea rolului competenței tehnologice în inserția profesională a viitorilor absolvenți și profesionişti Utilitatea TIC din perpectiva pregătirii și inserției profesionale a tânărului absolvent este de domeniul evidenței pentru 98% din respondenți. Competența tehnologică este o competență primară în exercitarea majorităŃii profesiilor. Există însă și acest caz al unui procent de 1,6% care neagă prioritatea TIC pentru profesionalizare, în general.

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

368

CredeŃi că faptul că ştiu să folosească foarte bine calculatorul îi pregăteşte pe elei mai bine pentru a face parte din forŃa de muncă? 98.4

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Procente

1.6 Da

Nu

Graficul 5. ImportanŃa competenŃelor de utilizare IT pentru pregătirea profesională a elevilor

7. Delimitarea orizontului de aşteptări ale cadrelor didactice privind actorii responsabili de susŃinrea programelor de integrare a TIC în educaŃie. În ceea ce privește responsabilitatea pentru furnizarea pentru şcoli a unei baze informatice adecvate, guvernului i se atribuie primul loc și, în fapt, i se pretinde mai mult: „Guvernul ar trebui să facă mai multe” (în procent de 77,9%). Un alt agent ce poate iniția schimbarea cel puțin în privința acestui aspect este chiar școală (44,1%), cunoscute fiind multiplele demersuri descentralizate ale școlii în a se gestiona. Complexitatea dimensiunii manageriale și administrative a gestiunii din sistemul de educație face ca problemele concrete să fie descrise și soluționate situațional. CredeŃi că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru a asigura în şcoli accesul la calculatoare ca instrumente de învăŃare? 90 80

77.9

70 60 50 40 30 20

44.1 Procente 16.2

10

7.4

4.4

Guvernul face destule

Niciuna dintre variantele de mai sus

0 Guvernul ar trebui Este Este să facă mai multe responsabilitatea responsabilitatea şcolii să asigure părinŃilor aceste resurse

Graficul 14. Responsabilitatea pentru asigurarea echipamentelor IT în şcoli

Pe baza rezultatelor cercetării de față, semnalăm două direcŃii care se constituie ca modalităŃi viitoare de integrare a tehnologiei în activitatea didactică:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

369

1. Crearea și promovarea unei noi metodologii pentru disciplinele școlare, bazată pe utilizarea TIC; 2. Diseminarea unor instrumente pedagogice pentru formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice care să implice utilizarea TIC. Concluzii Pe lângă valențele evident informative și formative ale utilizării TIC, nu trebuie să neglijăm un aspect considerat important, cel puțin în concepțiile pedagogice internaționale, și anume cel al atractivității. Mijloacele informatice moderne sporesc semnificativ atractivitatea procesului educaŃional. Se cunoaște faptul că există şi o limitare principială a posibilităŃilor de utilizare TIC ce nu poate fi depăşită decît prin menŃinerea unui rol important al profesorului în achiziŃia, prelucrarea şi utilizarea informaŃiilor, în acŃiunea de formare a deprinderilor şi abilităŃilor practice. De aceea interesul acordat dezvoltării competenței tehnologice depășește etapa instruirii inițiale în profesie și se inserează pe parcursul întregii cariere didactice, necesitând o redefinire continuă a obiectivelor formării.

BIBLIOGRAFIE

Labăr, A. V., 2008, SPSS pentru științele educației. Metodologia analizei datelor în cercetarea pedagogică, Polirom, Iași. Toma, S., Gabureanu S., Novak, C., Fat, S., 2009, Instruirea in societaea cunoasterii: Impactul programului Intel Teach in Romania, Agata, Bucuresti.

Analiza curriculei din România pentru studiul ştiinŃelor la intersecŃie cu programe europene similare L. Dan Milici – Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava – [email protected] Mihail Erhan – Colegiul NaŃional „Petru Rareş” Suceava Abstract Este cunoscută orientarea curriculei şcolare din învăŃământul preuniversitar românesc spre teorie şi caracterul fundamental al pregătirii furnizate. Acesta nu este un lucru totdeanua rău, dar tânărul absolvent se vede adesea nevoit să apeleze la aptitudinile sale de adaptare în momentul angajării. Cu siguranŃă, cunoştinŃele teoretice îl ajută mul,t dar ar trebui să ne gândim ce face un tânăr la care capacitatea de adaptare la chestiuni practice este redusă şi care nu are dezvoltate din şcoală deprinderi practice specifice meseriei. Pentru a evalua eficienŃa curriculei pentru studiul ŞtiinŃelor comparativ cu alte programe: Intel Design & Discovery, SucPrim, Hand-on Science, NexusT, s-au efectuat la Suceava teste pe grupuri pilot de elevi rezultând pentru fiecare program avantajele şi dezavantajele care conduc la concluzii privind modul de adaptare la specificul şi psihologia elevului din România.

1. Introducere ŞtiinŃa suferă în ultima perioadă o paradigmă cu consecinŃe sociale şi individuale neaşteptate, profunde. Se trece de la complicat la complex, de la producŃia bazată pe transformarea materiei şi pe consumul energetic excesiv la nanotehnologie şi tehnologii cuantice la care informaŃia se transformă direct în produs, de la accentul pe tangibil, pe materia ca valoare, la cunoaştere, nontangibil, mental. Prezenta lucrare are la bază un studiu bazat pe raportul scop / mijloc care se poate foarte uşor inversa. Psihologia românească tinde tot mai mult spre calea în care individul alege acŃiuni care aduc bani. PuŃini mai sunt cei care aleg acŃiuni care îi satisfac spiritual / sufleteşte / mental (banii devin aici răsplata unei activităŃi bine făcute - activitatea devine lucrare, dezvoltare personală, cunoaştere şi în final înŃelepciune). Aceste lucruri trebuie să fie învăŃate din familie sau, dacă nu aici, în şcoală. Dar o persoană nu poate să aleagă a doua cale decât dacă o „gustă” măcar o dată. Trăim vremuri exponenŃiale. Acum nu lipsa informaŃiei este problema (aşa cum era acum câteva decenii, în special în zona noastră), ci capacitatea de „filtrare” a acesteia, de extragere a elementelor utile din explozia de date ce ne inundă zilnic. Acelei capacităŃi de a extrage şi esenŃializa informaŃia cu valoare universală, îi spunem Cunoaştere. Cunoaşterea se dobândeşte prin antrenarea echilibrată a inteligenŃei raŃionale şi a celei emoŃionale, sau, în limbaj specific înŃelepciunii creştine – din perspectiva coborârii minŃii în inimă. Ne referim în continuare la învăŃământul ştiinŃiifc şi tehnic românesc şi ne întrebăm dacă şcoala actuală Ńine cont de faptul că viitorul este de partea celui care ştie să echilibreze şi să armonizeze raportul între el şi echipă, între pentru mine şi pentru comunitate, între muncă şi dezvoltare spirituală. Acest echilibru necesită o ştiinŃă a dezvoltării omului care se naşte acum, sub ochii noştri, prin şi pentru noile generaŃii. ŞtiinŃa şi tehnica a ajuns acum la barierele ComplexităŃii, fără această ştiinŃă peste câŃiva ani nu vom mai putea progresa. Procesoarele vor deveni mult mai complexe decât înŃelegerea noastră ca individ, software-ul va fi conceput de computere sau în cel mai bun caz de echipe vaste de informaticieni care vor interacŃiona doar prin produsul la care lucrează. Computerul, aşa cum îl ştim noi astăzi, va dispărea, el va intra în pix, în ceaşca de cafea, în sticla de la fereastră, în diverse

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

371

proteze pe care le vom utiliza cu mare interes. Complexitatea se recomandă ca fiind o ştiinŃă capabilă să înŃeleagă „turbulenŃele", să opereze la graniŃa dintre ordine şi dezordine. Auzim tot mai des de economie turbulentă, instabilitate socială, instabilitate emoŃională. Toate acestea nu sunt decât partea vizibilă a creşterii continue a debitului informaŃional, al însuşi procesului de dezvoltare a societăŃii contemporane. Modul actual de operare şi înŃelegere se referă la o curgere laminară a informaŃiei. În lipsa unor cunoştiinŃe de fizică neliniară, de Complexitate, individul va lua decizii eronate ce vor amplifica instabilitatea întregului sistem social. IniŃiativa Intel® Education pune accent pe pregătirea profesorilor şi a elevilor de astăzi pentru cerinŃele societăŃii de mâine. IniŃiativa Intel® Education reflectă angajamentul corporaŃiei Intel faŃă de educaŃie şi promovează utilizarea eficientă a tehnolo-giei în şcoli. Obiectivele acestei iniŃiative sunt legate de îmbunătăŃirea însuşirii ştiinŃe-lor şi a matematicii în învăŃământul preuniversitar, creşterea utilizării eficiente a tehnologiei în predarea la clasă, lărgirea accesului la tehnologie, creşterea numărului de persoane, în special femei şi minoritari, care doresc să realizeze o carieră în domeniul tehnic. În cadrul acestei acŃiuni, site-ul dedicat Intel® Education este conceput în primul rând pentru profesori şi coordonatori IT din sistemul de învăŃământ. Site-ul furnizează informaŃii despre programele educaŃionale Intel, precum şi despre conŃinutul şi serviciile care susŃin studierea ştiinŃelor, a matematicii şi informaticii. Lucrarea de faŃă nu se referă la acest program pentru că nu a fost implementat şi experimentat de autori, însă se referă la altă îniŃiativă Intel: Design & Discovery.

2. Programul Intel Design & Discovery Intel Corporation a lansat în luna august 2008 la Brăila în cadrul Academiei de Vară ForumIT programul global "Design and Discovery", care urmăreşte să impulsioneze eforturile din sfera cercetării şi a programelor şcolare ştiinŃifice. Design and Discovery este pe plan mondial un program de instruire destinat elevilor şi profesorilor, pentru a-i susŃine în crearea de proiecte exploratorii în domenii precum fizică, biologie, chimie şi matematică. În prima etapă, Intel a susŃinut sesiunea de formare "Design and Discovery" pentru profesori din Romania. Profesorii certificaŃi din Irlanda – Ńara unde programul Intel D&D este complet dezvoltat la nivel naŃional – au participat la acest eveniment, oferind pregătire profesională unui numar de 12 profesori români pentru a implementa programa Design and Discovery în şcolile unde predau. În România, programul D&D va însemna pregătire şi susŃinere pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să poată, ulterior, dezvolta abilităŃile ştiinŃifice şi de proiectare ale elevilor lor, iar elevii români să îşi poată transpune mai bine ideile în proiecte, prin cercetare, modelare şi creare de prototipuri.

372

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Design si Discovery este un program curricular deschis care introduce tineri cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani în inginerie folosind designul, ajutându-i pe aceştia să conştientizeze rolul ingineriei în societatea noastră. Elevii urmează un proces de proiectare şi construcŃie de prototipuri destinat a rezolva probleme din domeniul industrial. Descoperirea, proiectarea şi învăŃarea este pusă în aplicare printr-un program de educaŃie de tip şcoala de după şcoală, cercuri, şcoli de vară, sau de tineret. În sprijinul programului există site-uri WEB a căror design este proiectat pentru a asigura resursele necesare în vederea organizării şi punerii în aplicare a activităŃilor într-o şcoală sau comunitate dornică să adere la acest program. Design and Discovery este un modul care promovează o experienŃă de învăŃare concretă, încurajând elevii să identifice soluŃii creative pentru problemele de zi cu zi din lumea ştiinŃei şi tehnicii. Modulul se concentrează asupra unor concepte ştiinŃifice, de proiectare şi tehnologie de bază, iar elevii urmăresc procesele utilizate de profesionişti pentru a crea prototipuri ale ideilor lor. Programul nu necesită cunoştinŃe ştiinŃifice anterioare sau un nivel ridicat de cunoştinŃe matematice. AbilităŃile formate şi cunoştinŃele însuşite au o largă aplicabilitate într-o multitudine de discipline şcolare, ca şi în viaŃa de zi cu zi. Este un fapt deja dovedit că, după parcurgerea acestui curs, elevii demonstrează o mai bună înŃelegere a impactului decisiv pe care îl au ingineria şi tehnica asupra lumii înconjurătoare. O încununare a activităŃilor de inovare a elevilor ar fi posibilitatea ca cei mai buni dintre ei să participe apoi la cea mai mare competiŃie mondială axată pe subiecte ştiinŃifice şi destinată elevilor din învăŃământul preuniversitar, Intel - International Science and Engineering Fair (Intel - ISEF) – Târgul InternaŃional de ŞtiinŃă şi Tehnologie, derulat anual în Statele Unite şi sponsorizat de Intel. „Intel se mândreşte cu faptul că a transformat într-o tradiŃie globală susŃinerea constantă a celor mai ample şi mai importante evenimente şi competiŃii ştiinŃifice internaŃionale,” a spus Irinel Burloiu, Intel Business Development Manager pentru România şi Bulgaria. „Pentru că ne dorim ca şi România să participe şi să obŃină rezultate foarte bune la competiŃii de amploarea ISEF, am decis sa susŃinem proiectele ştiinŃifice realizate de elevii şi profesorii români şi le oferim acestora instruire de cea mai înaltă clasă prin programul Design and Discovery, iniŃiativă globală Intel, de acum prezentă şi în România”, a încheiat acesta. Sponsorizarea Târgului InternaŃional de ŞtiinŃă şi Tehnologie reprezintă doar unul dintre aspectele implicării globale a Intel în educaŃie – o investiŃie de mai mulŃi ani şi mai multe milioane de dolari. De când Intel a devenit sponsor principal al acestui târg, în 1996, numărul de finalişti a crescut cu 40%, ajungând în prezent la aproximativ 2.500 de elevi implicaŃi, iar numărul de Ńari, regiuni şi teritorii participante a crescut cu peste 70%. Intel este de multă vreme angajat în direcŃia promovării educaŃiei prin matematică şi ştiinŃă. Numai în ultimul deceniu, Intel a investit 1 miliard de dolari la nivel mondial, pentru susŃinerea educaŃiei. În prezent, Intel investeşte peste 100 milioane de dolari anual, pentru a promova educaŃia şi iniŃierea în domeniul tehnologic, în întreaga lume. „Această generaŃie de tineri oameni de ştiinŃă şi inventatori va găsi în mod sigur soluŃii

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

373

pentru problemele globale şi va reuşi să schimbe lumea în bine”, a declarat Craig Barrett, Preşedintele Intel. 3. Programul SucPrim Dezvoltat în programul Socrates Comenius - acŃiunea de formare continuă, proiect de cooperare transnaŃională finanŃat de Comunitatea Europeană, SucPrim a avut ca coordonator Casa Corpului Didactic Suceava, iar ca parteneri Centrul de Formare Pedagogică Lorraine - Alsace, Metz - FranŃa Şcoala La Misericorde – Metz, Inspectoratul EducaŃiei NaŃionale Vaulx en Veline Lyon, Scoala – Courselles - Lyon Innopole - Centru pilot – Lyon, Liceul – Charles Lepierre – Portugal, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, şcoala nr.1 Suceava. În cadrul vizitei Arion-Socrates, din anul 2000, realizată la Lyon - Franta, Şcoala A. Courselles, unui grup de profesori suceveni le-a fost prezentat proiectul ,,La maine a la pate" care are ca scop relansarea predării ştiinŃelor experimentale în şcolile primare, astfel încât copiii să poată învăŃa ştiinŃele aplicate. În cadrul lecŃiilor, copiii se obişnuiesc să observe, să judece, să experimenteze, construind lucruri elementare, folosind obiecte familiare lor. În grupuri mici ei schimbă impresiile, interpretările pe care le dau fenomenelor observate, îşi testează propriile ipoteze. Rolul institutorului este de a ghida gândirea copiilor, punându-le întrebări incitante asupra unor fenomene observate şi căutând răspunsuri. Institutorii sunt deseori sprijiniŃi de către cercetători ai UniversităŃii din Lyon sau cercetatori ai proiectului ,,La maine a la pate”. Proiectul a debutat oficial în FranŃa în septembrie 1996 la iniŃiativa savantului George Charpak, laureat al premiului Nobel în fizică. Acest proiect s-a bucurat de un larg ecou în sisemul de învăŃământ, dar şi în societate. Institutorii au fost încântaŃi că pot sa lucreze în echipe şi că au avut succese într-o serie de clase catalogate ca fiind dificile, cu elevi care nu se mobilizau pentru a învăŃa. Proiectul s-a raspândit în mii de clase, apoi a fost generalizat de către Ministerul EducaŃiei NaŃionale din FranŃa. În prezent dispune de un site pe Internet: www.inrp.fr. Programa de ştiinŃe şi tehnologii SUCPRIM are la bază curricula din şcoala elementară franceză şi cuprinde teme ce se referă la unitatea şi diversitatea lumii, educaŃia pentru mediu, corpul uman şi educaŃia pentru sănătate, energia, cerul şi pământul, lumea construită de om. Predarea şi învaŃarea urmăresc construirea unei reprezentări raŃionale asupra materiei şi a vieŃii prin observaŃie, apoi realizarea unei analize raŃionale a fenomenelor ce produc curiozitate elevilor. Institutorul selecŃionează o situaŃie de plecare care focalizează curiozitatea elevilor, declanşează întrebările şi le permite să-şi exprime ideile pe care le au. Fiecare secvenŃă didactică se desfăşoară într-un mic grup de 5 elevi, oferind şansa dezvoltării atitudinilor de ascultare, respect, cooperare. Activitatea elevilor este o regulă obligatorie, iar experienŃele magistrale sunt rare. Pe parcursul unui ciclu de învăŃământ, elevii au un carnet de experienŃe şi observaŃii. Fiecare elev scrie în caiet experienŃele şi observaŃiile, apoi le prezintă colegilor şi institutorului. După ce se discută cu clasa şi se corectează noile informaŃii, se scriu pe tablă şi sunt insuşite de elevi. Ideile impuse de program au fost referitoare la existenŃa unei şcoli penru toŃi, o şcoală pentru toată viaŃa, oferind tuturor copiilor şanse egale de reuşită. Toată energia institutorului este canalizată pentru nivelul minimal. În Portugalia toate şcolile sunt încurajate să implementeze proiectul cu privire la inovarea predării ştiinŃelor în ciclul primar. Acesta este un proiect de echipă, unde trebuie să fie antrenaŃi alături de elevi, institutori, profesori şi cercetători, părinŃi, reprezentanŃi ai comunităŃii, în vederea realizării unei şcoli deschise. În şcoala pilot din România (Şcoala Generală nr. 1 Suceava) s-au realizat optionale la

374

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

clasele I - IV. Aceste opŃionalele au avut ca temă: Cele 5 simturi (pentru elevi de 7 – 8 ani), Lichidele (elevi de 8 - 9 ani), Plantele, GreutăŃi (elevi de 9 – 10 ani), Oasele scheletului, Deseurile (optional pentru 7 - 9 ani), Bulele de săpun (opŃional la 9 - 10 ani), Astronomie, ConstrucŃii. Principala concluzie a programului a fost aceea că inovarea predării ştiinŃelor la ciclul primar contribuie la dezvoltarea capacităŃii de cunoaştere a elevului mic, la dezvoltarea simŃului său critic, îl obişnuieşte să gândească, să-şi pună întrebări, să încerce să-şi dea singur răspunsuri. El devine o persoană activă în raport cu evenimentele din jurul său şi se obişnuieşte să lucreze în echipă. Caietul de experienŃe este un document elaborat şi completat de elevi pe parcursul activităŃii şcolare. Acesta cuprinde activităŃile ştiinŃifice realizate în clasă sub forma însemnărilor personale sau colective. Caietul se compune din diferite suporturi, file adăugate pe parcurs, scrise la computer, fotocopii, decupaje din reviste, fragmente de afişe, etc. Elevul scrie doar ceea ce el observă, ceea ce înŃelege, folosind la început doar cuvintele lui, propoziŃiile nu se corectează imediat, nici din punct de vedere ortografic, nici ştiinŃific, ci pe parcurs, atunci când învăŃătorul revine asupra conŃinutului şi asupra scrisului ortografic. Scrisul personal ajută elevul să-şi structureze gândirea proprie. Textul scris oferă elevului posibilitatea de a reveni şi analiza observaŃiilor iniŃiale. Examinând propriul caiet, elevul poate constata singur ce progrese a făcut, comparând ideile de la un anumit moment cu cele de început. Caietul de exerciŃii al elevului va cuprinde şi foi în care se vor realiza exerciŃii comune, pe grupe sau cu toată clasa. Institutorul îi ajuta în permanenŃă pe elevi să evolueze în ceea ce priveşte scrisul, ajutându-i să se corecteze. Succesul acestei metode constă în faptul că elevii nu trebuie să primească noŃiuni gata definite, ci să le caute împreună, să le descopere cu mijloace proprii vârstei lor, ajutaŃi de institutor. În urma proiectului european încheiat în 2004 a rezultat un CD metodic destinat institutorilor, dar şi părinŃilor care doresc să lucreze individual cu copiii lor: SUCPRIM 2000 - CD multimedia de prezentare a programului de formare a copiilor din clasele primare, în studiul ştiinŃelor. Sunt prezentate aici 3 module din cadrul programului: elemente de metodică şi programarea activităŃilor, lista de materiale, de experimente, ghiduri, teste, imagini foto şi video din timpul lecŃiilor pilot realizate. 4. Programul Hands-on Science Schimbările recente din Europa contemporană conferă educaŃiei în general şi în mod particular educaŃiei în domeniul ştiinŃei şi tehnicii, o importanŃă majoră. În cadrul acŃiunii Comenius - programul Socrates, promovat de Comisia Europeană, 28 de instituŃii din 10 Ńări europene (Belgia, Cipru, Germania, Grecia Malta, Marea Britanie, România, Slovenia şi Spania) şi un consorŃiu transnational (CoLoS) au format reteaua «Hands-on Science» (Instruire prin experiment). Obiectivul principal al reŃelei este de a promova educaŃia ştiinŃifică în şcoli prin utilizarea nemijlocită a experimentului, ca un mijloc mordern şi eficace de a ridica nivelul de predare a ştiinŃelor exacte şi de perfecŃionare a informării generale a publicului asupra realizărilor ştiinŃei şi tehnicii. Gândit tot ca un program deschis, reŃeaua H-Sci are un scop foarte larg şi generos, acela de a promova şi de a disemina în rândul profesorilor, instituŃiilor de învăŃământ, asociaŃiilor

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

375

profesionale, factorilor naŃionali şi internaŃionali de decizie, proceduri pedagogice validate sau nou create referitoare la instruirea prin participarea directa a elevului la experimente ştiinŃifice în toate domeniile ştiinŃelor exacte. Membrii reŃelei realizează aceasta prin dezvoltarea şi promovarea metodelor noi de instruire, astfel încât elevii să fie implicaŃi în perceperea şi dezvoltarea ştiinŃei, şi nu numai „expuşi” realizărilor acesteia. În cadrul proiectului H-Sci a fost constituită o grupă de lucru care să coordoneze o campanie de promovare a educaŃiei ştiinŃifice în şcoli. Această campanie are drept grupri Ńintă profesori şi educatori, instituŃii de învăŃământ şi comunităŃi locale, ministere ale educaŃiei şi asociaŃii implicate în ştiinŃele educaŃiei şi îşi propune să demonstreze beneficiile imense produse de instruirea prin implicarea elevului direct în educaŃia prin experiment în domeniul ştiinŃelor exacte. În acest scop au fost realizate pagini de Internet interactive, laboratoare virtuale şi simulări de experimente. Programul este susŃinut de realizarea şi distribuirea unor truse experimentale şi materiale didactice având diferite complexităŃi, impactul acestora fiind analizat de membrii reŃelei şi de instituŃiile de învăŃământ implicate. ReŃeaua creează în diferite limbi şi distribuie manuale şi rapoarte, inclusiv în versiuni electronice cu posibilităŃi interactive, dar limitate în ceea ce priveşte conŃinutul, programul fiind la început. Conform site-ului oficial, ca urmare a rezultatelor obŃinute în cadrul proiectului, vor fi propuse autorităŃilor competente noi soluŃii şi modificări ale programelor de studii, care vor contribui activ la creşterea eficienŃei predării ştiinŃelor exacte în şcoli, la nivel european. Anual sunt organizate conferinŃe şi ateliere de lucru, activităŃi care completează cursurile speciale organizate pentru profesori. Sunt organizate întâlniri şi vizite în vederea unor schimburi de experienŃă şi consolidarea de parteneriate. Pe durata proiectului, noii participanŃi sunt cooptaŃi din toate Ńările Uniunii Europene şi din Ńările candidate la aderare. ReŃeaua generează şi promovează noi proiecte transnaŃionale în domeniul educaŃiei pentru ştiinŃă şi tenologie. ReŃeaua îşi propune să reunească sub forma unor cluburi şcolare, festivaluri ştiinŃifice pentru tineret şi concursuri elevi, profesori, pedagogi, institute de cercetare şi reprezentanŃi ai industiei interesaŃi în ştiinŃele educaŃiei. Se constată totuşi o scădere a interesului comunităŃilor faŃă de primii ani, în România cei implicaŃi limitând accesul complet la aplicaŃiile proprii. 5. Programul NexusT Capacitatea de a extrage esenŃa dintr-un mesaj este dependentă nu de fluxul de informaŃie, ci de existenŃa un „procesor semnatic”, o structura care poate decodifica fluxul de informaŃii de o manieră inteligibilă. Rolul programului Nexus este de a completa şcoala actuală, centrată abuziv pe memorarea informaŃiei, cu o educaŃie şi iniŃiere capabilă să „construiască” în propria noastră minte acel procesor semantic, acel decodificator de care avem nevoie ca să dăm sens unei idei. Un asemena procesor nu se poate cumpăra oricâŃi bani ai avea, el se formează prin educaŃie.

376

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Ca element central al modului în s-a organizat „materia” şi activitatea în această şcoală, complementară celei formale, curiculare, a fost asimilarea şi „exersarea” unei gândiri integrante, transdisciplinare, specifice proprietăŃilor şi cerinŃelor unui sistem complex. Aceasta abordare conceptuală – ce include metode, modele, tehnici de măsură şi control specifice, se completează cu o serie de alte noŃiuni şi metode de lucru aduse de ŞtiinŃa CogniŃiei (studiul conştiin-Ńei, a minŃii dincolo de creier, a dimensiunii sufleteşti şi spirituale a omului, dimeniuni neglijate azi de insăşi vâltoarea unei vieŃi centrate pe materie, pe „a avea” înante de „a fi”). Din această perspectivă, spunem că un salt conceptual esenŃial este dat de construcŃia unui model al universului, centrat pe triada InformaŃie–Energie–Materie, aşa cum reiese din Ortofizica lui Draganescu, a Sinergeticii lui Paul Constatinescu sau a Eseului de biologie informaŃională a lui Săhleanu, asta ca să enumerăm doar câŃiva din precursorii acestei viziuni – discutate mai în amănunt odată cu lansarea în 2005 a programului SETI&C de către Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti. În ultimii ani, accelerarea extraordinară a dezvoltării tehnicii de calcul, roboticii şi inteligenŃei artificiale, a pus societatea în faŃa unei probleme filosofice, epistemologice şi existenŃiale profunde: care este rolul Omului în lumea viitorului? Procesele cognitive umane pot fi replicate integral de către un computer, sau există ceva profund ce desparte lumea vie de cea de siliciu? Altfel spus, rolul creierului este exclusiv acela de computer, o complicată maşină bio-chimică capabilă să interpreteze realitatea pe baza procesării informaŃiei ce provine de la organele de simŃ? Dacă nu, ce avem noi „în plus”? În acest cadru, proiectul deschis Nexus vizează la scară majoră: • studiul complexităŃii proceselor mentale şi replicarea acestora folosind arhitecturi neuronale artificiale; • studiul fenomenelor haotice şi dinamicii neliniare din jurul nostru; • controlul şi sincronizarea proceselor haotice, în biologie şi tehnnologie; • rezonanŃa stohastică ca fenomen sau ca aplicaŃie în sisteme complexe; • măsurarea semnalelor fiziologice pentru dezvoltarea aplicaŃiilor biotehnologice; • modelarea fenomenelor complexe din fizică, biologie, sociologie şi economie folosind automate celulare şi agenŃi inteligenŃi. Pornit ca un program naŃional, NexusT a luat proporŃii globale prin prezentarea în cadrul conferinŃelor internaŃionale dedicate educaŃiei în ştiinŃă şi tehnică a unor aspecte legate de implementarea acestuia în câteva centre pilot, unul din acestea fiind Suceava unde este activ ca parteneriat ONG – Colegiu – Universitate – Palatul copiilor. Programul intră în al treilea an de funcŃionare, dar rezultatele se vor obŃine după 5 ani. 6. Concluzii GeneraŃia actuală este prima generaŃie „fără profesori", căci nici noi nu ştim cum, şi în ce fel, ar fi mai bine să o pregătim pentru viaŃă, în numele dezvoltării, eficienŃei şi bunăstării. Problema

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

377

aceasta s-ar rezolva doar punând împreună mintea şi inima, tineri şi vârstnici, pragmatici sau visători. Se pare că învăŃarea va fi în viitor pe baza programelor şi curriculei deschise şi va avea doi gradienŃi: • gradientul orizontal permite fiecărui tânăr să acumuleze cunoştinŃe în domeniul său de interes sau la graniŃa acestuia cu alte domenii, în funcŃie de capacităŃi şi năzuinŃe; • gradientul vertical se referă la nivelele la care se găseşte la un moment dat tânărul: gimnaziu, liceu, universitar, profesori. Fiecare nivel poate asigura un sprijin categoriei cu o bază a cunoştinŃelor inferioară, ajutând rapid la înŃelegerea şi depăşirea unor aspecte. Profesorii pot apela şi ei la specialiştii care sprijină proiectul şi care lucrează în importante instituŃii de învăŃământ şi cercetare. • O altă caracteristică a învăŃământului ştiinŃific şi tehnic contemporan o reprezintă cele două planuri educationale: • un plan corespunzător familiarizării tinerilor cu domeniul cercetării, cu modul de abordare a unei teme de studiu, metodologia experimentului şi prezentarea rezultatelor obŃinute; • un plan dedicat familiarizării profesorilor cu metodele şi tehnicile didactice specifice acestui tip de învăŃare. În urma încercării de implementare a programelor mai sus prezentate se pot trage următoarele concluzii: Programul - Intel Design & Discovery a fost implementat pe un grup de elevi din primele clase de liceu sub forma unui cerc, timp de un an şcolar, folosind materielele şi metodica originală. Tinerii nu au fost selectaŃi, ci au fost acceptaŃi cei interesaŃi de program. Este de departe cel mai bun program destintat formării tehnice şi formării spiritului inventiv şi de inovare pentru preuniversitar. Avantaje: permite o dezvoltare a imaginaŃiei şi o orientare a tânărului spre inovare şi design. Este cel mai inovativ şi pragmatic program testat ducând la rezultate rapide, fără a interveni plictiseala tânărului. Are la bază o serie de kit-uri educaŃionale simple, uşor de procurat de profesor. Se trece uşor de la un domeniu la altul. Dezavantaje: Fiind axat pe rapiditatea găsirii de soluŃii noi, nu există o prezentare iniŃială suficient de detalită a experimentelor. Ar fi ceva de tipul „priveşte efectul acesta, nu ne interesează cum apare, trebuie doar să-l folosim într-un produs ...”. Psihologia copilului din România (la care nu pragmatismul e partea tare, ci înŃelegerea elementelor ascunse ce stau la baza unui fenomen) blochează de multe ori demersul pedagogic prin multe întrebări suplimentare referitoare la generarea efectului şi standul ce pune în evidenŃă efectul. Acestea pot fi studiate şi pot primi un răspuns, dar nefiind prinse în resursa timp, şi nici dezvoltate în materialele specifice, conduc în cele mai multe ori la disfuncŃii şi întârzieri. Totodată multe experimente conŃin greşeli. Acest lucru e de multe ori bun în învăŃare pentru că elevul încearcă să găsească elementul greşit, dar numai dacă are o bază de cunoştinŃe care spuneam că lipseşte în acest caz. Programul SucPrim a fost testat ca opŃional pe 4 clase de elevi timp de un an. Este dedicat studiului ştiinŃelor doar în ciclul primar. O altă problemă este numarul divers de domenii, nu toate interesante pentru elevi. Institutorii tebuie să-şi dorescă implementarea unui astfel de program care diferă de metodica utilizată curent. Avantaje: elevii învaŃă prin experiment şi prin descoperire. Ajung să înŃeleagă efectul studiat, să perceapă şi să conştientizeze femomenul fizic sau chimic sub multiple aspecte. Materialele necasare experimentelor sunt foarte ieftine şi la îndemâna oricui să le procure. ÎnvăŃarea se face temeinic, implică experimental elevul şi-l atrage spre studiu, îi formează abilitatea de a expune observaŃiile proprii şi de a gândi critic, de a face clasificări şi de a experimenta. Dezavantaje: programul are nevoie de resurse mari de timp. Un fenomen care se predă prin metoda clasică într-o oră şi permite şi vizualizarea unui experiment adecvat, în programul SucPrim are nevoie de 8 până la 12 ore. Programul de 4 ore zilnic din învăŃământul primar nu asigură nici

378

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

măcar parŃial necesarul de timp pentru impementarea unui astfel de program altfel decât experimental sau pasager. Institutorul are nevoie de foarte mult timp pentru a pregăti o astfel de lecŃie pentru o temă nouă. Programul Hends-on Science a fost implementat pe un grup de elevi de liceu din diverse clase de studiu, voluntari la un Colegiu de renume din Suceava. Avantaje: elevii au devenit interesaŃi de implementarea sistemelor moderne de achiziŃii de date în realizarea experimentelor de fizică, biologie şi chimie. Programul face apel la imaginaŃia elevului şi a profesorului pentru a moderniza un experiment existent sau pentru a crea un experiment nou având la dispoziŃie un sistem de achiziŃie şi senzori. Programul îmbină elemente tehnice inovatoare şi elemente de studiu din ştiinŃă. Dezavantaje: aria de creativitate este mult îngrădită existând în general o temă ce trebuie rezolvată având la dispoziŃie un grup standard de echipamente. Programul se reduce la „avem astea ... cum punem cât mai multe fenomene studiate în evidenŃă?”. Programul conduce la o îngrădire a gândirii, orice altă problemă pusă tinerilor aceştia încercând să o rezolve doar în maniera învăŃată (nu fără a-şi pune gândirea la lucru). Programul NexusT a fost testat timp de doi ani pe echipe de diverse vârste. Avantaje: program deschis, acesta este dedicat formării ca cercetători a tinerilor de orice vârstă, de la gimnaziu la studenŃie. Programul are o componentă importantă dedicată profesorilor (implică formarea noilor profesori şi mentori). Are elemente de creativitate dar pune accent pe înŃelegerea profundă a naturii lucrurilor şi fenomenelor. Formează tinerii pentru activitatea de cercetare folosind structuri transversale şi verticale, având la bază comunicarea în şi între echipe, în şi între diverse domenii. Dezavantaje: pune la încercare răbdarea tinerilor care de obicei abandonează programul, rămânând doar cei foarte puŃini ce doresc să se formeze ca cercetători şi care doresc să pătrundă tainele acestei lumi ce are la bază Complexitatea şi gândirea neliniară transdisciplinară.

BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.complexity.ro/html/viziune_nexus.html (Centrului pentru Studii Complexe) [2] http://www.intel.com/EDUCATION/ (Programele educaŃionale Intel) [3] http://www.hsci.info/ (Programul Hands-on Science) [4] http://www.inrp.fr/inrp (Institut National de Recherche Padagogique Francais) [5] http://www.ccdsv.go.ro/ (Casa Corpului Didactic Suceava) [6] http://www.nexustsv.ro (Programul NexusT la Suceava)

Cunoaşterea în ecuaŃia noii economii Muntean Doina – Academia Comercială Satu Mare, [email protected] Abstract Noua economie îşi are geneza în dinamica economică marcată de amplificarea şi diversificarea sectoarelor economice de mare performanŃă, de expansiunea mijloacelor informaŃionale, de creşterea rolului mass-mediei în promovarea ideilor şi realităŃilor economice. Reactivitatea şi creativitatea umană constituie valorile-cheie ale lumii economice care se naşte şi prinde contur sub ochii noştri. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creşterii şi al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Profundele transformări care îmbogăŃesc mediul creat de om, ca şi amplificarea relaŃiei între om şi mediul ambiant, deschid noi orizonturi cunoaşterii şi creativităŃii ştiinŃifico-tehnice, economice şi ecologice.

1. Introducere Zilnic observăm ritmul accelerat al schimbării atingând toate aspectele existenŃei umane. Creativitatea umană ne-a adus la un punct în care nu avem nici o idee ce se va întâmpla în viitor. EducaŃia este aceea care ar trebui să ne ducă spre acest viitor ce nu-l putem înŃelege. Elevii zilelor noastre sunt aceia care se vor pensiona peste 40 – 50 de ani. Nimeni nu are nici o idee cum va arăta lumea peste 5 ani. Şi totuşi trebuie să-i educăm pentru acest viitor! În asemenea împrejurări specifice erei multimedia educaŃia este unul din lucrurile ce-i defineşte pe oameni. În zilele noastre creativitatea este la fel de importantă în educaŃie precum ştiinŃa de carte. Lumea de astăzi fiind foarte diversă, s-a conturat conceptul de Nouă economie, ca realitate a începutului mileniului trei. Prima oară noŃiunea de noua economie a fost relevată în anul 1996 în publicaŃia Business Week, ca model economic de provenienŃă americană, de expresie liberală, ca o sinteză între realităŃi, aspiraŃii şi anticipări spre care se consideră că va trebui ca toate economiile Ńărilor lumii să evolueze. Lansarea acestui concept a generat o mare preocupare pentru mulŃi specialişti economişti, sociologi, psihologi şi politicieni din Europa şi Asia, formulându-se atât opinii favorabile, precum şi unele nuanŃări sau chiar reticenŃe. Noua economie îşi are geneza în dinamica economică marcată de amplificarea şi diversificarea sectoarelor economice de mare performanŃă, de expansiunea mijloacelor informaŃionale, de creşterea rolului mass-mediei în promovarea ideilor şi realităŃilor economice. Pornind de la unul dintre cele mai importante fenomene, Internet-ul, şi de la revoluŃia computerelor care l-au creat, Ńinând seama de declinul IBM şi ascensiunea Microsoft, putem aprecia mai bine rolul şi funcŃiile teoriei economice generale. Tehnologiile se schimbă rapid, iar teoria economică continuă să ghideze activităŃile umane raŃionale, ne permite să înŃelegem mai bine cum funcŃionează economiile la începutul mileniului trei.[1] Profundele transformări care îmbogăŃesc mediul creat de om, ca şi amplificarea relaŃiei între om şi mediul ambiant, deschid noi orizonturi cunoaşterii şi creativităŃii ştiinŃifico-tehnice, economice şi ecologice. Este vorba de vocaŃia omului de a crea punŃi şi de a înlesni trecerea de la o perioadă la alta a evoluŃiei societăŃii, în general, şi a economiei, în special, parcurgându-se un anumit tip de mişcare, tranziŃia fiind permanentă.

380

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

2. Societatea informaŃională Reactivitatea şi creativitatea umană constituie valorile-cheie ale lumii economice care se naşte şi prinde contur sub ochii noştri. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creşterii şi al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Cu marile avantaje pe care Internetul le aduce (e-mail, comerŃ electronic şi tranzacŃii electronice, piaŃa Internet, cybermarketingul, distribuŃia de conŃinut, teleactivităŃile etc.) prin cuprinderea în sfera informaŃiei electronice a unui număr cât mai mare de cetăŃeni, se trece la Societatea InformaŃională. Rapiditatea cu care Societatea InformaŃională se transformă într-o societate a informaŃiei şi a cunoaşterii determină o nouă gândire care să Ńină seama nu numai de piaŃa Internet şi efectul informaŃiei pe Internet asupra tuturor, ci şi de efectul cunoaşterii ca factor care impune recunoaşterea bunurilor intangibile, în general, în crearea de valoare, precum şi de cerinŃele realizării unei societăŃi sustenabile. Se spune astfel că societatea spre care ne îndreptăm este, sau va fi, Societatea InformaŃională cu economia bazată pe cunoaştere. Pe plan internaŃional se înŃelege tot mai bine legătura care există între crearea noii economii bazate pe cunoaştere şi inovare, tehnologie, productivitate şi bunăstare, legătură care se stabileşte fără a lua în considerare diferenŃele culturale şi este aplicabilă atât statelor dezvoltate din punct de vedere industrial, cât şi statelor în curs de dezvoltare. Acest tip nou de economie este o economie bazată pe cunoştinŃe şi idei, în care factorul-cheie al prosperităŃii şi creării de locuri de muncă îl constituie gradul de implementare a ideilor, inovaŃiei şi tehnologiei în toate sectoarele economiei. Pentru epoca pe care o parcurgem, noua economie înseamnă: • dezvoltarea noilor forme de business făcute posibile de comunicarea cvasiinstantanee prin intermediul reŃelelor inteligente (Internet, GSM, etc.); • dezvoltarea tehnologiilor înalte (high tech); • activităŃile legate de compensarea efectelor nocive ale dezvoltării societăŃii umane asupra mediului. Studierea problemelor legate de noua economie începe prin studiul utilizării tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor Ńinându-se seama de aspecte de ordin: tehnic (hardware şi software, vulnerabilitatea sistemelor informatice), managerial (de mare utilitate în stabilirea politicii afacerilor); legal (noi reglementări şi legi, impunerea aplicării eficiente a prevederilor legale, sancŃionarea criminalităŃii economice etc.); educaŃional (utilizatorii tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor trebuie să devină conştienŃi de funcŃiile şi efectele potenŃiale generate de mijloacele tehnice utilizate şi să înveŃe cum şi când le pot folosi în siguranŃă); etic (etica informaticienilor); şi de piaŃă (competiŃia şi cererea utilizatorilor de mijloace tehnice pot genera multe perfecŃionări tehnice atât ca hard cât şi ca soft).[2] În prezent se arată din ce în ce mai clar că lumea face o trecere rapidă de la economia bazată pe industrie la una bazată pe cunoaştere. În timp ce a doua revoluŃie industrială a fost iniŃiată în industria bazată pe munca intensivă de producŃie de pionieri ai automobilelor precum Ford, este clar că această a treia revoluŃie este condusă de sectorul serviciilor bazate pe cunoaştere care ar putea fi numit sectorul quaternar al SocietăŃii InformaŃionale. Ca urmare a dezvoltării sectorului quaternar, apare cu necesitate nevoia conceperii, susŃinerii şi implementării unor strategii de formare şi dezvoltare a noilor competenŃe. Literatura de specialitate relevă ca fiind fundamentale următoarele strategii de formare şi dezvoltare a competenŃelor şi utilizării tehnologiei informaŃiei: • ÎnvăŃarea prin explorare. Acest tip de strategie de învăŃare are avantajul substanŃial că subiectul este sprijinit şi încurajat să exploreze sistemul prin prisma activităŃilor, sarcinilor pe care le are de realizat.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

381

• ÎnvăŃarea prin descoperire. InterfaŃarea este proiectată astfel încât să sugereze descoperirea diverselor instrumente şi funcŃiile asociate acestora. • Utilizarea erorilor în învăŃare. Managementul erorii susŃine rolul pozitiv al erorii în învăŃare. Dacă prevenirea erorii încearcă să reducă numărul de acŃiuni incorecte, ridicând o barieră între acŃiune şi eroare (deşi eroarea va rămâne omniprezentă), managementul erorii încearcă să ridice bariere între eroare şi consecinŃele ei negative. Managementul erorii arată ca eroarea are efecte negative dar şi efecte pozitive. Sub aspect negativ, eroarea tulbură şi frustrează subiectul. Aceste aspecte afective negative pot fi reduse prin învăŃarea strategiilor de manipulare a erorilor. Multe din adversităŃile erorilor provin din stări care sunt dificil de eliminat sau nu se ştie cum să fie eliminate. • ÎnvăŃare prin utilizare. Efectuarea de sarcini cu ajutorul tehnologiei informaŃiei implică „învăŃarea prin a face”: realizarea de sarcini în contexte variate care să permită operaŃionalizarea cunoştinŃelor şi facilitarea transferului lor în contexte noi. Acest fapt este cu atât mai important cu cât evoluŃia sarcinilor, dar mai ales a tehnologiei informaŃiei este extrem de dinamică. • ÎnvăŃarea permanentă. ConŃinutul trebuinŃelor, a mijloacelor de satisfacere a lor, a sarcinilor, ca şi tehnologia informaŃiei, sunt într-o continuă evoluŃie. Dacă totul este dinamic, stilul de viaŃă şi strategiile de activitate sunt obligate să Ńină pasul cu această evoluŃie. Aceasta înseamnă că învăŃarea trebuie să fie permanentă, şi să susŃină adaptarea continuă la schimbare. • ÎnvăŃare prin imersiune. Rezultatul învăŃării printr-o astfel de strategie este foarte fiabil, dar foarte costisitor din punct de vedere al efortului şi timpului consumat. Acest efort poate fi însă puternic susŃinut afectiv şi motivaŃional. Se consideră că economia viitorului va fi în linii generale cu totul diferită de ceea ce este astăzi. Această nouă economie îşi va găsi suportul în progresele ştiintei şi tehnicii, în tehnologiile viitorului, care ar trebui să funcŃioneze prioritar în funcŃie de cerinŃele de mediu. Această tendinŃă se manifestă cu precădere în industria informatică. Economia viitorului, pe de altă parte, va trebui să fie mult mai eficientă decât cea de astăzi; motivaŃia este cunoscută deja: populaŃia creşte mereu, iar resursele sunt adesea limitate, chiar dacă în prezent are loc o importantă mutaŃie în locul şi rolul factorilor de producŃie. Este vorba de procesul de creare a unui nou mod de civilizaŃie (având la bază mai ales elemente ce decurg din ştiinŃă şi tehnică), dar care se va găsi într-un permanent conflict cu celelalte civilizaŃii existente astăzi, care şi ele încearcă să îşi extindă influenŃele.[3] În societatea informaŃională, resursa economică de bază, nu mai este nici capitalul, nici pământul, nici munca fizică, ci cunoaşterea. Cel mai important factor de producŃie devine fiinŃa umană - cheia competitivităŃii stă în capacitatea indivizilor şi a grupurilor de a produce cunoaştere şi a o utiliza în mod eficient. Rolul central acordat actorului social, individ sau colectivitate, în producerea cunoaşterii, modifică percepŃia privitoare la avuŃia productivă a naŃiunilor. 3. Rolul Internet-ului în noua economie Internetul este vital în viaŃa modernă. ApariŃia sa a provocat progresul organizaŃiilor virtuale, companii ale căror activităŃi sunt exclusiv pe Internet, în acelaşi timp în care afacerile tradiŃionale au devenit active pe web. Au apărut noi forme de asociere şi relaŃionare în afaceri. IT face viabilă o nouă forma de integrare - integrarea virtuală, care a devenit o alternativă puternică la integrarea verticală care îşi pierde eficacitatea ca şi sursa de avantaje competitive. La rândul său, Internet-ul este bazat pe un protocol deschis care a fost conceput să tolereze erori cauzate de utilizarea căilor redundante, cu ideea de a fi o reŃea publică la nivel mondial. Permite creştere continuă şi aderenŃa noilor participanŃi fără costuri ridicate. Este o tehnologie puternică care măreşte foarte mult eficienŃa operaŃională şi deschide noi oportunităŃi de afaceri.

382

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Internet-ul reprezintă mai mult decât o simplă evoluŃie naturală a aplicaŃiilor IT. El reprezintă o resursă nouă, calitativă pentru comunicarea universală. Natura publică a Internet-ului s-a alăturat bogăŃiei sale în creştere şi funcŃionalităŃii, a produs un scenariu care revoluŃionează structura corporativă a erei industriale şi creează noi căi pentru strategia competitivă. Cei mai mari beneficiari sunt reprezentaŃi de companiile tradiŃionale care din ce în ce mai mult realizează parteneriate pentru a-şi dezvolta afacerile. Internet-ul este încă în plina evoluŃie şi mult din întregul său potenŃial nu a fost încă explorat. Este în creştere şi învăŃare prin utilizarea tehnologiei. În acest mod, Internet-ul va fi infrastructura economiei secolului al XXI-lea la fel ca electricitatea, căile ferate, autostrăzile şi alte sisteme de transport care au servit acest scop la începutul secolului XX. Internet-ul a produs deja câştiguri necontestate prin reducerea costurilor tranzacŃiilor, facilitarea căutărilor, coordonarea şi acordul între companii, diferit de modelul tradiŃional al erei industriale. Majoritatea modelelor de afaceri ale erei industriale se luptă să folosească cât mai bine tehnologiile Internet. Unul dintre motivele acestei lupte este că corporaŃiile valului al doilea şi chiar al treilea văd tehnologia ca un mijloc care face posibilă îndeplinirea mai bună a unor scopuri. În mod tipic, tehnologiile dezvoltate la scară largă de către corporaŃiile industriale sunt produsul unei efort de regândire şi replanificare astfel încât noile tehnologii să reducă costul şi în acelaşi timp să îmbunătăŃească calitatea produselor şi viteza de reacŃie pe piaŃă. O dată ce oportunităŃile sunt identificate, echipele evaluează rolul pe care tehnologia informaŃiei îl joacă în implementarea celor mai bune soluŃii. Dar în Noua economie, tehnologia Internet nu este un simplu mijloc (enabler) ci un mijloc în sine de progres (driver), sau mai bine spus principalul factor de creştere şi dezvoltare al unui nou model de afaceri. Net-economia sau Noua economie va modifica profund natura întreprinderii de mâine. Va impune o nouă paradigmă organizaŃională pentru întreprinderi. Noile tehnologii informaŃionale şi comunicaŃionale vor antrena modificări cu impact pe termen lung asupra organizării întreprinderilor.[4] Disponibilitatea universală a informaŃiei şi schimbarea acesteia în timp real permite o mai bună administrare a organizaŃiilor, din ce în ce mai mari şi din ce în ce mai complexe. 4. Era cunoaşterii Era cunoaşterii funcŃionează. Cunoaşterea este caracteristica principală a societăŃilor de mâine. Se poate defini cunoaşterea drept capacitatea de a acŃiona, ca un potenŃial de acŃiune. Cunoaşterea ştiinŃifică şi tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acŃiona. Statutul privilegiat al cunoaşterii ştiinŃifice şi tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile ştiinŃifice sunt în general considerate a fi credibile, obiective, conforme realităŃii, sau de nediscutat, ci din faptul că această formă de cunoaştere, mai mult decât oricare alta, creează continuu noi oportunităŃi de acŃiune. Cunoaşterea devine din ce în ce mai mult baza şi principiile care ghidează activitatea omului. Cu alte cuvinte, acum organizăm realitatea după cunoaşterea pe care o posedăm. Un aspect nou al cunoaşterii este acela de factor economic. Într-o companie crearea de cunoaştere nouă nu este o activitate specializată a departamentului de cercetare şi dezvoltare. Este un mod de comportare, un mod de a fi. Într-o companie fiecare este un lucrător al cunoaşterii (knowledge worker), ceea ce îi conferă şi caracterul de antreprenor. Giovanni Dosi consideră economia ca un sistem distribuit de diverse piese (obiecte) de cunoaştere.[5] Se poate defini cunoaşterea drept capacitatea de a acŃiona, ca un potenŃial de acŃiune. Cunoaşterea ştiinŃifică şi tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acŃiona. Statutul privilegiat al cunoaşterii ştiinŃifice şi tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile ştiinŃifice sunt în general considerate a fi credibile, obiective, conforme realităŃii, sau

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

383

de nediscutat, ci din faptul că această formă de cunoaştere, mai mult decât oricare alta, creează continuu noi oportunităŃi de acŃiune. Cunoaşterea, spre deosebire de muncă, pământ şi capital, este un activ care se apreciază pe măsura utilizării. Cu cât sunt utilizate mai mult, cu atât cunoştinŃele devin mai efective şi eficiente. În acest sens trebuie să folosim darul imaginaŃiei umane inteligent. Singurul mod în care se poate face acest lucru este să apreciem capacităŃile noastre creative pentru bogăŃia de care dau dovadă, şi tinerii noştri pentru speranŃa ce o reprezintă. Iar sarcina noastră este să educăm întreaga lor fiinŃă pentru a face faŃă viitorului. Este posibil ca noi să nu vedem acest viitor, dar ei îl vor vedea. Sarcina noastră este să-i ajutăm să facă ceva din el. Putem trage concluzia că în acest „Mileniu al MinŃii”, unica manieră de a fi competitivi şi de a menŃine un echilibru în vieŃile noastre este nu să muncim mai mult, ci mai bine, să alegem calitatea, în detrimentul cantităŃii.

BIBLIOGRAFIA

[1] Paul Tănase GhiŃă, „ConvergenŃe. Aşteptări şi realităŃi observabile”, în „ConvergenŃe economice”, Bucureşti, Editura Economică, 2002, p. 22 şi urm. [2] E. Dobrescu, T. Postolache, Consemnări economice, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, p. 7-10. [3] Barbu, C., M., (2004), Conturarea societăŃii viitoare: Economie şi Cunoaştere, articol electronic disponibil la: http://ro-gateway.ro/node/181669/comfile/download/barbu.1.doc.doc?version_id=187726; [4] Thomas S. Wurster, Philip Evans, Blown to bits. How the new economics of information transforms strategy, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts, Hardcover, 2000. Microsoft Reader edition (eBook), 2000. [5] Giovanni Dosi, The Contribution of Economic Theory to the Understanding of a Knowledge – Based Economy, p. 123-129.

Promotion of entrepreneurial skills through E-learning Luca Nicolae, E-Learning Responsible TUM, Quality Management Department, Technical University of Moldova Abstract In this paper we would offer solutions for the SMEs sector in the post-crisis period, focusing on entrepreneurial culture development through educational tools. Except for the national and European programs for SMEs development (see Summits’ Programs for launching the Eastern Partnership), the society needs skills and abilities in business management. In order to satisfy this crucial need we must create distance courses for potential businessmen, which would allow them to simultaneously learn and activate in the field.

1. European Commission dealing with SMEs problems The SME’s sector has the major share in the total number of enterprises and it represents the pillar of national economy, while its contribution to creating work places it’s enormous. One of the facts we should mention is the underdeveloped entrepreneurial culture in Moldova, despite the forecasted raise of small enterprises in the post crisis period. While the non-profit organizations keep offering consultancy for SMEs and the Government has modified the educational plans in professional schools and universities, by introducing classes in the business field, the problems related to developing entrepreneurial skills of individuals that are already employed or run businesses remains unaddressed. The policies concerning the entrepreneurial activity become crucial in the context of the crisis and they relate to the world wide business environment. The major goals of these policies are to support and facilitate the process of creating new companies, also to establish a dynamic business environment where every business has access to both local and international markets. We should also mention that especially SMEs are the most important reserves for employing work force that is unemployed due to the crisis. Even before the crisis, in order to support this grand economic force under the name of “Small and Midsize Enterprises”, the European Union implemented a set of programs, oriented particularly to improving the European SME’s environment: 1. The entrepreneurial spirit – development and skills 2. Improving access to financing sources. 3. Supporting research and innovation 4. Ensuring fair competition We will briefly refer to the first two programs mentioned above. The entrepreneurial spirit – development and skills Entrepreneurs - individuals with a developed business sense that can transform an idea into a profitable company are the primary driving force of a prosperous economy. They also represent the key factor for creating work places, increasing economic development and competitiveness of the European economy during and after crisis. Never in history has the access to updated information and knowledge been more vital for creating a competitive set of skills and guaranteeing a secure job. The European Union is actively promoting lifelong learning: the access of all Europeans to education and professional development during all their active life. EU is targeting to stimulate individuals’ abilities and update their qualifications.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

385

Another important aspect of this program is that the communitarian financing offered to all EU regions is used for supporting and developing ideas in the field of entrepreneurial education. The European Social Fund is the primary communitarian source that offers financial support, addressing human resources issues and sustaining development of professional and business skills. During 2000-2006, The Fund has offered approximately 70 billion Euros for projects all over Europe. The same amount is planned to be assigned for 2007-2013. Improving access to financing sources. At present the European Commission is implementing a set of programs specially designed for improving the financial environment in the European SME’s sector. Through the financial tools that the European Commission has developed, it provides guarantees to SMEs, which facilitates the process of obtaining loans from the bank. In the same context, the European Commission helps SMEs with obtaining venture capital investments. These financial instruments are managed by the European Investment Fund (EIF), on behalf of the European Commission. The Commission also cooperates with local authorities for improving the financial environment for small and midsize enterprises. Through experience exchange and best practices between national governments, the Commission allowed its member states to generate tangible improvements in the SMEs financial environment. The Commission also got involved in the negotiation process between bankers and small enterprises in order to identify and reduce the barriers that SMEs can encounter during financing. 2. Entrepreneurship in Moldova - problems and solutions. Considering the financial situation in Republic of Moldova the governmental financial instruments are at its minimum, while the only chance for ‘survival’ are the funds acquired by citizens working abroad, which are now returning in the country. The vast majority of these individuals had acquired certain experience and know-how in different areas, but in order to apply this new knowledge they would need business skills and abilities, skills which they weren’t able to develop in the soviet period. Consequently, this is our first subject: The entrepreneurial spirit – development and skills. The business skills are needed by all individuals in order to successfully manage a business. This is the Universities and both governmental, and non-governmental institutions must act as promoters of entrepreneurial culture. When analyzing these matters, there is a set of issues that need to be addressed: - how exactly and where do we settle the actual educational process - where do we get the necessary financial resources We can certainly forecast that a vast majority of individuals, that came back from abroad will either seek employment or start a new business. So for these active individuals, with high chances of success and accomplishment, the training and education in the entrepreneurial field is a vital necessity. What solutions can we offer in order to satisfy this need? One way would be to conduct elearning studies with business profile. This way only we can insure the entrepreneurial development of a virtually unlimited number of individuals, and most important, without interrupting their professional activity. Nowadays, this type of learning can be easily implemented with the e-learning platform “Moodle”. Both, institutions, as well as teachers involved in the entrepreneurial education, have to find the best way of developing a full, efficient educational plan for this field. Subsequently, cooperating with e-learning professionals, the institutions must implement a complete, comprehensive course of entrepreneurial distance learning.

386

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

What are the benefits of this type of learning? - Minimal expenses of implementing and managing the educational process. - Flexibility – the students can chose the time, the place and the pace of their studies, thus the studying process becomes an individualized one. This form of studies will open a tremendous amount of opportunities for most professionals; it would also help individuals considerably increase their income. In what concerns businesses, this educational method, would exponentially increase the chances of success for entrepreneurs and would guarantee a profitable business.

BIBLIOGRAPHY

[1] Guide d’information sur les actions de l’Union en faveur des PME. Commission Européenne, 2007 [2] http://www.euractiv.fr/marche-interieur-entreprises/article/

SECłIUNEA E

Training şi management educaŃional Strategii, Obiective, Calitate

• • •

Modele şi Metodologii (e-Learning, e-Pedagogy, e-Training, e-Skills) Tehnologii (ADL, WBE, WBT, VR) SoluŃii software (CG, Web, AI)

Structuri, management şi legislaŃie în învăŃământul superior Studiu de caz: Carta universitară declarată parŃial neconstituŃională din 11 iunie 2009 Marin Vlada – Universitatea din Bucureşti, vlada[at]fmi.unibuc.ro Adrian AdăscăliŃei – Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi, aadascal[a]tee.tuiasi.ro Abstract Lucrarea prezintă un studiu de caz privind neconstituŃionalitatea dispoziŃiilor art.72 alin. (5) din Legea nr.128/1997 şi implicaŃiile deosebite ale acesteia pentru Carta universitară. Prin Decizia nr. 731 din 7 mai 2009 (publicată în M. Of. Partea I nr. 395 din 11 iunie 2009), Curtea ConstituŃională a României a declarat ca neconstituŃionale dispoziŃiile art.72 alin. (5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, dispoziŃii potrivit cărora "AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituŃiei, potrivit legii". Se abordează argumentele care stau la baza deciziei de neconstituŃionalitate şi se face o analiză a evoluŃiei în timp a dinamicii reglementărilor structurilor şi funcŃiilor de conducere în învăŃământul superior. În lucrare se argumentează această situaŃie printr-un studiu comparativ şi demonstrativ. Se constată că multe FacultăŃi din România funcŃionează fără Regulament de organizare şi funcŃionare.

1. Introducere Managementul unei activităŃi pentru rezolvarea sarcinilor ce rezultă din obiectivele unei societăŃi/organizaŃii/firme trebuie să scoată în evidenŃă următoarele aspecte foarte importante: • Proiectarea – ansamblu de concepte şi idei, metode şi tehnici, scheme şi modele pentru elaborarea unui sistem care să conducă la obŃinerea obiectivelor declarate ale unei activităŃi; • Planificarea – generarea de operaŃii, acŃiuni şi etape în conformitate cu planificarea corespunzătoare unei activităti; • Organizarea – generarea de relaŃii, structuri şi proceduri privind implementarea proiectării şi planificării în vederea obŃinerii obiectivelor unei activităŃi; • Controlul, testarea şi întreŃinerea – activităŃi de urmărire, testare şi întretŃnere a rezultatelor obŃinute ca urmare a acŃiunii procedurilor generate; • Feed-Back – analiza şi compararea rezultatelor cu obiectivele activităŃii şi realizarea de modificări, actualizări şi perfecŃionări ale celorlalte faze de management. Complexitate activităŃii de management depinde de complexitatea sistemelor şi subsistemelor supuse managementului. De altfel, orice activitate umană poate fi supusă managementului. Sistemul de educaŃie din Romania, în particular sistemul de învăŃământ superior, se supune regulilor generale din teoria sistemelor privind conceperea structurilor şi funcŃionarea componentelor din sistem, organizarea activităŃilor şi a managementului, controlul activităŃilor, metodologiile, legislaŃia etc. PerformanŃa în educaŃie este străns legată de performanŃa managementului şi de calitatea legislaŃiei după care este organizată şi funcŃionează educaŃia. 2. Structuri, management şi legislaŃie Potrivit legii şi prin Carta Universitară (CU), structurile şi funcŃiile de conducere a unei universităŃi sunt reglementate conform politicii de dezvoltare a învăŃământului superior [1]. Deşi, în Ńări ale Uniunii Europene aceste reglementări sunt diverse şi specifice de la o Ńară la alta, în

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

390

România s-a perpetuat o tradiŃie privind modul de organizare şi de management al învăŃământului. PerformanŃele, eficienŃa şi rezultatele sistemului de învăŃământ superior depind de structurile de organizare, de management, şi de structurile de control. De aceea, periodic aceste elemente sunt într-o continuă schimbare şi adaptare la realităŃile momentului. MentalităŃi individuale sau colective, intrese individuale sau de grup, pot influenŃa pozitiv sau negativ evoluŃia sistemului [12]. Important este să existe structuri, reguli şi metodologii care să regleze diverse situaŃii atunci când este cazul unor anomalii ce pot dăuna evoluŃiei (Fig. 1, Fig. 2). Senatul UniversităŃii

FacultăŃi

Comisii specialitate

Departamente

AdministraŃie

Catedre

Catedre

Departamente

Comisii specialitate

AdministraŃie

AdministraŃie

Fig. 1 Structura generala de organizare a unei universitati

- Senatul - Biroul Senatului

- Consiliul Fac. - Biroul Consiliului

- Decan

- Prorectori - Secretar ştiinŃific

- Directori Dep.

- Prodecani - Secretar ştiinŃific

- Conducere

- Şef de catedră

- Directori Dep.

- Biroul Catedrei

- Secretar ştiinŃific

- Secretar ştiinŃific

- Conducere administraŃie

administraŃie

Fig. 2 Conducerea / managementul unei universităŃi

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

391

Având în vedere complexitatea acestor structuri de organizare şi a funcŃiilor de conducere, se impune cu atât mai mult ca acestea să fie bine definite, precizate şi cunoscute de întreaga comunitatea academică (studenŃi, profesori, cercetători). În [12] s-au evidenŃiat şi studiat următoarele aspecte privind organizarea şi managementul în sistemul de învăŃământ românesc de la momentul respectiv, anul 2005: 1. FacultăŃile funcŃionează fără regulament de organizare şi funcŃionare; 2. CompetenŃele şi răspunderile persoanelor cu funcŃii de conducere nu sunt definite; 3. ŞedinŃele de catedră şi ale Consiliului facultăŃii nu sunt reglementate; 4. Ordinea de zi şi hotărârile Consiliului FacultăŃii şi ale Senatului nu sunt aduse la cunoştinŃa comunităŃii academice; 5. Definirea competenŃelor Adunărilor Generale anuale ale cadrelor didactice. Fără a face un studiu statistic, sondaj de opinie, sau clasificare după criterii ştiinŃifice, doar printr-o simplă căutare pe site-urile universităŃilor şi facultăŃilor din toată Ńara, ne-am propus să comparăm dacă aspectele semnalate în enumerarea 1-5 mai există sau nu. Aspecte pozitive semnalate a) În anul 2004, conform cu [6], Regulament de organizare şi functionare a Facultatea de Drept, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, reglementează: „Art. 11 Hotărârile catedrei se iau cu majoritatea voturilor celor prezenŃi dacă numărul lor reprezintă cel puŃin 2/3 din totalul membrilor catedrei. În cazul neîndeplinirii quorumului, catedra nu poate delibera în mod valabil, ea se întrunindu-se de drept o săptămână mai târziu, caz în care quorumul este de jumătate plus unu din numărul membrilor catedrei. În îndeplinirea atribuŃiilor enumerate la art. 10 lit. c, e, f, g, h hotărârile se iau prin vot secret afară de cazul când catedra decide altfel. Catedra poate decide cu majoritate simplă ca şi alte hotărâri să fie luate cu vot secret” b) Regulament de organizare şi functionare a FacultăŃii de Economie –ASE [9]: „(2) Consiliul facultăŃii se întruneşte în şedinŃe ordinare lunar, conform programării stabilite la începutul fiecărui semestru sau în şedinŃă extraordinară, la convocarea decanului, a Biroului Consiliului sau la solicitarea a cel puŃin jumătate din numărul membrilor Consiliului. (3) ŞedinŃele lunare şi ordinea de zi a acestora se anunŃă prin convocare, cu cel puŃin 72 de ore înainte. (4) Proiectele de hotărâri se depun la secretariatul facultăŃii cu cel puŃin 24 de ore înainte de şedinŃă, urmând a fi difuzate către toŃi membrii Consiliului. (5) Consiliul facultăŃii emite hotărâri adoptate cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi, dacă numărul lor reprezintă cel puŃin 2/3 din numărul membrilor săi. (6) Votul secret se aplică doar în situaŃia alegerii sau demiterii decanului, prodecanilor, cancelarului, şi reprezentanŃilor facultăŃii în Senat.” c) În anul 2008, conform cu [7], Regulament de organizare şi functionare a FacultăŃii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi „Art. 7 – Toate hotărârile Consiliului facultăŃii şi ale Biroului Consiliului FacultăŃii sunt trimise, prin e-mail, tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor din facultate. Art. 8 – ExecuŃia bugetară anuală, delaliată pe capitole de venituri şi cheltuieli, sunttrimise, prin e-mail, tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor din facultate. Art. 9 – Decanul răspunde în faŃa Consiliului facultăŃii de aplicarea Cap. V – STABILIREA ORDINII DE ZI Art. 1 – ŞedinŃele ordinare ale Consiliului facultăŃii sunt programate, de regulă, în adoua zi de joi a fiecărei luni, la orele 12.00, în sala de Consiliu sau într-o sală indicată peconvocator.

392

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Art. 2 – Convocarea Consiliului facultăŃii se face cu cel puŃin 3 zile înainte de dataşedinŃei, de către Biroul Consiliului facultăŃii. Convocarea se face în scris şi nominal; fiecaremembru al consiliului facultăŃii va lua cunoştinŃă de ordinea de zi şi va fi informat privindmaterialele ce se vor analiza.” d) În anul 2008, conform cu [5], Regulament de organizare şi funcŃionare a Senatului, Universitatea din Bucureşti: „Art. 3. Atributiile membrilor Biroului Senatului se stabilesc in prima sedinta de dupa alegeri si se valideaza prin decizia Senatului.Art. 4. Deciziile Biroului Senatului se adoptă prin consens sau, in caz de vot, cu majoritate simpla.Art. 5. Lucrările şedinŃelor de Senat se consemnează în procese verbale, în registre dedicate acestui scop. La procesele verbale ale Senatului are acces oricare membru al Senatului în prezenŃa secretarului ştiinŃific al universităŃii. Copierea proceselor verbale prin orice mijloace este interzisă. La cerere, se pot elibera extrase din procesele verbale, cu aprobarea rectorului.” Aspecte negative semnalate În continuare rămân valabile toate punctele 1.-5. semnalate în [12]. 3. Studiu de caz: Carta universitară declarată parŃial neconstituŃională Curtea ConstituŃională a României - Decizia nr. 731 din 7 mai 2009 Prin Decizia nr. 731 din 7 mai 2009 (publicată în M. Of. Partea I nr. 395 din 11 iunie 2009), Curtea ConstituŃională a României a declarat ca neconstituŃionale dispoziŃiile art.72 alin.(5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, dispoziŃii potrivit cărora “AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituŃiei, potrivit legii.“ Decizia s-a comunicat preşedinŃilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În momentul de faŃă acest articol din Legea nr. 128/1997 este suspendat. ConŃinutul articolului face referire la Carta universitară, în consecinŃă, articolele din Carta universitară ce sunt concepute pe baza art.72 alin.(5) din Legea nr.128/1997, sunt suspendate. Curtea ConstituŃională arată că “în condiŃiile în care dreptul la învăŃătură este garantat de stat, apare normal ca acesta să poată verifica modalitatea în care sunt organizate, ca structură şi atribuŃii, instituŃiile care realizează procesul de învăŃământ, fie ele de stat sau private. ... Art.72 alin.(5) din Legea nr.128/1997 lasă o libertate deplină universităŃilor, ca prin carta universitară să stabilească atribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior, fără o intervenŃie a statului, care ar trebui să acorde girul unei organizări corecte a instituŃiei de învăŃământ. ... Liberul arbitru pe care îl instituie dispoziŃiile art.72 alin.(5) din Legea nr.128/1997 este evident, în condiŃiile în care formularea acestui text lasă deplină latitudine cartei universitare în organizarea structurilor de conducere, precum şi cu privire la controlul modalităŃii de administrare sau de stabilire a politicilor de cadre pe care fiecare facultate le poate face, în temeiul aceleiaşi legi. ... Prin urmare, se instituie un monopol pe care îl deŃine universitatea cu privire la organizare şi funcŃionare, monopol ce nu poate fi desfiinŃat şi intră în contradicŃie cu normele stabilite prin legi organice prin care rectorul este confirmat de ministerul de resort.” Pe de altă parte, Legea învăŃământului nr. 84/1995 (actualizată 27 aprilie 2009) prevede prin art. 188 “Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaŃiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conŃinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv“. Conform acestui articol, articolele de la nr. 56 la 88 din Carta universitară (Capitolul

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

393

VII – Organismele de conducere) sunt nule de drept ca urmare a Deciziei nr. 731/7.05.2009 a CurŃii ConstituŃionale. Carta Universitară a fost adoptată în anul 1996, înainte de Legea nr.128/1997 UniversităŃile din România au funcŃionat până acum după o Cartă Universitară (CU) cu un conŃinut asemănător ce a fost elaborat şi adoptat în anul 1996. De remarcat este faptul că aceasta sa elaborat Ńinând seama de prevederile ConstituŃiei României şi ale Legii ÎnvăŃământului Nr. 84/1995, Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic fiind adoptată abia în anul următor 1997. În dovedirea acestei situaŃii se poate observa că de exemplu, la adresa [1] apare textul: “Prezenta Cartă a fost aprobată de Senatul UniversităŃii din Bucureşti în şedinŃa din 11 ianuarie 1996, cu respectarea prevederilor ConstituŃiei României şi ale Legii ÎnvăŃământului Nr. 84/1995 şi a fost amendată de Senatul UniversităŃii din Bucureşti în şedinŃa din 12 iunie 2003”. De asemenea, la Art. 129. se prevede “Prezenta Cartă este în acord cu prevederile ConstituŃiei României şi ale Legii ÎnvăŃământului”. Prin urmare, nici un articol din Carta Universitară nu se referă la prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, evident din cauză că articolele din Carta Universitară au fost elaborate înainte de anul 1997. Aceste incorectitudini şi inadvertenŃe trebuie corectate. FacultăŃile din România funcŃionează fără Regulament de organizare şi funcŃionare Art. 131 din Carta Universitară (CU) elaborată în anul 1996 (de exemplu CU a UniversităŃii din Bucureşti), prevedea ca în termen de 90 de zile de la data adoptãrii, să se elaboreze regulamentele prevãzute la Art. 9. Acest articol prevedea la lit. a) elaborarea regulamentului privind organizarea şi funcŃionarea facultăŃilor, departamentelor, centrelor de cercetare. Art. 131 din CU modificată în anul 2003 transferă facultăŃilor elaborarea regulamentului privind organizarea şi funcŃionarera acestora şi nu precizează nici un termen de finalizare şi elaborare. Astăzi, după o simplă documentare şi observaŃie (o trecere în revistă a site-urilor universităŃilor şi facultaŃilor), se constată că majoritatea facultăŃilor nu au elaborat acest regulament şi nu funcŃionează după un regulament de organizare şi funcŃionare aşa cum prevede art. 131 din CU. În schimb, există şi facultăŃi din Ńara care au elaborat un astfel de regulament, de exemplu, în anul 2008 au fost elaborate astfel de regulamente la: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi - Facultatea de Geografie şi Geologie, ASE Bucureşti - Facultatea de Economie. La Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca - Facultatea de Drept există un astfel de Regulament din anul 2004. La Universitatea din Bucureşti nu există un astfel de regulament, în schimb în anul 2008 au fost elaborate Regulamentele de organizare şi funcŃionare a Senatului şi respectiv Biroului Senatului. De remarcat este faptul că din prevederile conŃinute în Carta Universitară se deduce că facultăŃile îşi elaborează propriile regulamente şi le supune spre aprobare Senatului (art.131 alin.(2)). Este posibil ca această situaŃie să fi condus la starea actuală în care nici o facultate nu şi-a elaborat propriul său regulament de organizare şi funcŃionare. Având în vedere că structurile de organizare şi conducere din sistemul de învăŃământ naŃional sunt identice şi dispoziŃiile legilor educaŃiei sunt identice pentru acestea, nu sunt necesare regulamente care să difere de la o facultate la alta. Într-adevăr, apar particularităŃi privind denumirile şi numărul catedrelor sau departamentelor din cadrul unei facultăti, dar organizarea, atribuŃiile şi competenŃele acestora nu diferă de la o facultate la alta, sau de la o universitate la alta. De altfel, Decizia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art.72 alin.(5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic s-a pronunŃat de către Curtea ConstituŃională ca urmare a unor dispoziŃii ale legilor organice diferite între sectorul de stat şi cel privat. În consecinŃă, nici Carta Universitară a unei universităŃi nu trebuie să difere de Carta Universitară a altei universităŃi

394

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

în ceea ce priveşte organizarea, atribuŃiile şi competenŃele structurilor şi organismelor de conducere. 4. Noua Lege a EducaŃiei NaŃionale, 15 septembrie 2009 Art. 310 alin (6) de la pag. 267 copiat identic din vechea lege Art. 310 alin (6) de la pag. 267 copiat identic din vechea lege (Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic) - art.72 alin. (5), care a fost declarat neconstituŃional de Curtea ConstituŃională. Demersuri intreprinse pentru corectarea acestui aspect: - http://www.gov.ro/upload/articles/106509/legea-educatiei-nationale.pdf -http://www.cdep.ro/informatii_publice/forum.dispPost?subid=8&tmpl=3 postat de: Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti la data: 08-09-2009 14:38

Fig. 3 Forum de la CD privind dezbaterea Legii educaŃiei

„ATENTIE! - Articol din vechea lege (Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic) copiat identic, dar care a fost declarat neconstituŃional de Curtea ConstituŃională (a se vedea comentariul postat pe 19.08.2009, ora 14.40, http://www.cdep.ro/informatii_publice/ forum.dispPost?subid=8&tmpl=3). - Curtea ConstituŃională a României a declarat ca neconstituŃionale dispoziŃiile art.72 alin (5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, dispoziŃii potrivit cărora "AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituŃiei, potrivit legii." (Deciziile nr. 731 si 732 din 7 mai 2009 publicate în M. Of. Partea I nr. 395 din 11 iunie 2009). Este în cauză Art. 310 alin (6) de la pag. 267: "(6) AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

395

superior sunt stabilite prin Carta universitara a instituŃiei, potrivit legii. ... ". ALINIAT declarat ca neconstituŃional de către CCR. - În legea organică trebuie să apară "AtribuŃiile şi competenŃele" şi nu în Carta universitară. - Ar fi neplăcut ca din start legea să conŃină articole neconstituŃionale prin Decizii ale CCR.”

Concluzii În legea organică trebuie să fie reglementate "AtribuŃiile şi competenŃele", şi nu în Carta universitară.

BIBLIOGRAFIE

[1] Carta Universitară, Universitatea din Bucureşti, http://www.unibuc.ro/ro/carta_universitara, accesat 2009 [2] Curtea ConstituŃională a României, Decizia nr. 731 din 7 mai 2009, http://www.ccr.ro/decisions/ pdf/ro/2009/D0731_09.pdf, accesat 2009 [3] Drept – On line, http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=6396, accesat 2009 [4] Edu Manager, http://www.edumanager.ro/articol.php?id=4256, accesat 2009 [5] Regulament de organizare şi functionare a Senatului, Universitatea din Bucureşti, http://www.unibuc.ro/ro/main_scolaritate_reg_ro , accesat 2009 [6] Regulament de organizare şi functionare a Facultatea de Drept, Universitatea "Babeş-Bolyai" ClujNapoca http://law.ubbcluj.ro/secretare/regulament_facultate.pdf, accesat 2009 [7] Regulament de organizare şi functionare a FacultăŃii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, http://www.geo.uaic.ro/secr/regulamente/reg1/regulament_facultate.pdf , accesat 2009 [8] Regulament de organizare şi de funcŃionare a Consiliului FacultăŃii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, http://www.geo.uaic.ro/secr/regulamente/reg1/ regulament_consiliu.pdf , accesat 2009 [9] Regulament de organizare şi functionare a FacultăŃii de Economie –ASE http://www.economie.ase.ro/ files/Conducere/Regulament_functionare_Facultatea_Economie.pdf, accesat 2009 [11] Vlada Marin, Professional Netwok, http://virtuallearning.ning.com/ , accesat 2009 [12] Vlada Marin, Managementul universitar – TransparenŃă, EficienŃă, Comunicare, Calitate. În ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a III-a, CNIV 2005, Software şi management educaŃional, Editura UniversităŃii din Bucureşti.

EficienŃa învăŃării cu ajutorul mijloacelor multimedia Dan Dorin – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, [email protected] Blaga Mirela – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, [email protected]

Abstract Obiectivul lucrării este de a sintetiza o serie de recomandări legate de eficienŃa învăŃării, utilizând mijloace multimedia sub formă de module de curs şi laborator asistate de calculator. IndicaŃiile se referă la modul de structurare a materialelor şi paginilor, la utilizarea fotografiilor, graficelor, animaŃiilor şi clipurilor video, la modul de reluare-repetare a lecŃiilor, la aplicarea unor reguli particulare de învăŃare şi de efectuare a exerciŃiilor. De asemenea, se dau indicaŃii cu privire la parcurgerea testelor electronice tip grilă. 1. Introducere ÎnvăŃarea este o activitate intelectuală cu scopul de a dobândi cunoştinŃe prin muncă sistematică. În prezent, pentru învăŃare, pe lângă mijloacele tradiŃionale (cărŃi, tratate, cursuri, îndrumare), se folosesc din ce în ce mai mult mijloace multimedia (module de curs şi laborator asistate de calculator, în mod „on line” sau „off line”). Aceste module de curs şi laborator ne oferă confortul de a fi în măsură de a studia la o dată şi un loc la alegere, în funcŃie de disponibilităŃile de timp şi spaŃiu.

Modulele de curs şi laborator asistate de calculator se caracterizează prin utilizarea de text, grafică, fotografii, clipuri video şi animaŃii pentru a descrie şi explica o lecŃie. În procesul de învăŃare asistat de calculator nu este suficient numai a citi textul, a privi la imagini şi diagrame, a rula filme video şi animaŃii. Este nevoie să se obŃină toate informaŃiile legate de subiectul abordat. Dacă se parcurge un subiect de la un capăt la altul, utilizatorul trebuie să fie activ în mod permanent. Se cunoaşte că anumite activităŃi sunt mai bune decât altele, dar orice activitate este mai bună decât nimic. De exemplu, a lua notiŃe este bine, dar de copiat textul cuvânt cu cuvânt nu este la fel de bine aşa că trebuie să exprimăm principalele idei prin propriile cuvinte.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

397

Este indicat să se adauge material nou la ceea ce deja se ştie. ÎnvăŃarea este un proces de construire a cunoştinŃelor, nu doar de înregistrare de informaŃii. Trebuie să avem stabilite din timp toate obiectivele învăŃării şi cunoştinŃele pe care le avem deja dobândite. Mai târziu, după ce se obŃin cunoştinŃe noi, vom fi capabili de a face mai multe conexiuni. 2. Organizarea materialului Fiecare modul este împărŃit într-o serie de teme. În timp ce modulele (deşi conexe) ar putea fi studiate în mod independent, subiectele în cadrul unui modul sunt legate unele de altele. Ar trebui să se revadă un subiect anterior pentru a înŃelege mai bine subiectul curent.

La sfârşitul fiecărui subiect există câteva exerciŃii sau teste unde se utilizează ceea ce s-a învăŃat. Aceste exerciŃii permit testarea cunoştinŃelor dobândite şi ajută pentru a consolida învăŃarea. De asemenea, testele dau posibilitatea să aflăm ceea ce s-a învăŃat şi ceea ce mai trebuie să se înveŃe. La îndemână, în toate paginile modulului, se pune la dispoziŃie o bibliografie de lectură şi un glosar de termeni de referinŃă pentru a furniza informaŃii suplimentare legate de subiect. 3. Structura paginilor Paginile dintr-un modul nu sunt la fel ca paginile unei cărŃi - ele nu rămân aceleaşi, aspectul şi conŃinutul lor se schimbă în funcŃie de opŃiunile utilizatorului. Pagina conŃine o serie de puncte care, prin apăsare cu indicatorul mouse-lui, deschid ferestre noi ce conŃin texte, video clipuri sau animaŃii. O pagină din modul se studiază în felul următor. Se citeşte textul vizibil şi se studiază pozele şi diagramele care sunt afişate prima dată. Acest lucru oferă ideile principalele şi ideea generală despre ceea ce se aşteaptă după învăŃare. Dacă există animaŃii sau clipuri video afişate, ele trebuie redate cel puŃin odată până la capăt. Când se selectează unul dintre punctele principalele, trebuie să ne gândim la o întrebare ce se referă la conŃinutul acestora. Dacă se analizează întrebarea, se evidenŃiază pe loc toate cunoştinŃele vechi despre subiect. De asemenea, întrebarea ne pregăteşte pentru a obŃine informaŃii suplimentare, care vor apărea atunci când se extinde punctul principal.

398

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Când se extinde un punct principal, pe ecran va apărea mai mult text şi se va modifica aspectul lui. Este, probabil, mai bine de a citi textul în primul rând, apoi să se privească la imaginile afişate. Se repetă acest lucru pentru toate punctele principalele de pe pagină, în ordinea de prezentare pe pagină. 4. Fotografii, grafice, animaŃii şi clipuri video Aceste elemente vizuale sunt incluse în material din diferite motive: • pentru a ilustra un text; • pentru a explica, în diferite moduri, diagramele şi elementele grafice ce fac parte dintr-o explicaŃie; • pentru a arata ceva ce se întâmplă. O ilustraŃie este diferită de un decor. IlustraŃia adaugă câteva informaŃii în plus. Prin legarea în mintea oamenilor a cuvintelor şi imaginilor este mult mai probabil ca aceştia să-şi amintească mai uşor cuvintele. Oamenii sunt în stare să-şi reamintească mai bine imaginile decât cuvintele. De aceea, se recomandă să se studieze atent imaginea, să se sublinieze amănuntele, să se scrie note despre imagine, să se deseneze o schiŃă în caietul de lucru. Pentru a explica mai bine, diagramele şi elementele grafice pot face parte dintr-o explicaŃie. Ele se pot concentra pe detalii în moduri în care o fotografie nu o poate face. RelaŃiile în timp sau spaŃiu între componente sau idei pot fi stabilite într-o manieră clară şi economică. Se recomandă să se privească cu atenŃie la detaliu, să se schiŃeze ceva, fie un detaliu pe larg sau un element cheie. De exemplu, în cazul în care este prezentată structura tricotului atunci se studiază diagrama şi apoi se încearcă din memorie să se deseneze modul cum sunt formate ochiurile. Clipurile video sunt adesea folosite pentru a indica un proces mecanic, sau pentru a demonstra cum se poate face ceva. Acestea sunt, de obicei, cel mai bine urmărite în timp ce se ascultă un comentariu explicativ înregistrat, atunci când există unul. AnimaŃiile, de obicei, indică o versiune simplificată şi încetinită a unui proces. Este indicat să fie legate de o fotografie sau un film al procesului sau, chiar mai bine, cu un lucru real. În cazul în care filmul sau animaŃia are un comentariu explicativ, este bine să se redea filmul sau animaŃia a doua oară cu sonorul oprit sau deconectat de căşti şi să se vadă dacă se poate să ne amintim descrierea a ceea ce se întâmplă. Fotografiile adesea ilustrează, graficele şi animaŃiile explică, filmele şi animaŃiile demonstrează. Dar nu trebuie uitat să se facă legătura cu textul de acompaniere. 5. Revizuirea materiei şi revizitarea modulului ÎnvăŃarea unui subiect particular nu este un eveniment care se face o singură dată. ÎnvăŃarea este ceva ca o spirală, cu acelaşi subiect vizitat de mai multe ori, cu ceva de învăŃat în plus la fiecare vizită a paginii. Din acest motiv, un subiect trebuie să fie parcurs de mai multe ori.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

399

Există diferite motive pentru reluarea învăŃării aceluiaşi subiect: • este posibil să se uite ceva; • pe pagină poate fi o legătură la un text de pe altă pagină; • este posibil să nu fim mulŃumiŃi cu rezultatele obŃinute prin exerciŃii; • este posibil să fie nevoie să se verifice cunoştinŃele acumulate; • este posibil să ne aflăm în perioada de pregătire pentru un examen. Pagina care se studiază se poate referi la ceva ce am studiat în trecut. Este posibil să nu putem să ne amintim suficient de bine despre subiectul vechi pentru a ne ajuta să înŃelegem subiectul nou. Dacă subiectul vechi este în acelaşi modul de învăŃare, atunci se poate folosi lista cu subiecte sau lista cu istoricul navigării pentru a încerca găsirea subiectului vechi. Dacă subiectul vechi nu este în modulul de învăŃare curent, se face referinŃă la alte module sau la bibliografie şi se apreciază dacă indicaŃiile ajută înŃelegerea subiectului nou.

În cazul în care există o legătură pe pagina curentă, care este relevantă, atunci acest lucru ne va duce înapoi la o pagină pe care am studiat-o deja. Se face clic pe aceasta legătură şi apoi se utilizează săgeŃile de navigare înainte şi înapoi pentru a ne reaminti cunoştinŃele vechi relevante. Dacă s-au efectuat nişte exerciŃii, atunci se cunoaşte deja şi feedback-ul afişat la sfârşitul întrebării, aşa că s-a făcut un pas important pentru a îmbunătăŃi înŃelegerea subiectului.

400

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Dacă se revede un subiect vechi, nu trebuie citit totul din nou. Se utilizează punctele principale ca exerciŃii de auto-testare încercând să ne reamintim ceea ce spune extensia înainte de extindere când se face clic pe punctul principalul. Pe baza a ceea ce s-a văzut sau s-a făcut în practică, este nevoie să se verifice cunoştinŃele acumulate în cadrul sarcinilor de lucru. Pentru acest scop, se utilizează meniul vertical cu pagini derulante pentru a parcurge conŃinutul sau se alege un subiect potrivit şi se navighează prin pagini urmând orice link potrivit. Se poate oricând reveni la paşii anteriori folosind butonul săgeată sau istoricul navigării. Dacă se revizuieşte materia pentru un examen, se utilizează notiŃele de lucru şi se decide care subiecte se consideră că sunt necesare să se exerseze. După ce s-a făcut asta, este momentul să se revină la materialul original şi să se studieze din nou. ExerciŃiile sau testul vor avertiza asupra domeniilor şi cunoştinŃelor mai puŃin cunoscute şi care trebuie revăzute. 6. ÎnvăŃarea ÎnvăŃarea nu se face numai pentru examinare. Dacă se prevede ca învăŃarea să se realizeze pe o perioadă mai lungă de timp, atunci obŃinerea de rezultate bune la examene va veni ca un efect natural şi cunoştinŃele noi se vor păstra în memorie. Dacă se concentrează efortul şi timpul de învăŃare numai pentru examen, apoi cea mai mare parte a ceea ce se va învăŃa se va uita rapid. O bază solidă de cunoştinŃe se va obŃine studiind mai multe module utile. O privire de ansamblu asupra întregului domeniu va oferi un cadru mai larg în care se pot obŃine noi cunoştinŃe care se dobândesc şi în alte module. ÎnvăŃarea nu se referă la fapte ci se referă la dobândirea cunoştinŃelor noi. CunoştinŃele reprezintă mai mult decât faptele. CunoştinŃele sunt despre conexiuni, concepte, modele şi structură. Multe dintre faptele necesare pot deriva din cunoştinŃe şi, în cazul în care un fapt lipseşte, cunoştinŃele ajută să găsim ceea ce avem nevoie la lucru. O listă de fapte neorganizată, fără legătură, nu este o bază bună pentru dobândirea cunoştinŃelor sau pentru înŃelegerea unor subiecte complexe. 7. ExerciŃii Pentru fiecare subiect trebuie să existe un set de exerciŃii sau teste la sfârşitul fiecărui modul. Se poate, dacă se consideră necesar, să se încerce exerciŃiile înainte de a începe un subiect pentru a evalua nivelul de cunoştinŃe anterioare. Rezultatul care se obŃine este furnizat pentru aprecierea stadiului cunoaşterii subiectului. Scorul curent este afişat pe fiecare pagină de exerciŃiu şi la sfârşitul exerciŃiilor sunt sugerate o serie de observaŃii. Formatul acestor exerciŃii variază şi de fiecare dată există la dispoziŃie instrucŃiuni de lucru. Se poate repeta exerciŃiul în orice moment dorit. 8. Concluzii Această lucrare reprezintă rodul colaborării cu firma ELITA (e-Learning in Textile & Apparel), cu care s-a iniŃiat un proiect pentru dezvoltarea modulelor e-learning aplicate în textile şi confecŃii pentru a fi utilizate în educaŃie şi formare în Ńările partenere din Europa. Proiectul este realizat de un consorŃiu format din universităŃi, organizaŃii de formare profesională şi de companii din Grecia, Letonia, Portugalia, România, Slovenia şi Marea Britanie. Proiectul este finanŃat de Uniunea Europeană, cu fonduri de la programul Leonardo da Vinci. BIBLIOGRAFIE [1] “TEXTAG” Final Evaluation Report for KLITRA Ltd, February 2009 – Glendevon Associates http://www.elearning-textiles.co.uk (29.09.2009)

“Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat” Phare 2006 prof. Gabriel Stan – director C.C.D. Bacău, coordonatorul proiectului, [email protected] prof. Mihaela-Liliana Ciuchi, C.C.D. Bacău, expert formator în cadrul proiectului prof. Ema-Maria Fâciu, C.C.D. Bacău, expert formator în cadrul proiectului Abstract Studiile arată că în mediul rural problemele de acces la educaŃie sunt cauzate de posibilităŃile reduse de acces fizic, condiŃiile precare de învăŃare, sărăcie, precum şi costurilor relativ ridicate ale educaŃiei (inclusiv educaŃia de bază) pe care această comunitate nu şi le poate permite. Ponderea scăzută a personalului didactic calificat din mediul rural, în comparaŃie cu mediul urban, reprezintă unul din factorii care influenŃează în mod negativ accesul la educaŃia de calitate în mediul rural. Articolul prezintă modul în care proiectul PHARE CES 2006 - „Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat” a reuşit să faciliteze accesul la educaŃie în mediul rural, prin deplasarea activităŃilor de formare de la „sediu” către cei care au reală nevoie de ele, profesori şi elevi, prin oferirea unor programe de formare continuă care permit formarea şi dezvoltarea unor abilităŃi absolut necesare în societatea cunoaşterii.

1. Introducere Conform Planului NaŃional de Dezvoltare 2007-2013, elaborat de Guvernul României, una din priorităŃile naŃionale o reprezintă dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale. Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societăŃii bazate pe cunoaştere, obiectivul general al Strategiei de la Lisabona îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităŃii acestuia pe piaŃa muncii, prin asigurarea oportunităŃilor egale de învăŃare pe tot parcursul vieŃii. Competitivitatea capitalului uman este direct influenŃată de nivelul de educaŃie. Pentru grupa de vârstă 25-64 ani, datele pentru România indică faptul că ponderea populaŃiei din acest segment de vârstă, care a absolvit cel puŃin liceul, este apropiat de media la nivelul UE, dar inferior nivelului atins în cele 10 noi state membre şi Ńintei UE, de 85%, stabilită pentru 2010. Datele indică faptul că ponderea populaŃiei care absolvit, cel puŃin, liceul a crescut în perioada 1999 2005 de la 67,9% la 73,1% (date statistice preluate din programul operaŃional sectorial dezvoltarea resurselor umane Profesori din cadrul Grupului Şcolar Agricol “J. M. Elias” 2007-2013, varianta iulie 2007). Sascut răspunzând chestionarului aplicat de C.C.D. Bacău

402

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Răspunzând acestor obiective strategice instituŃiile având ca obiect de activitate educaŃia şi formarea iniŃială şi / sau continuă au obligaŃia legală şi morală de a oferi resurselor umane cadrelor didactice, cele mai moderne şi viabile tehnici de stimulare a creativităŃii, eficientizare a gândirii, comunicare, rezolvarea situaŃiilor conflictuale care pot conduce la creşterea calităŃii în educaŃie şi formare continuă. Toate acestea trebuie pliate şi raportate la nevoile reale ale cadrelor didactice, care au fost identificate de Casa Corpului Didactic „Gr. Tabacaru” Bacău prin intermediul unui chestionar aplicat la începutul anului şcolar. Prin analiza acestor chestionare s-a constatat importanŃa deosebita (peste 84% din respondenŃi) acordată educaŃiei permanente, realizată prin acŃiuni de formare continuă, în cadrul unor instituŃii specializate. Ierarhia răspunsurilor a fost următoarea: „foarte mult” 37%, „mult” 48%, „aşa şi aşa” 13%, „puŃin” 1%, „foarte puŃin” 1%. Tot din analiza chestionarelor a reieşit că domeniile relevante în care profesorii intervievaŃi doresc acŃiuni de formare continuă sunt: tehnologia informaŃiei (16%), proiectarea unităŃii de învăŃare prin metoda proiectelor (21%), dezvoltare personală (19%), fonduri structurale (17%). Programul “Dezvoltarea formării continue a personalului din învăŃământul preuniversitar”, finanŃat în cadrul măsurii D “ÎmbunătăŃirea accesului la educaŃie şi formare şi la sistemul de învăŃământ profesional şi tehnic specific regiunii” cu scopul de a contribui la prioritatea B “Dezvoltarea resurselor umane” din DPP CES 2004-2006, are ca prioritate principală dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din liceele din mediul rural, în conformitate cu noile curricula flexibile şi diversificate, iar proiectul a încercat să răspundă direct acestei priorităŃi. 2. Prezentarea programului de formare inclus în proiect Proiectul „Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat” a urmărit să faciliteze accesul la educaŃie în mediul rural, prin deplasarea activităŃilor de formare de la „sediu” către cei care au reală nevoie de ele, profesori şi elevi, prin oferirea unor programe de formare continuă care permit formarea şi dezvoltarea unor abilităŃi absolut necesare în societatea cunoaşterii cum ar fi: responsabilitate şi capacitate de adaptare, abilităŃi de comunicare, creativitate şi curiozitate intelectuală, gândire critică şi sistemică, informaŃii şi abilităŃi media, abilităŃi interpersonale şi de colaborare, identificarea, formularea şi soluŃionarea problemelor, responsabilitate socială şi auto-formare. Obiectivului specific al proiectului l-a constituit dezvoltarea profesională a minim 80 de profesori din liceele din mediul rural al judeŃului Bacău (Grup Şcolar Agricol „J. M. Elias” Sascut, Grup Şcolar Agricol Hemeiuş, Grup Şcolar „Al. VlahuŃă” Podu Turcului), în perioada octombrie 2008 – mai 2009, în conformitate cu necesităŃile societăŃii bazate pe cunoaştere formând astfel profesori şi elevi, membri competitivi într-o societate europeană. Programele de formare continuă pe care leau urmat profesorii în cadrul acestui proiect asigură dezvoltarea profesională a acestora în direcŃiile: • curriculum, instruire, evaluare, modele şi strategii de predare-învăŃare; dezvoltări recente (“Instruirea în societatea cunoaşterii”); • management de proiect („Managementul proiectelor educaŃionale”); TIC la Grup Şcolar „Al. VlahuŃă” Podu Turcului

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

403

•

abilitarea profesorilor în utilizarea calculatorului („Tehnici informaŃionale computerizate – iniŃiere”); • Şcoala ca organizaŃie – Colectarea şi accesarea fondurilor („Fonduri structurale – dezvoltare instituŃională”); • Dezvoltare profesională şi managementul carierei - Dezvoltare personală şi managementul carierei în educaŃie („Globalizare şi integrare europeană prin servicii”). Principalele competenŃe care au fost dezvoltate sau îmbunătăŃite în cadrul activităŃilor de formare ale proiectului sunt: • utilizarea calculatorului şi a soft-urilor specializate (ex: Microsoft Office, Internet Explorer); • planificarea unităŃii de învăŃare, utilizarea metodei proiectului în cadrul procesului de învăŃare, folosirea metodelor şi instrumentelor moderne de evaluare, autoevaluare şi inter-evaluare, elaborarea portofoliilor pentru unitatea de învăŃare; • identificarea nevoilor şi problemelor şcolii şi a comunităŃii din care provin, elaborarea proiectelor educaŃionale pentru soluŃionarea problemelor, implementarea şi evaluarea proiectelor educaŃionale; • utilizarea unor metode şi tehnici care să permită identificarea specificului local al serviciilor şi posibilităŃile lor de dezvoltare, conştientizarea acŃiunilor de protecŃie a consumatorilor de servicii; • dezvoltare instituŃională: abilitarea profesorilor de a identifica, selecta şi propune proiecte fezabile cu caracter educaŃional care să atragă fonduri structurale europene, contribuind la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a şcolilor şi la propria lor dezvoltare profesională. Programele de formare continuă propuse prin proiect au acoperit, astfel, domenii noi ale formării profesionale ale cadrelor didactice. 3. Evaluarea şi impactul proiectului Primul aspect analizat în cadrul chestionarului de evaluare aplicat la finalul programului de formare derulat în perioada octombrie 2008 – mai 2009 a urmărit impresiile generale privind organizarea programului de formare continuă „Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat”. Astfel conform părerilor exprimate de 82% dintre persoanele intervievate organizarea programului a corespuns aşteptărilor acestora, iar pentru 18% organizarea a corespuns doar parŃial ( fig. nr. 1)

Fig. nr. 1

Fig. nr. 2

404

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Un alt aspect relevant urmărit prin evaluare este legat de corespondenŃa dintre nevoile de formare a cursanŃilor şi conŃinuturile prezentate pe parcursul programului de formare. Din acest punct de vedere 72% dintre participanŃi au afirmat că ele au corespuns în mare măsură şi 28% au corespuns doar parŃial. Procentele reieşite demonstrează că structura programului de formare propusă de CCD Bacău a avut la bază un chestionar de identificare a nevoilor care a fost aplicat înaintea depunerii proiectului, pentru a răspunde nevoilor reale ale grupului Ńintă, profesorii din liceele din mediul rural defavorizat (fig. nr. 2). Deoarece conŃinuturile sunt utile nevoilor de formare identificate, este foarte important ca metodele de lucru folosite pe parcursul programului de formare de către formatori să faciliteze înŃelegerea acestora. Acest aspect a fost şi el supus analizei şi evaluării cursanŃilor şi datele demonstrează că metodele folosite au permis înŃelegerea conŃinuturilor în mare măsură pentru 77% dintre persoanele intervievate şi doar parŃial pentru 23% dintre profesori (fig. nr. 3). Chestionarul a supus atenŃiei şi evaluării cursanŃilor prestaŃia formatorilor implicaŃi în program din diferite perspective, cum ar fi: cunoaşterea domeniului, aplicaŃiile realizate, Lucru în echipe la Grup Şcolar Agricol feedbackul oferit, metodele interactive utilizate, Hemeiuş densitatea informaŃiilor. Cu privire la cunoaşterea domeniului de către formatori informaŃiile sunt realmente impresionante, deoarece 95% dintre cursanŃi au apreciat pregătirea ştiinŃifică deosebită a formatorilor (fig. nr. 4).

Fig. nr. 3

Fig. nr. 4

AplicaŃiile propuse de formatori pentru operaŃionalizarea conŃinuturilor teoretice au facilitat în mare măsură acest obiectiv pentru 80% dintre cursanŃi şi doar parŃial pentru 20% (fig. nr. 5). Un instrument util pentru eficientizarea programelor de formare este folosirea mijloacelor şi metodelor interactive de către formatori. Din acest punct de vedere pe parcursul sesiunilor de formare au fost utilizate metodele interactive în mare măsură pentru 83% dintre cursanŃi şi parŃial pentru 17%, ceea ce demonstrează că în ansamblu sesiunile de formare realizate de formatori au fost centrate pe formabili şi nevoile acestora, prin implicarea lor activă (fig. nr. 6).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Fig. nr. 5

405

Fig. nr. 6

Orice activitate de formare pentru a fi eficientă implică o evaluare formativă, pe parcursul acesteia pentru a putea regla din mers funcŃionalităŃile existente sau pentru a răspunde nevoilor reale ale cursanŃilor în concordanŃă cu situaŃiile care apar. Din acest motiv chestionarul de evaluare finală şi-a propus să analizeze şi modul în care formatorii au utilizat metodele de evaluare pe durata întregului program de formare. Pentru 55% dintre cursanŃi metodele de evaluare au fost forte bine alese şi folosite, pentru 42% bine folosite şi pentru 3% satisfăcător utilizate (fig. nr. 7).

Fig. nr. 7

Fig. nr. 8

łinând cont de aceste aspecte evaluate cursanŃii au fost rugaŃi să acorde un calificativ programului de formare continuă în ansamblul său. Răspunsurile au fost îmbucurătoare pentru CCD Bacău, echipa de proiect şi formatorii implicaŃi, deoarece pentru 11% dintre cursanŃi calificativul acordat programului a fost „excelent”, pentru 75% opŃiunea a fost „foarte bine” şi doar 8% au acordat calificativul „bine”. Aceste procente dovedesc implicare totală pentru proiect, performanŃa formatorilor, coerenŃa şi responsabilitatea echipei de proiect şi a conducerii instituŃiei (fig. nr. 8). Scopul final al proiectului Phare CES 2006 şi al programului de formare asociat este de fapt dezvoltarea profesională a cadrelor Aspect de la susŃinerea sesiunii de evaluare finală didactice din mediul rural defavorizat şi

406

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

creşterea calităŃii educaŃiei, deci aplicarea la clasă a competenŃelor formate sau dezvoltate. Din această perspectivă părerile finale ale cursanŃilor sunt următoarele: din perspectiva dezvoltării profesionale 42% au considerat programul foarte util, 55% util şi 3% sunt de părere că este puŃin utilă; din perspectiva activităŃii desfăşurate la clasă 33% au considerat programul foarte util, 62% util şi 5% puŃin util. Reprezentarea grafică a acestor opinii este sintetizat în figura nr. 9.

Fig. nr. 9

Pentru a justifica opinia exprimată anterior formabili au fost rugaŃi să exprime cel puŃin un argument în această direcŃie. Astfel cursanŃii au considerat că pentru dezvoltarea profesională programul de formare a fost util în următoarele direcŃii: perfecŃionarea modalităŃilor de lucru; facilitarea obŃinerii şi sistematizării informaŃiilor; dezvoltarea abilităŃilor de formare; posibilitatea redactării proiectelor; comunicarea mai bună cu colegii de şcoală; noutatea unor conŃinuturi; utilizarea efectivă a tehnologiilor instruirii; creşterea capacităŃii de analiză şi decizie; accesul mai facil la informaŃii;

Captură de pe Blogul Grupei Nr. 1 de la Grupul Şcolar „Al. VlahuŃă” Podu Turcului

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

407

Din perspectiva utilităŃii programului pentru activitatea de la clasă, persoanele intervievate au adus ca argumente următoarele: îmbunătăŃirea modului de predare şi evaluare; aplicarea la clasă a metodelor studiate; facilitarea comunicării cu elevii; interactivitatea orelor de curs; formarea la elevi de noi abilităŃi şi competenŃe; utilizarea calculatorului la orele de curs; prezentarea în mod activ a unei teme; perfecŃionarea mijloacelor de realizare a planului unităŃii de învăŃare; abordări noi, dialog, comunicare, perspective noi de predare; După parcurgerea întregului program de formare continuă participanŃii consideră că au obŃinut sau dezvoltat următoarele competenŃe: utilizarea calculatorului şi adaptarea TIC în procesul de predare – învăŃare – evaluare; comunicare şi colaborare on-line; utilizarea strategiilor moderne de predare, în special metode active de implicare a tuturor elevilor; planificarea unei evaluări continue; realizarea de proiecte educaŃionale; utilizarea aplicaŃiei online pentru aplicarea proiectelor din fonduri structurale; capacitatea de analiză şi sinteză a fenomenului globalizării şi a efectelor acesteia asupra educaŃie. Un efect imediat al participării la acest program de formare a fost şi depunerea de către Grupul Şcolar Agricol „J. M. Elias” Sascut a unui proiect pentru POS-DRU, Axa 1 Domeniul 1.3. De asemenea, proiectele realizate în cadrul programului „Instruirea în societatea cunoaşterii” au inclus toate ariile curriculare şi au reprezentat un punct de pornire pentru proiectarea unităŃilor de învăŃare în anul şcolar 2009-2010. ExperienŃa trăită prin implementarea proiectului „Formare şi dezvoltare profesională în mediul defavorizat” a oferit instituŃiei noastre posibilitatea de a furniza un program complet cadrelor didactice şi a demonstrat că orice iniŃiativă este viabilă dacă se iau în considerare cerinŃele beneficiarilor suprapuse peste rigurozitatea unui proiect finanŃat din fonduri europene. Rezultatele obŃinute ne dau dreptul să credem că orice instituŃie de formare poate să-şi propună dezvoltarea competenŃelor profesionale şi personale ale personalului didactic cu efecte multiplicatoare asupra calităŃii educaŃiei. Sustenabilitatea proiectului este asigurată de Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău prin lărgirea grupului Ńintă şi asigurarea accesului oricărui cadru didactic din Bacău sau din altă zonă în perioada 2009-2012. Derularea în detaliu a proiectului şi efectele sale multiplicatoare pot fi vizualizate pe site-ul www.ccdbacau.ro secŃiunea Proiect Phare.

Studiul de cercetare privind corelaŃia dintre managementul educaŃional universitar românesc şi cerinŃele educaŃiei europene SteluŃa Radu – Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi LuminiŃa Pîrvulescu – Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara Abstract Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu realizat în echipă şi care evidenŃiază rolul managementului educaŃional pentru calitatea în învăŃământul profesional şi tehnic. Perioada 2007 – 2013 este marcată de un proces de integrare europeană. Competitivitatea firmelor va fi condiŃionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creştere a valorii adăugate prin eforturi susŃinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieŃei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Managementul educaŃional şi calitatea în învăŃământul profesional şi tehnic va trebui să genereze: creşterea nivelului de calificare şi motivarea forŃei de muncă tinere de a participa la forŃa de muncă regională; racordarea realistă la piaŃa europeană a muncii a activităŃilor de informare, orientare şi consiliere.

1. Introducere Managementul educaŃional şi calitatea în învăŃământul profesional şi tehnic va trebui să genereze : • creşterea nivelului de calificare şi motivarea forŃei de muncă tinere de a participa la forŃa de muncă regională; • racordarea realistă la piaŃa europeană a muncii a activităŃilor de informare, orientare şi consiliere; ProtecŃiilor privind structura pe grupe vârstă indică pentru viitor (2015- 2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (30-55 ani) active pe piaŃa muncii, ceea ce conduce la o nevoie crescândă de formare continuă, acestea constituind o oportunitate pentru şcolile interesate de compensare a pierderilor populaŃiei şcolare. În această situație se recomandă : • optimizarea alocării resurselor prin : concentrarea pregătirii în școli viabile, rezolvarea problemelor de acces; • crearea rețelelor de școli, care să realizeze o ofertă cuprinzătoare și diversificată, eliminarea paralelismelor nejustificate, colaborarea pentru acoperirea teritorială optimă, diversificarea grupurilor țintă. 2. Materialul şi Metoda Perioada 2007 – 2013 este marcată de un proces de integrare europeană. Competitivitatea firmelor va fi condiŃionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creştere a valorii adăugate prin eforturi susŃinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieŃei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieŃei de servicii pentru afaceri : servicii de consultanŃă, financiare, comerciale şi alte servicii rezultate din externalizarea unor activităŃi auxiliare a producŃiei şi contracte cu firme specializate, de întreŃinere, mentenanŃă, service pentru produse vândute.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

409

Dezvoltarea sectorului de cercetare – dezvoltare este unul din factorii ce potenŃează competitivitatea. În prezent, sectorul de cercetare – dezvoltare are slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuŃie semnificativă la dezvoltarea economică regională. Pentru dezvoltarea economică bazată pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. ÎnvăŃământul profesional şi tehnic din România, fiind un sistem al formării profesionale iniŃiale se bazează pe următoarele orientări strategice: • rute educaŃionale şi forme multiple de organizare într-un sistem deschis, care permite intrări şi ieşiri bazate pe validarea achiziŃiilor anterioare şi certificarea competenŃelor dobândite în perspectiva facilitării învăŃării de-a lungul întregii vieŃi; • susŃinerea fermă şi aplicarea consecventă a principiului accesului şi echităŃii; • asigurarea calităŃii ofertei învăŃământului profesional şi tehnic; NecesităŃile de modernizare, coroborate cu direcŃiile strategice de dezvoltare în domeniul, pe plan european, au determinat o abordare nouă a politicii educaŃionale a Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării, care îşi propune: • reforma sistemică – vizând toate componentele şi aspectele având prioritate: calitatea, echitatea şi eficienŃa; • reforma continuă – prin valorificarea rezultatelor obŃinute până în prezent; • reforma asumată – prin responsabilizarea partenerilor strategici prin asumarea de către aceştia a programelor naŃionale de dezvoltare a sistemului educaŃional şi de formare profesională, prin participarea responsabilă şi conştientă a tuturor actorilor sociali. Modernizarea învăŃământului profesional şi tehnic din România are în vedere următoarele obiective : • dimensiunea europeană – creşterea importanŃei dimensiunii europene în formarea profesională iniŃială şi continuă în scopul îmbunătăŃirii, cooperării strânse, pentru a facilita şi promova mobilitatea şi dezvoltarea cooperării inter-instituŃionale, parteneriatul precum şi alte iniŃiative transnaŃionale, toate acestea vizând îmbunătăŃirea imaginii educaŃiei şi formării profesionale europene în contextul internaŃional. • TransparenŃa, informarea şi consilierea – creşterea transparenŃei în formarea profesională iniŃială şi continuă prin implementarea Europass şi corelarea Cadrului NaŃional al Calificărilor cu Cadrul European al Calificărilor. Creşterea importanŃei sistemelor şi politicilor, care vizează informarea, orientarea şi consilierea la toate nivelurile educaŃiei formării profesionale şi angajării forŃei de muncă, în particular asupra problemelor privind accesul la educaŃie şi formare profesională şi la transferul şi recunoaşterea calificărilor, în scopul susŃinerii mobilităŃilor geografice şi ocupaŃionale a cetăŃenilor din Europa. • Recunoaşterea competenŃelor şi calificărilor – creşterea susŃinerii pentru dezvoltarea de competenŃe şi calificări la nivel sectorial prin întărirea cooperării şi coordonării, în special implicând partenerii sociali. Investigarea modalităŃilor prin care transferabilitatea şi recunoaşterea competenŃelor şi/sau a calificărilor între diferite state la diferite niveluri prin stabilirea unor niveluri de referinŃă definite prin Cadrul European al Calificărilor. Dezvoltarea de principii de certificare şi măsuri comune privind validarea învăŃării nonformale şi informale între abordările din diferite state. • Asigurarea calităŃii se referă la promovarea cooperării, punând accent pe schimbul de modele şi metode şi pe criterii comune şi principii privind calitatea în formarea profesională iniŃială şi continuă, privind nevoile de învăŃare ale cadrelor didactice şi formatorilor.

410

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

ÎnvăŃământul preuniversitar asigură educaŃia şi formarea pentru nivelurile 1-3 de calificare profesională, nivelul 3 avansat, ce reprezintă un nivel de tehnician specializat, la care se adaugă nivelul 4 studii superioare de licenŃă şi nivelul 5 studii de doctorat. ObŃinerea unei calificări pe un domeniu de specialitate presupune includerea obligatorie a unor seturi de competenŃe transferabile, pentru a sprijini integrarea pe piaŃa forŃei de muncă şi includerea socială. Aceste competenŃe, numite şi competenŃe-cheie, asigură pregătirea absolvenŃilor pentru orice loc de muncă, pe baza unor capacităŃi de ordin tehnic, social şi personal, care sunt apreciate şi cerute de către angajatorii din întreaga lume. UnităŃile de competenŃe cheie, care stau la baza calificării profesionale din România sunt : comunicarea şi numeraŃia, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaŃiei, comunicarea în limba străină, dezvoltarea personală în scopul obŃinerii performanŃei, igiena şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, tranziŃia de la şcoală la locul de muncă, rezolvarea de probleme, satisfacŃia cerinŃelor clienŃilor, asigurarea calităŃii, educaŃia antreprenorială. łinând cont de noile cerinŃe ale educaŃiei de bază şi tendinŃele europene de extindere a duratei învăŃământului obligatoriu, în învăŃământul profesional şi tehnic a fost adoptată o nouă abordare curriculară având în vedere : 1. dobândirea de către absolvenŃi a competenŃelor de bază, incluzând noile competenŃe de bază necesare pentru societatea şi economia bazată pe cunoaştere; 2. formarea studenŃilor pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii; Obiectivul planificării strategice a învăŃământului profesional şi tehnic constă în creşterea contribuŃiei acestuia la tranziŃia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. ÎnvăŃământului profesional şi tehnic, prin obiectivele sale este subsumat dublului rol al educaŃiei : economic şi social. Dublul rol al educaŃiei şi formării profesionale, are implicaŃii atât sociale cât şi economice – contribuŃia în domeniul creşterii competitivităŃii economice şi a ocupării, precum şi în dezvoltarea personală, în creşterea gradului de incluziune socială şi în domeniul cetăŃeniei active. 3. Rezultate şi DiscuŃii În aceste condiŃii învăŃământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăŃării pe parcursul întregii vieŃi, care este imediat urmată de învăŃarea la locul de muncă, în vederea adaptării la cerinŃele acestuia. Astfel, tranziŃia de la şcoală la viaŃa activă şi corelarea ofertei cu o cerere previzionată a forŃei de muncă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. În aceste condiŃii planificarea învăŃământul profesional şi tehnic este înŃeleasă cu sensul de distribuŃie teritorială a calificărilor în scopul unei mai bune corelări între oferta educaŃională şi nevoile de dezvoltare ale economiei, bazate pe cunoaştere, în contextul asigurării coeziunii economice şi sociale printr-o abordare mai cuprinzătoare a pieŃei muncii, care are în vedere anticiparea timpurie a nevoilor de formare, o mai mare contribuŃie a partenerilor sociali implicaŃi în mecanismul strategiei de planificare participativă, o abordare integrată, care include contribuŃia învăŃământului superior la dezvoltarea regională. Structurile patrimoniale – ConsorŃiile Regionale, Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social şi Consiliile de AdministraŃie ale unităŃii de învăŃământ – urmăresc dezvoltarea colaborării instituŃionale între sistemul învăŃământului profesional şi tehnic(şcoli, universităŃi, Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării) şi partenerii săi multipli(agenŃi economici şi asociaŃii patronale, administraŃia publică locală, universităŃi, instituŃii de cercetare dezvoltare, centre de expertiză, alte categorii de beneficiari ai învăŃământului profesional şi tehnic(părinŃi, studenŃi, comunitatea de afaceri, grupuri şi asociaŃii profesionale, sindicate, organizaŃii

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

411

neguvernamentale) şi mass-media ca formă principală de transfer a informaŃiei privind răspunderea socială a educaŃiei. Cadrul de referinŃă comun pentru dezvoltarea unitară a calificărilor din România, Cadrul NaŃional al Calificărilor dezvoltat în concordanŃă cu principiile şi instrumentele Cadrului European al Calificărilor (EQF) se bazează pe parteneriatul tuturor actorilor implicaŃi în crearea şi implementarea lui, la diferite niveluri decizionale şi au ca scop asigurarea unei bune coerenŃe şi clarităŃi în domeniul calificărilor. Strategia de folosire mai eficientă a capitalului uman din România va urmări sprijinirea sistemului de învăŃământ şi formare profesională în scopul îmbunătăŃirii calităŃii educaŃiei şi calificărilor indivizilor, precum şi pentru asigurarea unei mai mari flexibilităŃi a sistemului educaŃional. Creşterea adaptabilităŃii, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi, se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaŃi să investească în capitalul uman. Datele disponibile în legătură cu educaŃia şi piaŃa forŃei de muncă indică faptul că discrepanŃele în ceea ce priveşte calificarea pe care o asigură învăŃământul la toate nivelurile, tehnic şi vocaŃional de bază şi nevoile unei economii bazate pe cunoaştere sunt din ce în ce mai mari. Acest lucru are consecinŃe şi asupra şomajului în rândul tinerilor şi faptului că absolvenŃilor le ia mult timp să intre pe piaŃă şi să se adapteze cerinŃelor de angajare. Competitivitatea capitalului uman este direct influenŃată de instruirea şcolară. Astfel, în perioada 1999 -2003 ponderea persoanelor cu vârsta între 25-64 ani care absolviseră învăŃământul secundar a crescut de la 67,3% în 1999 la 70,5 % în 2003. Există diferenŃe între sexe, valori de peste 75% s-au înregistrat în cazul bărbaŃilor, în perioada de referinŃă, în timp ce în cazul femeilor valorile au fost mai scăzute de numai 65%, în 2004. În aceeaşi perioadă, procentul de persoane cu studii superioare a crescut cu 0,9 puncte până la 6,9%, valoare mică în comparaŃie cu SUA 16,4% sau Marea Britanie 15,4%. Creşterea competitivtăŃii capitalului uman poate fi atinsă prin învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi. PosibilităŃile de educaŃie continuă sunt îndreptate către învăŃământul profesional şi tehnic. De aceea, absolvenŃii trebuie să beneficieze de oportunităŃi de studiu pe tot parcurdul vieŃii, care să completeze programele de învăŃare obligatorii. În prezent, datorită nontransferabilităŃii calificărilor şi a flexibilităŃii reduse, opŃiunile pe care le are populaŃia sunt reduse. Competitivitatea trebuie construită în două sensuri, astfel încât să se reunească eforturile ambelor grupuri de parteneri în vederea atingerii scopurilor comune. În acest sens, cultura antreprenorială se predă la toate nivelurile curriculei educaŃionale. Angajatorii se implică foarte puŃin în elaborarea acestei programe de studiu, iar legăturile dintre şcoli şi agenŃii economici sunt foarte slabe. De instruirea, plasarea pe piaŃa muncii şi consilierea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este responsabilă AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă(ANOFM). Procentul companiilor care au o politică de instruire profesională continuă este de doar 7,6%. Cele mai mari rate de participare la instruirea profesională s-au înregistrat în sectorul transporturilor, sectorul financiar- bancar şi în asigurări. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate la construcŃii, comerŃ şi servicii. Accesul la astfel de cursuri a fost mai mare pentru angajaŃii cu studii superioare în poziŃie de management sau administrative, comparativ cu grupul profesional reprezentat de tehnicieni. Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio - economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

412

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

La nivel sectorial, analiza socio - economică abordează sectorul productiv din punct de vedere al competitivităŃii (industria prelucrătoare, domeniul cercetării - dezvoltării şi al inovării, sectorul IMM şi turismul), infrastructura (atât infrastructura de transport, cât şi cea energetică şi de mediu), agricultura, dezvoltarea rurală şi pescuitul, precum şi domeniul resurselor umane dintr-o amplă perspectivă: descrierea sistemului educaŃional şi de formare profesională, descrierea pieŃei muncii şi a situaŃiei ocupării, situaŃia privind incluziunea socială(situaŃia actuală a grupurilor dezavantajate pe piaŃa muncii, situaŃia generală în domeniul asistenŃei sociale, evaluarea situaŃiei privind egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaŃi din perspectiva oportunităŃilor de pe piaŃa muncii, inclusiv a constrângerilor existente), prezentarea situaŃiei în domeniul sanitar şi a stării de sănătate a populaŃiei. La nivel regional, analiza socio - economică a PND 2007-2013 prezintă disparităŃile regionale în dezvoltarea economică, din perspectiva gradului de ocupare a populaŃiei, a dezvoltării antreprenoriale şi accesului la infrastructura de transport, a diferenŃelor privind infrastructura socială şi infrastructura în domeniul turismului, precum şi a disparităŃilor în dezvoltarea urbană a regiunilor. Asumarea de către Guvernul României a obligaŃiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele educaŃionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului European de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au determinat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaŃional românesc şi totodată restructurarea acestuia. În consecinŃă, modificările aduse Legii ÎnvăŃământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şi legislaŃia adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăŃământului superior au condus în principal la următoarele modificări de structură: extinderea duratei învăŃământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şi reorganizarea studiilor universitare în trei cicluri. În prezent, sistemul de educaŃie şi formare iniŃială, este structurat pe următoarele niveluri: învăŃământ preşcolar, învăŃământul obligatoriu, învăŃământul secundar superior, învăŃământ post-secundar, învăŃământul superior, învăŃământ postuniversitar. Schimbările de structură ale sistemului de învăŃământ românesc au fost completate şi de măsuri în favoarea creşterii eficienŃei sistemului de învăŃământ. Astfel, modificarea, în anul 2004, a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, accentuează profesionalizarea funcŃiei de director de unitate de învăŃământ prin introducerea unor măsuri specifice recrutării, selecŃionării şi a angajării pe baza unui contract de management educaŃional semnat cu inspectorul şcolar general din judeŃul respectiv. În ceea ce priveşte dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman sunt prevăzute următoarele obiective generale: • EducaŃie şi formare profesională: – îmbunătăŃirea sistemului de educaŃie şi pregătire profesională; – furnizarea de servicii de consiliere şi îndrumare pentru facilitarea tranziŃiei de la educaŃie la muncă; – dezvoltarea resurselor umane din învăŃământ şi din cercetare; – promovarea parteneriatelor între sectorul educaŃie / cercetare şi mediul de afaceri; – reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de învăŃământ (ex. campus-uri educaŃionale) • Ocuparea forŃei de muncă şi combaterea şomajului: – promovarea politicilor active de ocupare; – consiliere şi îndrumare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (modernizarea Serviciului Public de Ocupare); – atragerea şi menŃinerea pe piaŃa forŃei de muncă a cât mai multor persoane; – combaterea muncii la negru;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

•

•

•

413

Adaptabilitatea forŃei de muncă la munca în întreprinderi: – promovarea antreprenoriatului; – creşterea participării la educaŃie pe tot parcursul vieŃii şi la formare profesională continuă; – formarea profesională în domenii cheie pentru dezvoltarea economică (în principal industrie şi servicii); – dezvoltarea parteneriatelor sociale . Incluziunea socială: – îmbunătăŃirea aptitudinilor şi nivelului de educaŃie a grupurilor vulnerabile; – promovarea egalităŃii de şanse prin campanii de conştientizare; Sănătatea şi asistenŃa socială: – investiŃii în infrastructura de sănătate şi asistenŃă socială, inclusiv servicii de urgenŃă; - Prioritatea teritorială a CSNR, cu caracter orizontal are ca obiectiv stoparea şi, reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile de dezvoltare şi a celor intra-regionale. Această prioritate se realizează prin contribuŃia acŃiunilor prevăzute în cadrul celor patru priorităŃi şi prin corelarea cu Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală .

4. Profilul economic al regiunii. direcŃii de acŃiune în învăŃământul superior Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităŃilor economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia regională (având cea mai mare contribuŃie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcŃiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiŃiilor (industrie, transport, depozitare, comunicaŃii, comerŃ) şi a firmelor cu capital străin; înfiinŃarea unor parcuri industriale în toate judeŃele regiunii (orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcŃii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi). În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii (care în 2005 totalizau 67% din totalul salariaŃilor la nivel regional). În condiŃiile în care zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaŃa regiunii, o secŃiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităŃilor şi gospodăriilor Ńărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaŃie şi formare profesională în toate judeŃele regiunii. TendinŃa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcŃiilor, în paralel cu scăderea ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB regionale determină necesitatea adaptării ofertelor curriculare la nevoile în continuă schimbare ale pieŃei muncii. În prezent, se remarcă necesitatea creşterii ofertei educaŃionale în domeniul serviciilor (sursa PRAI 2008). In cadrul universităŃilor din România au fost acreditate în ultimii ani mai multe specializări în domeniul serviciilor (servicii publice, educaŃionale, sociale, medicale). Acestea reflectă prin structura ofertei - proporŃional cu nevoile pieŃei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităŃilor industriale, importanŃa construcŃiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaŃionale induse de investiŃiile străine şi cerinŃele de competitivitate, instituŃiile de învăŃământ superior au ca priorităŃi: creşterea nivelului de calificare, accentuarea competenŃelor cheie, predarea limbilor străine, formarea unor competenŃe adecvate noilor tehnologii, cerinŃelor de calitate, design, marketing, tehnicilor de vânzare, colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenŃe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate,

414

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

pagini Web), formarea continuă a cadrelor didactice şi a studenŃilor în parteneriat cu întreprinderile. Ca răspuns la cerinŃele de protecŃia mediului aliniate standardelor UE instituŃiile de învăŃământ superior din România se vor focaliza pe: -calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecŃie mediului pe baza standardelor de mediu ale UE ; -furnizarea de cursuri de pregătire în domeniul managementului mediului şi dezvoltării durabile; -dezvoltarea unor competenŃe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate. În ultimii 4 ani analizaŃi (2003-2006) în PRAI 2008, Regiunea Centru a cunoscut o reducere drastică a numărului de cercetători la 10.000 persoane ocupate, de la 34 în 2003 la numai 28 în 2006 (56% din media la nivel naŃional în 2006, în scădere de la locul 3 pe Ńară în 2003, la poziŃia 5 în 2006). În valoare absolută, în numai 3 ani în perioada 2003-2005, numărul de salariaŃi în activitatea de cercetare-dezvoltare din regiune a scăzut cu 40,5%, în timp ce la nivel naŃional a crescut. Ultimul an analizat, 2006, marchează o creştere faŃă de anul anterior. Aceste evoluŃii se reflectă şi în scăderea severă a ponderii regiunii în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel naŃional, de la 6,7% în 2003, la 3,9% în 2006. Cercetarea din România este extrem de centralizată, 52% din numărul cercetătorilor şi 61,1% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeŃele Braşov, Mureş şi Sibiu, care însumează aproximativ 93% din numărul de cercetători, respectiv 89% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. 5. DirecŃii de acŃiune în învăŃământul superior în domeniul cercetării dezvoltării şi inovării - implementarea de noi modele şi instrumente de evaluare a cercetării ştiinŃifice care să contribuie la facilitarea transferului tehnologic; - relansarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică în domeniul economic şi integrare în comunitatea social - economică regională, naŃională şi internaŃională; - programarea cercetării în cadrul naŃional, european şi global de referinŃă, pentru participarea la programele de cercetare ştiinŃifică naŃionale şi internaŃionale; - stimularea potenŃialului şi capacităŃii colectivelor de cercetare prin racordarea acestora la programe prioritare de cercetare pe plan naŃional şi internaŃional; - realizarea cercetării din fonduri proprii, din granturi câştigate prin competiŃie naŃională şi internaŃională şi din alte surse de finanŃare, urmându-se îndeplinirea unor standarde de calitate sau excelenŃă în cercetarea ştiinŃifică. - valorificarea cercetării prin publicaŃii ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale, participări la conferinŃe ştiinŃifice de prestigiu în Ńară şi străinătate, organizarea de workshop-uri cu specialişti români şi străini pentru diseminarea rezultatelor cercetării. - parteneriate la proiecte de cercetare câştigate în competiŃii naŃionale. 6. PiaŃa muncii Strategia regională pentru ocuparea forŃei de muncă are ca obiectiv în perioada 2006-2009 creşterea investiŃiilor în capitalul uman pentru asigurarea forŃei de muncă înalt calificate, competitivă şi dinamică capabilă să se adapteze cerinŃelor de pe piaŃa muncii. Acest obiectiv trebuie susŃinut cu parteneriate competente şi eficiente. În momentul de faŃă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaŃa forŃei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: BalanŃa forŃei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodarii (AMIGO).

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

415

FaŃă de anii anteriori se observă în structura ocupării o creştere a ponderii celor cu studii superioare şi a populaŃiei ocupate cu nivel de pregătire liceal şi postliceal, în paralel cu o scădere semnificativă a ponderii în ocupare a celor cu nivel scăzut de pregătie (gimnazial, primar şi fără şcoală). Conform datelor pentru 2006 (INS, Anuarul statistic 2006), nivelul general de instruire al populaŃiei ocupate din regiunea N_E este mai ridicat decât media pe Ńară. Pentru învăŃământul superior, dintre grupele de ocupaŃii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinŃă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu o evoluŃie în scădere sau fluctuantă a numărului de şomeri, dar cu balanŃă favorabilă locurilor de muncă-şomeri (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional în 2007): specialişti în informatică, ingineri constructori, specialişti în sistemul financiar, specialişti în administraŃia publică Nr. de locuri în profil tehnic

6000

5000

Nr. locuri

4000

2007-2008

3000

2008-2009

2000

1000

0 Stiinte ingineresti

Stiinte exacte

Stiinte agricole si silvice

Domenii

Fig. 1. Numărul de locuri în profil tehnic scoase la concurs pentru anii 2007/2008, 2008/2009 de instituŃiile de învăŃământul superior românesc StudenŃi proveniŃi din filieră tehnologică raportat la numărul total de studenŃi 9000 8000

7842 7252

7000

Nr. studenŃi

6000 2006-2007- Total 5000

2006-2007-Fil Teh 2007-2008-Total

4000 3000

2007-2008-Fil.Teh

2645

2357

2000 996 1000

506

316

201

196

528

489

186

0 ZI

FR

ID

Forma de învăŃământ

Fig. 2. SituaŃia studenŃilor proveniŃi din filieră tehnologică raportat la numărul total de studenŃi în 2006/2007 şi 2007/2008

416

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

7. Concluzii 1. PriorităŃile naŃionale de dezvoltare ale României sunt: creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative, dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol, diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării. 2. Dezvoltarea programelor din învăŃământul preuniversitare cu competenŃe ce garantează eficienŃa profesională. Programele care vizează o pregătire coerentă şi unitară a cadrelor didactice se înscriu, pe de o parte, în prelungirea formării iniŃiale şi secondează, pe de altă parte, celelalte componente ale formării continue (gradele didactice – II, I şi cel de excelenŃă). Ele răspund nevoilor de formare continuă la nivel naŃional şi local şi constituie o ofertă generoasă concretizată în serii complete de cursuri de perfecŃionare,competenŃe metodologice(detaliate pe cunoştinŃe, capacităŃi şi abilităŃi, trăsături de personalitate), competenŃe de comunicare şi relaŃionare, competenŃe de evaluare a elevilor, competenŃe psiho – sociale, competenŃe tehnice şi tehnologice, competenŃe de management ale carierei. 3. UniversităŃile din România au stabilit mai multe direcŃii de acŃiune pentru o mai bună integrare în comunitate şi pentru o mai bună utilizare a competenŃelor cadrelor didactice şi a studenŃilor în sfera socială, economică şi culturală. Aceste direcŃii sunt prezentate în cadrul Planurilor OperaŃionale anuale şi Planurilor Strategice de Dezvoltare. Astfel, direcŃiile de acŃiune sunt: 1. Promovarea de parteneriate cu autorităŃile locale şi regionale; 2 .Realizarea / dezvoltarea unui cadru funcŃional de transfer tehnologic universitate - mediu economic; 3. Dezvoltarea de centre de analiză, consultanŃă, evaluare şi audit care să ofere servicii mediului economic şi social la nivel regional şi naŃional; 4. Dezvoltarea de colaborări cu agenŃii şi autorităŃile locale şi regionale (AgenŃia de Dezvoltare Regională, Consiliul JudeŃean, Consiliul Local), încheierea unor parteneriate şi convenŃii de colaborare; 5. Atragerea comunităŃii locale / regionale în manifestări de popularizare a activităŃilor universităŃii („ziua porŃilor deschise”); 6 .Popularizarea rezultatelor de excelenŃă şi a personalităŃilor din universitate prin mass media şi prin evenimente publice; 7. Intensificarea activităŃii Departamentului de legătură cu mediul economic şi socio - cultural, aflat sub coordonarea Senatului Universitar; 8. Atragerea companiilor şi firmelor în dezvoltarea studiilor de masterat şi formare continuă prin promovarea de activităŃi comune (aplicaŃii, practică, dezvoltare de laboratoare, teme de disertaŃie); 9. Promovarea proiectelor de cercetare-dezvoltare în colaborare cu companii şi firme şi implementarea rezultatelor în mediul economic; 10. Adaptarea studiilor doctorale la teme concrete, contractate cu mediul economic şi social; 11. Formarea şi dezvoltarea Incubatoarelor sau laboratoarelor tehnologice şi de afaceri; 12. Lărgirea ofertei educaŃionale sub forma învăŃământului la distanŃă, prin studii de licenŃă şi masterat pentru grupuri largi de beneficiari, la nivel local, regional şi naŃional. BIBLIOGRAFIE 1.***Programul de relansare economică prin cercetare şi inovare 2.*** Strategia regională de inovare – Regiunea Nord-Est 3. *** Documente europene – Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural 4. *** Studiul Impactul culturii asupra creativităŃii 5.*** Studii de caz – experienta participării organizatiilor din România la Programul Cultura. 6.*** Programul regional de acŃiune pentru învăŃământ PRAI 2008-2013 7.*** Contributia învăŃământului superior la dezvoltarea regională

Cercetări privind fucŃionarea firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi şi implicaŃiile ei asupra competenŃelor absolvenŃilor de învăŃământ superior SteluŃa Radu – Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară. Iaşi LuminiŃa Pîrvulescu – Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara Abstract Lucrarea de faŃă îşi propune să studieze modalităŃile de înfiinŃare şi de funcŃionare a firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi, fie ca firme virtuale , fie ca firme ataşate firmelor mame, care sunt firme reale. FuncŃionarea firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi are ca scop formarea competenŃelor specifice calificării fiecărei categorii de absolvenŃi. În Europa Firmele de exerciŃiu reprezintă metode de predare fiind orientate spre modele ale companiilor care urmăresc pregătirea absolvenŃilor în afacerile reale, aceasta făcându-se într-un mod transparent. Astfel, secretul muncii în echipă, a flexibilităŃii, a abilităŃii de a lua decizii şi de evitare a stresului, competenŃa în rezolvarea conflictelor sunt promovate în afaceri simulate cu parteneri reali sau virtuali. Conceptul de firmă de exerciŃiu este promovat în proiectele din Austria, Bulgaria, Albania, CroaŃia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, care formează programul ECO-NET.

1. Materialul şi metoda Deosebiri între firma de exerciŃiu şi firma reală Firma de exerciŃiu nu trebuie să fie o firmă perfectă. Profesorul coordonator va decide în ce măsură firma se aseamănă cu o firmă reală. Astfel, coordonatorul firmei de exerciŃiu va folosi o structură de bază apropiată de realitate şi va aduce elemente creative şi innovative, care să îmbunătăŃească activitatea firmei reale.

Criterii de diferenŃiere

Realizări/rezultate Fluxul banilor Riscul întreprinderii

Contracte externe Îndeplinirea sarcinilor şi a activităŃilor ÎnvăŃare şi reflexie

Firma de exerciŃiu Se iau decizii de simulare pentru obŃinerea de mărfuri şi servicii. Se realizează produse în laboratoarele pilot.

Nu există un flux real al banilor. Nu există un risc al întreprinderii simulate Contractele se vor realiza cu alte firme de exerciŃiu, incluse în centrul firmelor de exerciŃiu sau în ECO-net. Extinderea sarcinilor ca proces de învăŃare. ÎnvăŃarea şi reflexia sunt elemente centrale.

Firma reală

Întregul spectru de sarcini este posibil în producerea de bunuri şi servicii. Există un flux real al banilor Există un risc asumat Se realizează în economia naŃională. Realizarea de sarcini şi de activităŃi sunt o necesitate. Activitatea cotidiană din firmele reale de producŃie sau servicii generează multe probleme ce trebuie soluŃionate optim.

418

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Organizarea structurii Alegerea branşei şi a produsului Program de deschidere

Criterii de alegere a succesului

RotaŃia joburilor sau a posturilor ca element central al învăŃării. Profesor – student piaŃa firmelor de exerciŃiu. 3-5 ore /săptămână Numărul şanselor de învăŃare : -dinamica în propria firmă de exerciŃiu; -poşta primită şi numărul activităŃilor;

Job rotation ca element de dezvoltare personală în întreprinderi moderne de succes. PiaŃa – firma producătoare Ore de deschidere normale Profit, poziŃia de durată pe piaŃă; MenŃinerea întreprinderii şi a locurilor de muncă.

În firmele de exerciŃiu sunt puse în practică cunoştinŃele asimilate de student, dar şi cunoştinŃele rezultate din cercetarea ştiinŃifică efectutată în cadrul laboratoarelor de cercetare ale universităŃii. StudenŃii acŃionează ca forŃe de conducere şi colaboratori, câŃiva dintre ei dezvoltă spiritul antreprenorial, iar profesorii îşi iau rolul de consilieri ai întreprinderii. Semnificative sunt şi cooperările cu întreprinderile din economie. Firmele reale din economie sprijină firmele de exerciŃiu cu know-how prin sponsorizări şi prin efectuarea vizitelor în cadrul întreprinderilor. PiaŃa firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi va avea nevoie de pentru coordonarea activităŃii acestora de un centru pentru fiecare domeniu de activitate sau pe domenii de activitate complementare. ReŃeaua firmelor de exerciŃiu foloseşte ca mijloc de interconectare, internetul prin care firmele stabilesc şi menŃin contacte de afaceri pretutindeni în lume prin email. O miniîntreprindere este o firmă reală care durează un an universitar, iar angajaŃii ei sunt studenŃii care înfiinŃează firma. Dacă modelul firmei de exerciŃiu simulează activităŃi, participanŃii dintr-o miniîntreprindere sunt purtători de risc antreprenorial. Deciziile greşite care în cazul firmelor de exerciŃiu din turism şi alimentaŃie, industrie alimentară nu au consecinŃe deosebite, în cazul microîntreprinderilor pot să ducă la pierderi. Conceptul de firmă de exerciŃiu reprezintă o metodă cuprinzătoare de predare şi învăŃare, centrată pe student. Este un răspuns la solicitările reprezentanŃilor economici către o orientare spre practică în pregătirea absolvenŃilor, lărgirea orizontului viitorilor colaboratori, îmbunătăŃirea cunoştinŃelor lor de limbi străine şi utilizarea tehnologiilor moderne de comunicare. Activitatea din firma de exerciŃiu solicită spirit antreprenorial, în gândire şi în acŃiune. 2. Cadrul necesar pentru implementarea firmei de exerciŃiu pentru studenŃi Criteriu Cadrul legal Număr de ore repartizate Nivelul de implementare ConŃinuturi tematice necesare studenŃilor

CompetenŃe profesor coordonator

ExplicaŃii Programa de studiu pentru studenŃi 2-3 ore/săptămână, bloc compact Anul III şi IV de studiu CorespondenŃă comercială NoŃiuni de drept şi legislaŃie Economia întreprinderii Bazele contabilităŃii Operare PC, realizare pagină WEB, utilizare internet Elemente de marketing Comunicare în limbi străine Profesionale : economice/informatică/administrarea afacerilor; AbilităŃi de utilizare PC-operare Ńi comunicare;

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

Personalul firmei de exerciŃiu

LocaŃii pentru desfăşurarea activităŃii firmei de exerciŃiu

Dotare mobilier şi aparatură

Birotică(rechizite, consumabile, diverse)

Buget

Surse de documentare

419

CompetenŃe de comunicare în limbi străine; ExperienŃă acumulată într-o firmă străină; Cunoaşterea proceselor specifice obiectului de activitate(comerŃ/ agenŃie de turism/hotel/restaurante/agenŃi economici de producŃie alimentară; 15-16 studenŃi Profesorul sau un lider al grupei de studenŃi, care poate fi angajat de post de manager general. Cabinet de tip IT pentru funcŃionarea firmei de exerciŃiu cu 15-16 posturi de lucru; Laboratoare pentru pilotarea unor activităŃi de producŃie şi de cercetare în funcŃie de domeniul de specializare al studenŃilor; Mobilier , echipamente de tip IT, sofware, aparatură video-audio; Telefon şi fax, multifuncŃional; Alte accesorii pentru birotică(ghilotină, aparat de spiralat, capsat). LicenŃă pentru softwareur diverse tipuri: simple, mape, bibliorafturi; Consumabile, rechizite; Pentru activitatea curentă Pentru organizarea de evenimente Pentru reprezentarea firmei de exerciŃiu la târguri naŃionale şi internaŃionale. Firma mamă, Internet, firme reale

Etapele necesare pentru înfiinŃarea unri firme de exerciŃiu sunt : 1.-stabilirea obiectului de activitate; 2.-elaborarea planului de afaceri ; 3.-parcurgerea etapelor de înfiinŃare : stabilirea formei juridice, denumirea, contractul de societate, înregistrarea la centrul firmelor de exerciŃiu, deschiderea conturilor bancare, stabilirea sarcinilor pentru colaboratori. 4.-funcŃionarea şi coordonarea firmei de exerciŃiu,care se referă la: stabilirea siglei, elaborarea bilanŃului de constituire, achiziŃia de active, organizarea proceselor, stabilirea documentelor de arhivare, elaborarea formularelor, elaborarea strategiilor şi obiectivelor pentru afaceri, crearea diverselor fişiere, elaborarea categolului de produse, împărŃirea sarcinilor şi atribuŃiilor. Alegerea formei juridice pentru firma de exerciŃiu va depinde de ideea afacerii. Pentru firme de exerciŃiu cea mai recomendată formă juridică este – societatea cu răspundere limitată- cu posibilităŃi de transformare ulterioară în societate pe acŃiuni, după 2-3 ani de funcŃionare. Într-o economie de piaŃă, o întreprindere simulată, îşi desfăşoară activitatea în condiŃiile unei puternice competiŃii atât pe piaŃa internă cât şi pe piaŃa externă. Astfel, este necesară aplicarea unui tip de viziune- misiune-strategică. Pentru realizarea obiectivelor propuse , ea trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate din punct de vedere tehnic şi economic, care să vină în întâmpinarea aşteptărilor pertenerilor de interese. Deşi, aceste aşteptări sunt diferite, ele sunt convergente spre o bună desfăşurare a activităŃii firmei de exerciŃiu în ansamblul ei. ImportanŃa şi necesitatea crescândă a adoptării unei strategii economice este determinată de acŃiunea puternică a unor factori : accentuarea competiŃiei între firme, apariŃia şi extinderea unor

420

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

tehnologii moderne, creşterea considerabilă a calităŃii produselor oferite, extinderea folosirii calculatoarelor. 3. Concluzii ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea firmelor de exerciŃiu pentru studenŃi şi a centrelor firmelor de exerciŃiu au ca scop : • formarea spriritului antreprenorial la studenŃi, viitorii absolvenŃi, pe diferite domenii de calificare; • obiectivele de învăŃare, conŃinuturile şi metodele unei educaŃii în spirit întreprinzător să se diferenŃieze considerabil de pregătirea făcută în cadrul educaŃiei adulŃilor; • promovarea lucrului independent sau a învăŃării centrate pe student se referă la 4 componente : activitatea autonomă în conducerea propriei vieŃi, autonomia cetăŃenilor independenŃi şi majori, autonomia profesională şi activitatea întreprinzătoare autonomă; • ConŃinuturile de învăŃare trebuie să cuprindă cinci grupe de obiective de predare şi învăŃare: 1-baza valorilor- înŃelegerea şi aprecierea fundaŃiei, 2- creativitatea economică, capacitatea de a dezvolta produse şi servicii, care include aptitudini generale pentru gândirea creatoare şi competenŃe de transfer prin folosirea creativităŃii în întreprinderi pentru generarea de noi posibilităŃi de creare de valori, 3- capacitatea de decizie, chiar şi în cazul informaŃiilor complete.

BIBLIOGRAFIE

Allport, G. – The structure and development of human personality, Didactic and pedagogical Editure, Bucuresti, 1995; Badea, Elena – Mental flexibility, Didactic and Pedagogical Editure, Bucuresti, 1998; Badea, Elena – The dynamic caractherised of the pupil and young pupil – Tehnic Editure, 1997; Badea, Elena – The physological semantic for children– Tehnic Editure, 1995; Beneke, Ed. – The theory of psyhological experience as an important element of science in their essencial caracteristics, Education and Creativity, Didactic and pedagogical Editure, Bucuresti, 1995; Birzea, C. – The Education Art – Ram Editure, Bucuresti, 1995 Chalmers, J. – The personal Harmony – Metheor Press, Bucuresti, 2004; Băşanu, Gh., Pricop, M.,1996 – The management of aprovizionări şi desfaceri, Editura economică, Bucureşti; Chavey, A., Muñoz de Chaves, M., Roldan, A., Bermejo, S., Avila, A., and Madrigal, H. 1993-La nutrición en México y la Transición Epidemiológica. Instituto Nacional de la Nutrición, Méxoco, DF; www.feeconet.ro

ANEXĂ CONCURSUL „SOFTWARE EDUCAłIONAL 2009”

CNIV - CONFERINłA NAłIONALĂ

DE ÎNVĂłĂMÂNT

VIRTUAL

VIRTUAL LEARNING – VIRTUAL REALITY

CRITERII DE EVALUARE LUCRĂRI / PRODUSE SOFTWARE - stabilite şi avizate de Comitetul ŞtiinŃific CNIV -

C1. C2. C3. C4. C5. C6. C7.

Concepte şi idei moderne abordate (max. 5 puncte) Tehnologii folosite şi implementate (max. 5 puncte) Originalitatea conŃinutului (max. 5 puncte) Gradul de utilizare în prezent şi în viitor (max. 5 puncte) Gradul de testare şi verificare (max. 5 puncte) Metodologii şi standarde respectate (max. 5 puncte) Complexitatea de elaborare (max. 5 puncte)

Punctaj maxim de evaluare lucrare / produs software: 35 puncte

REGULAMENT DE EVALUARE / CLASIFICARE 1. Se evaluează doar lucrările/produsele software înscrise şi prezentate pe secŃiuni 2. Sunt excluse de la evaluare lucrările/produsele care nu sunt incluse în volumul CNIV 3. Evaluarea lucrărilor se poate realiza de orice persoană participantă fizic/virtual la CNIV cu sau fară lucrare, dacă va preciza informaŃii privind Numele şi Prenumele, gradul ştiintific/funcŃia, instituŃia unde lucrează şi o adresă E-mail 4. Persoana care realizează evaluarea va face aprecierea unei lucrări în urma studierii acesteia din volumul/ CD-ul CNIV, eventual în urma audierii acesteia în secŃiunea corespunzătoare prezentării 5. Procedura de evaluare este următoarea (lucrările vor fi postate pe pagina Web CNIV): a) se studiază toate lucrările incluse în volumul/ CD-ul CNIV

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

422

6. 7.

8. 9.

b) se face o primă evaluare conform punctajului dat de criteriile C1-C7 c) se face o primă clasificare şi sortare în funcŃie de punctajul total pentru primele 15-20 lucrări/produse software d) se recomandă audierea în sesiunea de lucru a lucrărilor evidenŃiate la punctul c) e) se parcurg a doua oară etapele a)-c) f) din clasificarea obŃinută se reŃin primele 15 (cincisprezece) lucrări împreună cu punctajul corespunzător g) rezultatul final al evaluării se va transmite prin e-mail la adresa [email protected] sub forma unui TABEL cu 15 linii şi două coloane, prima coloană indicând numărul de ordine al lucrării primit la înscriere, iar a doua coloană indicând punctajul corespunzător; tabelul trebuie să fie urmat de informaŃiile de la punctul 3; persoana care are lucrare la CNIV este obligată să adauge la aceste informaŃii şi numărul lucrării cu care este înscrisă la CNIV h) în mod excepŃional rezultatul evaluării se poate transmite în plic la secretariatul CNIV Persoana care realizează evaluarea şi are lucrare la CNIV este obligată să EXCLUDĂ din start lucrarea proprie O lucrare primeşte 1(un) vot dacă va exista în TABELUL de la g); numărul de voturi primite de o lucrare şi punctajul de la punctul 5 se utilizează pentru a calcula PUNCTAJUL FINAL ca fiind media punctajelor primite prin intermediul voturilor CLASIFICAREA lucrărilor se va face în ordinea punctajului final şi va fi publicată În cazul în care nu există nici o lucrarea cu cel puŃin 2(două) voturi, clasificarea se va face de către COMITETUL DE ORGANIZARE

ObservaŃie: Indiferent de clasificarea obiŃinută, Comitetul de organizare va premia cel puŃin o lucrare având ca autori elevi/studenŃi/asistenŃi

Calitatea de evaluator CNIV (Implicit, Autorii de lucrări sunt Evaluatori CNIV, excluşi din lista de mai jos): "3. Evaluarea lucrărilor se poate realiza de orice persoană participantă fizic/virtual la CNIV cu sau fară lucrare, dacă va preciza informaŃii privind Numele şi Prenumele, gradul ştiintific/funcŃia, instituŃia unde lucrează şi o adresă E-mai 4. Persoana care realizează evaluarea va face aprecierea unei lucrări în urma studierii acesteia din volumul/ CD-ul CNIV, eventual în urma audierii acesteia în secŃiunea corespunzătoare prezentării" (REGULAMENT DE EVALUARE)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

423

LISTA ALFABETICĂ A EVALUATORILOR CNIV 2009 (informaŃii primite la adresa [email protected]) ultima actualizare: 10.10.2009 1. AGAPE ALEXANDRU, student, Facultatea de Automatizari si Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucuresti (alex_agape[at]yahoo.com) 2. AGHENIłEI GEORGETA, profesor matematica, Scoala Nr. 10 Botosani (aghenitei_gina[at]yahoo.com) 3. AGHEORGHIESEI GABRIELA OANA, profesor logoped, Centrul Logopedic Interşcolar Iaşi (oana96iasi[at]yahoo.com) 4. AGIURGIOAEI TEREZA, institutor, gradinita "Ingerul Pazitor" Pitesti (ag.tereza[at]yahoo.com) 5. AILINCĂI ELENA, institutor, SCOALA NR. 9 "CALISTRAT HOGAŞ" GALATI (ailincaielena[at]yahoo.com) 6. ALBU CORINA, profesor ing., Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu", Deva (albu_corina[at]yahoo.com) 7. ALEXE ALINA, profesor informatica / director, Clubul Copiilor Turnu Magurele (alinaturnu[at]yahoo.com) 8. AMBRINOC SIMONA, profesor informatica, Scoala Gimnaziala Nr. 1 "Nicolae Mantu" Galati, jud. GALATI (simonacjc[at]yahoo.com) 9. ANDREESCU GEORGIANA-IRENE, profesor informatica, Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Ploiesti (ronygeo[at]yahoo.com) 10. ANTON VALERIA, profesor, Liceul "Bogdan Voda", Halaucesti, jud. Iasi (antonmihaiciprian[at]yahoo.com) 11. ANA GHERGHINA, invatatoare, Scoala Nr. 6, Oltenita, jud. Calarasi (getaana1[at]yahoo.com) 12. ANA CRISTINA - ANDREEA, studenta, SNSPA-Comunicare si Relatii Publice, Bucuresti ([email protected]) 13. ANDREI IONELA, profesor, Colegiul Economic "Ion Ghica", Bacau ([email protected]) 14. ANGHEL ELENA, invatatoare, Scoala Nr. 24 Galati (elena_anghel24[at]yahoo.com) 15. APETROI EUGENIA, institutor, Scoala Titu Maiorescu-structura Tudor Arghezi din Iasi (tudor_arghezi[at]yahoo.com) 16. ASPROIU ADINA DIANA, institutor, Scoala Nr. 18 "Sf. Dumitru" Craiova (diana_asproiu_2005[at]yahoo.com) 17. ATANASIU ONUT, profesor, LICEUL TEORETIC DUNAREA GALATI (tocuorania[at]yahoo.co.uk) 18. AVRAM LENUTA, invatatoare, Scoala Gimnaziala nr. 1 "Nicolae Mantu", Galati (leny_58[at]yahoo.com) 19. BALAN VALENTINA, invatatoare, Scoala Puscasi, jud Vaslui (dana_d_balan[at]yahoo.com) 20. BALANESCU DANIELA, profesor, Clubul Copiilor Sighisoara, jud. Mures (brudan_daniela[at]yahoo.com) 21. BALAS EVELINA, lector univ. doctorand, Universitatea Aurel Vlaicu Arad (evelinabalas[at]yahoo.com) 22. BALTARIU ELENA, invatatoare, SCOALA GIMNAZIALA NR.12 "MIRON COSTIN" GALATI (elena.baltariu[at]yahoo.com) 23. BANTAS AURICA, invatatoare, Scoala nr. 7 "Constantin Motas" Vaslui (bantasaurica[at]yahoo.com) 24. BARZU MIOARA LUISS, invatatoare, Scoala Nr.12 Miron Costin , Galati (barzumioara[at]yahoo.com) 25. BĂRBULESCU ANA - MARIA, institutor, ŞCOALA CU CLASELE I - VIII 2 MAI, JUD. CONSTANłA (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 26. BECHIR GHIULNAR, profesor matematică, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia, jud.Constanta (ghiulnar68[at]yahoo.com) 27. BERTEA CAMELIA ELENA, profesor geografie, Colegiul Tehnic "Dr. Alexandru Barbat" Victoria, Brasov (anadrag2003[at]yahoo.com) 28. BIBICU DORIN, profesor, Grupul Şcolar "RADU NEGRU" GALATI (bibicud[at]gmail.com) 29. BIRJOVANU ELENA DORINA, profesor informatica, GRUP SCOLAR INDUSTRIAL CAI FERATE GALATI (elenabirjov[at]yahoo.com) 30. BÎRZU CORNELIA CRISTINA, institutor, Şcoala "Mihai David" Negreşti, jud. Vaslui (cobileo[at]yahoo.com)

424

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

31. BLAGA ADRIANA, inginer, inspector scolar, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (blagaadriana61[at]yahoo.com) 32. BLAGA ANGELA, profesor, inspector, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (angela66_ro[at]yahoo.com) 33. BLAGA CRISTINEL, profesor, Grupul Scolar "Traian Vuia" Tg. Mures (angela66_ro[at]yahoo.com) 34. BOBOC MARIA, profesor consilier scolar, Scoala cu clasele I-VIII, Nr. 1, Moara Vlasiei, Ilfov 35. BOLBA DINA, profesor, Scoala cu clasele I-VIII "Lucian Blaga" Satu Mare (firutza_dina[at]yahoo.com) 36. BORGOVAN IOAN, profesor, inspector scolar, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (navogrob1[at]yahoo.com) 37. BORTEANU GEORGETA, invatator, Scoala cu clasele I-VIII, " George Cosbuc", Braila (borteanugeta[at]yahoo.com) 38. BRINZA SIMONA, profesor, Scoala Lunca Pascani (mariavatamanu[at]yahoo.com) 39. BUDA NICULINA, profesor, Clubul Copiilor Targu Lapus (niculinabuda[at]yahoo.com) 40. BUDA ANA MARIA, student, Universitatea Tehnica Cluj - Napoca (ana_maria656[at]yahoo.com) 41. BUJOR LORENA, profesor drd. invatamant primar, Scoala "Ionel Teodoreanu" Iasi (lorena_bujor[at]yahoo.com) 42. BUNDUC MIHAELA, educatoare, Gradinita Vanatori, comuna Popricani, judetul Iasi (mitzajohn[at]yahoo.com) 43. BURTEA ANNE MARIE, profesor matematică, Grup Scolar "Ion Podaru", Ovidiu, jud. Constanta (burtea_annemarie[at]yahoo.com) 44. BUTNĂRAŞU OANA CRISTINA, profesor informatică, Liceul de Informatică "Gr.Moisil" Iaşi (butnarasuoana[at]yahoo.com) 45. BUTONARU LENUłA, ÎNVĂłĂTOR, ŞCOALA CU CLASELE I - VIII 2 MAI, JUD. CONSTANłA (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 46. CAMPAU MARIA, profesor, Scoala Nisiporesti Mai, jud. Neamt (campau_maria[at]yahoo.com) 47. CARAGEA CATALINA ELENA , profesor fizica / director, Scoala Gimnaziala Nr. 29 "Sf. Ana" Galati (catacaragea[at]yahoo.com) 48. CARMACIU MILU, profesor, Liceul Teoretic Dunarea Galati (profvip[at]yahoo.com) 49. CARMOCANU GHEORGHE, profesor informatica, Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" Botosani (gcarmocanu[at]yahoo.com) 50. CATIRU PAULA, institutor, Scoala "Ion Creanga" Pascani, Iasi (paulacatiru70[at]yahoo.com) 51. CAZACU ANA-MARIA, profesor, Scoala "Stefan Barsanescu", Iasi (amcazacu[at]yahoo.com) 52. CERCELARU MARGARETA, institutor, Scoala Nr. 31 "Theodor Aman" Craiova (margarette_x[at]yahoo.co.uk) 53. CHIRA LILIANA, profesor informatica, Colegiul National Mihai Eminescu Botosani (iurie50[at]yahoo.com) 54. CHIRIBĂU-ALBU MIHAELA ALINA, profesor, Colegiul NaŃional "Ferdinand I", Bacău (mihaelachiribau[at]yahoo.com) 55. CHIREA ELENA, profesor matematică, Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Medgidia, Constanta (echirea17[at]yahoo.com) 56. CHIRILĂ PETRONICA DOINIłA, educator, GrădiniŃa nr. 1 , Loc. MoŃca , jud. Iaşi (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 57. CIOBOTARIU DOINA, profesor matematica grad I, S.A.M. nr. 41, Iasi (ciubotariudoina[at]yahoo.com) 58. CIOCANARU VIORICA, profesor matematica, Grupul Scolar Industrial Energetic, CRAIOVA (ganjuviorica[at]yahoo.com) 59. CIOCHINA ANGELA, invatator, Scoala Gimnaziala Nr.24 Galati (ciochinaangelina[at]yahoo.com) 60. CIORDAS CLAUDIU, profesor matematica, Scoala cu cls I-VIII "Lucian Blaga" Satu Mare (cciordas[at]yahoo.com) 61. CIUBUC IULIANA, profesor, Scoala Sanatoriala Busteni, Prahova (iulialuci[at]yahoo.com) 62. CIUCA AIDA, profesor informatica, Liceul Teoretic "Henri Coanda", Craiova (aida_ciuca[at]yahoo.com) 63. CIUCHINA NICOLAE, profesor, Clubul Copiilor Sighisoara, jud. Mures (nico702006[at]yahoo.com) 64. COBZARU AURELIA, educatoare, Gradinita nr. 36 "Mihai Eminescu", Galatib(aurelia_cobzaru[at]yahoo.com)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

425

65. CODAU RODICA, invatatoare, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia, Constanta (rodica_codau[at]yahoo.com) 66. COJOCARU LENUTA, institutor, Scoala cu clasele I- VIII Nr. 14 Botosani (marian[at]capricemedia.ro) 67. COLIBABA CONSTANTIN, profesor Educatie tehnologica, SAM Dornesti, jud Suceava (colimax2c[at]yahoo.com) 68. COMAN MARIA FULGA, profesor, LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ROMAN NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 69. COMAN DOINA profesor, Gr. Şcolar "Gh. Marinescu" Targu Mures (felix61ro[at]gmail.com) 70. CONDURACHE ELENA, profesor matematica, Scoala cu cl.I-VIII Nr.10 BOTOSANI (luminita36[at]yahoo.com) 71. CONSTANTIN DANIELA, profesor informatica, Clubul Copiilor Sighisoara, jud. Mures (daniella_constantin[at]yahoo.com) 72. CONSTANTIN DIANA GEORGIANA, studenta, Facultatea de administratie si afaceri, Universitatea din Bucuresti (didi_constantin[at]yahoo.com) 73. CORNEANU RODICA, profesor ed.etnologica, Scoala cu cl.I-VIII Nr.10 BOTOSANI (rodicor[at]yahoo.com) 74. CORNEANU MARIELA, profesor, Gr. Sc. Ind. "Avram Iancu" Tg. Mures (cmariela2002[at]yahoo.com) 75. COSTACHESCU MARIOARA, profesor matematica, Liceul cu program sportiv ROMAN, Jud. NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 76. COSTANDACHE CRISTINA DIANA, profesor , Liceul cu program sportiv ROMAN, Jud. NEAMT (diana.costandache[at]yahoo.com) 77. COSTIN MIHAELA, profesor fizica, Scoala cu clasele I-VIII Nr.7, "Octav Bancila" Botosani (lucacosmin_costin[at]yahoo.com) 78. COSTIN CORNEL, profesor, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botoşani (costincornell[at]yahoo.com) 79. COSTIN PAULINA, institutor, Şcoala "Ioan Slavici" Tautii de Sus, Maramures (costin.paula[at]yahoo.com) 80. COZMA MIHAELA, profesor, Liceul cu program sportiv ROMAN, Jud. NEAMT (cozmamymy[at]yahoo.com) 81. COZMA MATEI DIANA ELENA, profesor, Colegiul Agricol "Traian Săvulescu" Târgu-Mureş (diana1608200[at]yahoo.com) 82. COZMA IONUł CIPRIAN, profesor, Grupul Şcolar Electromureş, Târgu-Mureş (diana1608200[at]yahoo.com) 83. CREłU INES, profesor matematica, Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi (inescretu[at]yahoo.com) 84. CRISTESCU BOGDAN, dr. profesor matematica - inspector, Colegiul National "Mihai Eminescu" din Iasi (cristescu.bogdan[at]gmail.com) 85. CROITORU MARILENA, profesor biologie, Liceul Teoretic "Decebal" ConstanŃa (marilena_croitoru[at]yahoo.com) 86. CZIPROK CLAUDIA, profesor, Colegiul Tehnic "Elisa Zamfirescu" Satu Mare (clcziprok[at]yahoo.com) 87. DAN DANIELA, institutor, Gimnaziul de Stat "Zaharia Boiu", Sighisoara, jud. Mures (daniella_sigh[at]yahoo.com) 88. DASCALU LENUTA, institutor, Scoala Nr. 14 Botosani (marian[at]capricemedia.ro) 89. DECU VALENTINA, profesor, Grupul Școlar "Nicolae Bălcescu" Oltenița (decuvalentina[at]yahoo.com) 90. DIACONU DANIELA, profesor inspector, ISJ Constanta, CONSTANłA (daniela1diaconu[at]yahoo.com) 91. DIACONU DANIELA, profesor, ŞCOALA CU CLS. I -VIII 2 MAI, JUD. CONSTANłA (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 92. DIMA GABRIELA CONSTANTA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Nr.11, "Mihail Sadoveanu", Galati (gabrieladima25[atyahoo.com) 93. DIMA CRISTINA, profesor ing., COLEGIUL TEHNIC "TRAIAN" GALATI (cristinaelena_dima[atyahoo.com) 94. DOBRESCU VALENTIN-OCTAVIAN, student, ASE Bucuresti (valentin.dobrescu[at]yahoo.com)

426

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

95. DORNESCU RENATA, profesor ing., Grupul Scolar Holboca Iasi (dinudornescu[at]yahoo.com) 96. DORNESCU DINU, inginer, Persoana Fizica Autorizata(PFA), Iasi (dinudornescu[at]yahoo.com) 97. DRAGOMIR ANA, profesor matematica-informatica, Colegiul Tehnic "Dr. Alexandru Barbat" Victoria, Brasov (anadrag2003[at]yahoo.com) 98. DRAGOMIR ELENA, profesor informatică, Liceul Teoretic Decebal ConstanŃa (dragele[at]gmail.com) 99. DRAGOMIR LAURENTIA, institutor, Scoala nr. 12, Bucuresti (laurentia_dragomir[at]yahoo.com) 100. DRAGOMIR TEODORA, institutor, Scoala generala nr. 7, Brasov (teodrag55[at]yahoo.com) 101. DRAGOMIR ILEANA, profesor, Grup Scolar Industrial Constructii de Masini nr.2, Craiova (lili_dr5[at]yahoo.com) 102. DRAGOMIR LUMINIłA , profesor, Colegiul NaŃional ,,Costache Negri" GalaŃi (gabriela.grecu[at]yahoo.com) 103. DRAGOMIR SOFIA, profesor geografie, Scoala "Mihail Eminescu" Ghermanesti, judetul Ilfov (sofia_dragomir[at]yahoo.com) 104. DRIMBE MONICA, profesor, COLEGIUL TEHNIC "PETRU PONI" ROMAN NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 105. DUMEA GENOVICA, profesor, Clubul Copiilor Pascani, filiala Halaucesti, jud. Iasi (dumeagenovica[at]yahoo.com) 106. DUMEA IONEL, profesor director adjunct, Liceul "Bogdan Voda", Halaucesti, jud. Iasi (dumeagenovica[at]yahoo.com) 107. DUMITRACHI D. ELENA, EDUCATOARE, DIRECTOR, GRADINITA NR.59, GALATI (elenadumitrachi[at]yahoo.com) 108. DUMITRESCU FELICIA, profesor, ŞCOALA CU CLASELE I - VIII 2 MAI, JUD. CONSTANłA (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 109. DURNEATA MARIA, institutor, Scoala cu clasele I- VIII Nr. 10 Botosani (marian[at]capricemedia.ro) 110. EFROS IRINA, inginer programator I, Centrul Tehnologii Informatinale si Comunicationale in Educatie (irynutzaefros20[at]yahoo.com) 111. FACIU MARIA EMA, Senior Trainer, Casa Corpului Didactic Bacau (emafaciu[at]yahoo.com) 112. FĂGĂRĂŞAN CRISTIAN, student, Universitatea Tehica Cluj-Napoca 113. FĂT VALERIA, invatator, Scoala cu clasele I-IV "Vasile Lucaciu", Sisesti - Bontaieni, Maramures (valericafat[at]yahoo.com) 114. FĂT LĂCRIMOARA, invatator, Scoala cu clasele I-IV Negreia, comuna Sisesti, Maramures (valericafat[at]yahoo.com) 115. FĂT ROMULUS, profesor, Scoala cu clasele I-VIII Danesti Maranures (valericafat[at]yahoo.com) 116. FEHER DOINA, profesor, Şcoala "Ion Creanga" Satu Mare (doinimicle[at]yahoo.com) 117. FERNOAGA LUMINITA, lector univ., Universitatea Nationala de Arte Bucuresti (lumi45radu[at]yahoo.com) 118. FLUERARU OANA-MARIA, profesor, Scoala cu cls. I-VIII Sascut-Sat, jud. Bacau (oanamariutza[at]yahoo.com) 119. FOSTEA DOINA VERONICA, profesor fizica, Scoala cu clasele I-VIII Nr.7, "Octav Bancila" Botosani (doinafoste[at]yahoo.com) 120. FRITSCH E. RENATE-MARIETA, institutor I, Scoala Generala Saes, com. Apold, Jud. Mures (fritsch_renate[at]yahoo.com) 121. FRONA IOANA, absolvent licentiat, Facultatea de Informatica, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi (zz_ioana[at]yahoo.com) 122. FRUNZĂ N. ELENA, profesor informatică, Colegiul Tehnic "Anghel Saligny", Bacău (frunza_elena[at]yahoo.com) 123. FULOP CRISTINA, profesor limba engleza, Liceul de Informatica "Gr. Moisil" Iasi (cristina_fulop[at]yahoo.ro) 124. FÜLÖP BÎRSAN EUGENIA, director, Clubul Copiilor Sighisoara (geni_fulop[at]yahoo.uk.co) 125. GÂRJOI VIRGINIA, invatatoare, Şcoala Generală Nr.7 BRAŞOV (bvginag[at]yahoo.com) 126. GEORGESCU IOANA TEODORA, studenta, Universitatea "Babes Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Politice si ale Comunicarii (hyioana[at]yahoo.com) 127. GEORGESCU FLORINA ANDREEA, studenta, Universitatea "Petru Maior" Tg. Mures, Fac. de Contabilitate si informatica de gestiune (flofy_fly[at]yahoo.com)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

427

128. GHEORGHIU ALINA SIMONA, invatator, Scoala Gimnaziala nr.11 "M. Sadoveanu" Galati (alinutzagh[at]yahoo.com) 129. GHERGHE IULIANA, profesor, Scoala Generala Nr.7, Brasov (ghergheioan[at]yahoo.com) 130. GHEORGHE IRINA BERNAVETA, profesor geografie, Scoala "Mihail Eminescu" Ghermanesti, judetul Ilfov (irinabernaveta69[at]yahoo.com) 131. GHERGHELAS LILIANA, profesor matematica-informatica, Liceul Teoretic"Al.I.Cuza" Iaşi (lilianamaria2003[at]yahoo.com) 132. GHERGU IOANA, profesor, Master TICE, Gr. Scolar "Nicolae Balcescu", Oltenita (ioanaghergu[at]yahoo.com) 133. GHERGU CEZAR, profesor, Master TICE, Liceul Teoretic "Neagoe Basarab", Oltenita (czghergu[at]yahoo..fr) 134. GIJU ADRIANA, profesor, Colegiul National "Carol I" Craiova 135. GIRLESCU C. MARIOARA, profesor, Palatul Copiilor din IASI (geoda_is[at]yahoo.ca) 136. GRAMA EMIL, profesor, inspector scolar de specialitate, Inspectoratul Scolar Judetean Mures, Tg. Mures (felix61ro[at]gmail.com) 137. GRECU GABRIELA, profesor, Colegiul Economic "Virgil Madgearu" GalaŃi (gabriela.grecu[at]yahoo.com) 138. GRECU IULIA ALEXANDRA , elev, Colegiul NaŃional "Vasile Alecsandri" GalaŃi (gabriela.grecu[at]yahoo.com) 139. GRIGORE CAMELIA, institutor, SCOALA GENERALA NR. 11 BRASOV 140. GRIGORE ECATERINA, inspector scolar de specialitate, ISJ Ilfov (ecaterinagrigore2007[at]yahoo.com) 141. GRIGORICA STANUTA, invatatoare, Scoala "Miron Costin" GALATI (stanuta_grigorica[at]yahoo.com) 142. GROSU ILEANA, invatator, Scoala "Ioan Slavici" Tautii de Sus jud. Maramures (scoalatauti[at]email.ro) 143. GROZAV GABRIEL, profesor, inspector scolar de specialitate, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (felix61ro[at]gmail.com) 144. GUŞU VIRGINIA, profesor, director, Scoala nr. 10 Botosani (virginiagusu[at]yahoo.com) 145. HAFIA MARIA, profesor, Scoala generala nr.7 Brasov (hafiamaria[at]yahoo.com) 146. HARBU ANA, profesor, Scoala generala nr.7 Brasov (harbu_ana[at]yahoo.com) 147. HONGU AURA, profesor, SAM Cleja, jud. Bacău (aura_hongu[at]yahoo.com) 148. HOREANU I. CATALINA, profesor matematica, Scoala I - VIII Cozia, Iasi (X_3_me0[at]yahoo.com) 149. HOROBĂł LUMINIłA, profesor informatică, gradul I, Liceul Teoretic "Decebal" ConstanŃa (lumi_coj[at]yahoo.com) 150. HUMELNICU MARIANA, invatator, SCOALA GIMNAZIALA NR.41 GALATI (maryyoan[at]yahoo.com) 151. HUSARU NECHITA PETRONELA, profesor, COLEGIUL TEHNIC "MIRON COSTIN" ROMAN NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 152. IFTEMI IONELA LILIANA, invatatoare, SC. MIHAIL KOGALNICEANU JUD GALATI(costachescum[at]yahoo.com) 153. IFTEMI SMARANDA, invatatoare, SCOALA SMIRDAN JUD. GALATI (costachescum[at]yahoo.com) 154. ILINCARIU OANA CRISTINA, profesor informatica, Colegiul National "Mihai Eminescu" Botosani (ilincariuoana[at]yahoo.com) 155. IOAN CONSTANTA ELENA, institutor, Colegiul NaŃional "Ferdinand I", Bacău (constantaioan[at]yahoo.com) 156. IOJA PETRONELA ANGELA, profesor fizică, Liceul Teoretic "Vasile Goldiş" Arad (ioja_petronela[at]yahoo.com) 157. IONESCU FELICIA STELA, prof. drd., inspector scolar de specialitate, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (felix61ro[at]gmail.com) 158. IONICA GABRIELA RALUCA, profesor informatică, Colegiul National "Radu Greceanu", Slatina, jud. Olt (ionica_gabi[at]yahoo.com) 159. IONITA CARMEN GABRIELA, profesor matematica, Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Medgidia, jud. Constanta (cionita1[at]yahoo.com)

428

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

160. IORDACHIOAIA LILIANA, invatator, Grupul Scolar "M. Busuioc" Pascani (iulianaiord[at]yahoo.com) 161. IORDACHIOAIA CRISTINEL, profesor, Grupul Scolar "Mihai Busuioc" Pascani (iulianaiord[at]yahoo.com) 162. IRIMESCU RADU DAN, profesor fizica, Grupul Scolar de Transporturi din Ploiesti, jud. Prahova (irimescu[at]yahoo.com) 163. ISPAS STEFANA MIRELA, profesor, Liceul cu Program Sportiv "Iolanda Balas Soter" Buzau (stefana_ispas[at]yahoo.com) 164. ISPAS VASILE, profesor, Colegiul Economic Buzau (vasile_ispas[at]yahoo.com) 165. ISTRATE IULIA, profesor informatica, Palatul copiilor Bistrita (iuliaistrate[at]yahoo.fr) 166. IVANESCU GETTA, invatatoare, SCOALA NR.24 "SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL" GALATI (igetta[at]yahoo.com) 167. IVASC CORNELIA, profesor informatica, Liceul de Informatică "Gr.Moisil" Iaşi (cornelia_ivasc[at]yahoo.ro) 168. JALBA LENUTA, institutor, SCOALA NR.24 "SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL" GALATI (elenareligie[at]yahoo.fr) 169. JUNCA MIHAELA, invatator, Liceul "Bogdan Voda", Halaucesti, jud. Iasi (mihaela_j65[at]yahoo.com) 170. JUNCA NECULAI, invatator, Liceul "Bogdan Voda", Halaucesti, jud. Iasi (nic_unicu[at]yahoo.com) 171. LACHESCU MIHAELA, profesor fizica, Colegiul National "Avram Iancu", Brad, jud. Hunedoara (mihaela.lachescu[at]yahoo.fr) 172. LEFTERIU IOANA, profesor, Grupul Scolar "Radu Negru" Galati (ioana_lefteriu[at]yahoo.com) 173. LIVINTI LILIANA, profesor biologie, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 "AL.I.CUZA" Falticeni, Jud.Suceava (lilianalivinti[at]yahoo.com) 174. LOGHIN ELENA GIOCONDA, invatator, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Roman, judetul Neamt (ele_naloghin[at]yahoo.com) 175. LOZBA-STIRBULEAC DANIEL, institutor, SCOALA HORLESTI-REDIU IASI (daniellozba[at]yahoo.com) 176. LUCA VIOLETA, invatator, Scoala nr.9 "Vasile Alecsandri" Vaslui (violetaluca[at]yahoo.com) 177. LUNGEANU GHERGHINA, institutor Scoala "Sf. Ana" nr. 29 Galati (ginalungeanu[at]yahoo.com) 178. LUPAESCU MANUELA profesor, Colegiul National "Unirea" Targu Mures (felix61ro[at]gmail.com) 179. LUPU - NEICU MARIOARA, invatator, Eco - Scoala Nr. 2, Galati (malune2[at]yahoo.com) 180. LUPU - NEICU STAN, invatator, Grup Scolar "Gh. Asachi", Galati (lala_lulu_58[at]yahoo.com) 181. LUPU - NEICU ANDREEAS - DORU, elev, Colegiul National "Mihail Kogalniceanu", Galati (lala_lulu_58[at]yahoo.com) 182. LUPULEASA DANIELA, profesor, Colegiul Economic Administrativ Iasi (enigel05[at]yahoo.com) 183. LUPULEASA RADU, profesor, Colegiul Economic Administrativ Iasi (icardedal[at]yahoo.com) 184. MACOVEI FLORINA, ing. informatician, Colegiul national "FERDINAND I" Bacau (mfnica[at]yahoo.com) 185. MACRESCU MARIA, profesor, Scoala nr. 24 Galati (mariaviorel24[at]yahoo.co.uk) 186. MADARASZ HALMACIU ALEXANDRU, profesor, Gimnaziul "Traian" Tarnaveni, Mures (felix61ro[at]gmail.com) 187. MADARASZ HALMACIU SIMONA, profesor, director, Clubul Copiilor Tarnaveni, Mures (felix61ro[at]gmail.com) 188. MAFTEI LUMINITA, invatator, Scoala nr. 5 "Stefan cel Mare" Vaslui (nita_maftei[at]yahoo.com) 189. MAGAZ GEORGETA, profesor de informatica, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia (ginamagaz[at]teacher.com) 190. MANEA GHEORGHE, profesor matematica grad I, Colegiul Economic Buzau, Buzau (aenam20004[at]yahoo.com) 191. MANEA GHERGHINA, profesor matematica grad I, Grupul Scolar Industrial "D.Filipescu" Buzau (aenam20004[at]yahoo.com) 192. MANOLACHE MARIA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Nr. 11 "Mihail Sadoveanu", Galati (marioaramanolache[at]yahoo.com) 193. MANOLE GETA, invatatoare, Scoala "TITU MAIORESCU" IASI (casamanole[at]yahoo.com)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

429

194. MARIA DORINA MAGDALENA, profesor Limba si Literatura Romana, Colegiul National "Ionita Asan" - Caracal (magda_maria2005[at]yahoo.com) 195. MARINAS NINA, educatoare, director GPN Nr.3 Oltenita (getaana1[at]yahoo.com) 196. MATEI ELENA, profesor, Grup Scolar "Gheorghe Marinescu" Tg Mures, Mures (mateielena2008[at]yahoo.com) 197. MARCU ELENA, invatator, Scoala nr.9 "Vasile Alecsandri" Vaslui (clasa_luca[at]yahoo.com) 198. MARIAN MARIA, profesor, Grupul Scolar Industrial Energetic Craiova (mariamarian2005[at]yahoo.com) 199. MĂNĂSTIREANU ANTON FLORINA CRISTINA, profesor, COLEGIUL łMIHAI EMINESCUł IASI (cecilia_stoian[at]yahoo.com) 200. MĂNESCU LUCSIȚA-ELENA, profesor informatică, LICEUL PEDAGOGIC "ȘTEFAN ODOBLEJA" Drobeta Turnu Severin (lucsita_manescu[at]yahoo.com) 201. MĂNESCU MARIUS, profesor informatică, COLEGIUL TEHNIC "LORIN SĂLĂGEAN" Drobeta Turnu Severin (ciscomarius[at]gmail.com) 202. MELINTE LUIZA, profesor, LICEUL " VASILE ALEXANDRI" BACAU (costachescum[at]yahoo.com) 203. MELINTE IULIANA MAGDALENA, profesor religie, Scoala cu cls.I-VIII Nr 10 Botosani (mim_lucki[at]yahoo.com) 204. MIHAI MARIANA, profesor Lb. Romana, Scoala Gimnaziala Nr. 29 "Sf. Ana" Galati (marianamihai2[at]yahoo.com) 205. MIHAILESCU SILVIA, institutor, Scoala Generala "Aurel Vlaicu", Constanta (ailina_maris[at]yahoo.com) 206. MIHĂILĂ ADRIANA, profesor matematică, Gr. Scolar "G.K. Constantinescu", BRĂILA (mihaila_adriana[at]yahoo.com) 207. MIRICA- BOBIT LUMINITA VIONELA, institutor, Scoala gimnaziala Nr. 11 "Mihail Sadoveanu" Galati(adi_mirica2003[at]yahoo.com) 208. MIREA PAULA CARMEN, institutor, Scoala cu cls. I-VIII nr. 1 Buftea, jud. Ilfov (paulamirea[at]yahoo.com) 209. MITRICA MAGDALENA, profesor, Scoala nr.3 Corabia, Olt (magda.2077[at]yahoo.com) 210. MLADIN CONSTANTIN-IOAN, conf. univ. dr., Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba-Iulia, Facultatea de Istorie si Filologie, Catedra de limba şi literatura romana (c_mladin[at]yahoo.com) 211. MOCANU MARINELA, profesor Educatie tehnologica, Scoala cu clasele I-VIII Salcea -Suceava (m_marinna2[at]yahoo.com) 212. MODIGA MARINELA, profesor Lb. romana, SCOALA NR. 12 "MIRON COSTIN", GALATI (modiga_m[at]yahoo.com) 213. MODREA ARINA, lect. univ. dr., Universitatea "Petru Maior" Tg. Mures (armodrea[at]gmail.com) 214. MOGA ANISOARA, profesor, inspector, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (any_moga[at]yahoo.com) 215. MOISE ELENA ADRIANA, profesor informatica, consilier imagine, Colegiul Comercial "Carol I", Constanta (adele_mir[at]yahoo.com) 216. MOLDOVAN NELU profesor, Gr. Şcolar "Gh. Marinescu" Targu Mures (felix61ro[at]gmail.com) 217. MOLDOVANU SIMONA profesor informatica, Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism "Dumitru Motoc" Galati (simona_mol23[at]yahoo.com) 218. MORARU VIOREL, inginer programator, Centrul Tehnologii Informatinale si Comunicationale in Educatie (viorel1103[at]gmail.com) 219. MOS ELENA profesor, Palatul Copiilor Oradea (mariavatamanu[at]yahoo.com) 220. MULLER GINA profesor matematica, Liceul Economic "Costin C. Kiritescu" Bucuresti, sector 6 (mullergina1973[at]yahoo.com) 221. MUNTEAN ANGELA conf. univ. dr., Academia Navală ”Mircea cel Bătrân” Constanța (mun_angela[at]yahoo.com) 222. MUNTEAN DOINA profesor dr., Grup Scolar Economic "Gheorghe Dragos" Satu Mare (d_muntean_ro[at]yahoo.com) 223. MUNTEAN MARCELA RODICA profesor, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Baia Sprie Maramures (rmmuntean[at]yahoo.com)

430

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

224. MUNTEAN OANA ALINA student, Universitatea de Nord Baia Mare Maramures (oana_alina86[at]yahoo.com) 225. MUNTEANU LAURA CRISTINA profesor inspector, Inspectoratul Judetean Calarasi (getaana1[at]yahoo.com) 226. MUSTATEA STELA, educatoare, Gradinita nr. 7, Mangalia (stela.mustatea[at]yahoo.com) 227. MUSTEATA JANA, invatator, Grupul Scolar de Arte si Meserii Barlad, jud Vaslui (jmusteata[at]yahoo.com) 228. MUSUNOI DANIELA profesor director, Soala Generala "Radu Popa" Sighisoara (dana.musunoi[at]yahoo.com) 229. NEAGU SILVIA, profesor, ŞCOALA CU CLASELE I - VIII 2 MAI, JUD. CONSTANłA (b_lenuta_2[at]yahoo.com) 230. NASTASE ADINA, student, Facultatea RISE, Universitatea Bucuresti (ositosdegoma[at]yahoo.co) 231. NECHITA CARMEN ZVETLANA, educatoare, director Gradinita nr. 36 "Mihai Eminescu", Galati (nechitacarmen24[at]yahoo.com) 232. NECULAES LIDIA-MIHAELA, profesor, Liceul "Bogdan Voda", Halaucesti, jud. Iasi (l_neculaes[at]yahoo.com) 233. NEDELCU DUMITRITA MIOARA, institutor, Liceul Pedagogic "D.P. Perpessicius", Braila (dumine06[at]yahoo.com) 234. NEGOITA AURA, profesor chimie, Liceul Particular "Marin Coman" Galati (trifiuli[at]yahoo.com) 235. NEGREA FLAVIA, profesor inginer, Colegiul Tehnic "Alesandru Papiu Ilarian" Zalau, jud Salaj (negrea_flavia[at]yahoo.com) 236. NICOARA ADRIANA, profesor, Scoala Generala nr. 7 Brasov (nicoaraadriana[at]yahoo.com) 237. NICOARA AURICA, profesor limba romana, Scoala Gimnaziala Nr. 11 "Mihail Sadoveanu" Galati (auranicoara[at]yahoo.com) 238. NICULAE ANCA, profesor director, Grup Şcolar de industrie uşoară, Ploieşti, jud. Prahova (anca.nicolae[at]gmail.com) 239. NISTOR DOREL, profesor Lb. romana, Colegiul National pedagogic "Stefan cel Mare", Bacau (nico.martha[at]gmail.com) 240. NISTOR NICOLETA, profesor Lb. engleza, Colegiul National "Ferdinand I", Bacau (nico.martha[at]gmail.com) 241. NISTORAN ELENA, profesor, Clubul Copiilor Motru (nistoranelena[at]yahoo.com) 242. NOUR ANDREI, elev, Colegiul National "Al. Ioan Cuza", Galati (manrocks93[at]yahoo.com) 243. NOUR MARIA, invatatoare, Scoala Gimnaziala nr. 41 "Sf. Grigore Teologul", Galati (lianour2005[at]yahoo.com) 244. OLARIU GETA, învăŃător-educator, ŞCOALA SPECIALĂ "PETRU RAREŞ", TG. FRUMOS (geta_olariu[at]yahoo.com) 245. OLARU CLEOPATRA, profesor, LICEUL PEDAGOGIC "GH. ASACHI" PIATRA NEAMT, NEAMT (cleopatraolaru[at]yahoo.co.uk) 246. OLARU LIVIU CONSTANTIN, profesor, COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES" PIATRA NEAMT (liviu.constantin.olaru[at]gmail.com) 247. OLARU STELA, profesor, LICEUL TEORETIC DUNAREA GALATI (STELA_OLARU[at]yahoo.com) 248. OLARU VICTORIA, profesor fizica grd I, LICEUL CU PROGRAM SPORTIV "NICOLAE ROTARU" CONSTANTA (yo4ayl[at]yahoo.com) 249. OLENIUC MARIANA, profesor matematica, Scoala cu clasele I-VIII Blagesti, Pascani (m_oleniuc[at]yahoo.com) 250. OLINICI RODICA, profesor matematica, Şcoala gimnazială nr. 13 / Şcoala gimnazială nr. 43 GalaŃi (oli_marian[at]yahoo.com) 251. ONOFRAS CARMEN, profesor, director, Şcoala nr.10 Botosani (carmen.onofras[at]yahoo.com) 252. ONOFRAS GHEORGHE, profesor matematica, director, Şcoala nr.10 Botosani (gh.onofras[at]yahoo.fr) 253. OPRIS FLORIN PETRU, student, Universitatea de Vest Vasile Goldis Baia Mare (domnulopris[at]yahoo.com) 254. ORASANU DANIELA, institutor, Scoala cu clasele I-VIII Nr.7, "Octav Bancila" Botosani (daniela_orasanu[at]yahoo.com)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

431

255. ORASANU ROMICA, profesor matematica, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1, "Sf. Nicolae" Botosani (romica_orasanu[at]yahoo.com) 256. PANA FLORIN, profesor director, Scoala Nr.6 Oltenita, jud. Calarasi (floringpana[at]yahoo.com) 257. PANAITE ARIZONA, profesor Lb. Romana, Liceul cu program sportiv, Galati (trifiuli[at]yahoo.com) 258. PARAGINA FLORICA, profesor metodist, Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucuresti (floricaparagina[at]yahoo.com) 259. PARAGINA SILVIU, profesor inspector, Centrul National de Formare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar, Bucuresti (floricaparagina[at]yahoo.com) 260. PASCAL NICOLETA, profesor, SC NR 9 "ROMAN MUSAT" ROMAN NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 261. PASTRAVANU CARMEN-ELENA, institutor, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 "AL.I.CUZA" Falticeni, Jud.Suceava (carmen_alia[at]yahoo.com) 262. PATRICHE CRISTINA, student, Computer Science, University of Leeds, UK (cristina.patriche[at]yahoo.com) 263. PATRICHE ECATERINA, informatician, Scoala Nr. 12 "Miron Costin" Galati (ecaterinapatriche[at]yahoo.com) 264. PATRICHE MITRITA, profesor matematica, Scoala Nr. 12 "Miron Costin" Galati (vpetrila[at]yahoo.com) 265. PATRINOIU LUMINITA, profesor chimie, director adjunct, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia (p_lumi_2008[at]yahoo.com) 266. PAULETI MIHAELA, invatator, Liceul "Bogdan Voda" Halaucesti, jud Iasi (pauleti_mihaela[at]yahoo.com) 267. PENCIUC BIANCA ELENA, profesor limba engleza, Scoala Generala cu cl I-VIII nr 7, "Octav Bancila", Botosani (biancasimaria[at]yahoo.com) 268. PENCIUC OLGA, educator, Gradinita nr 9 "Lizuca", Botosani (biancasimaria[at]yahoo.com) 269. PERJU GINA NICOLETA, invatator, Eco-Scoala nr. 2 Galati (george_gina0606[at]yahoo.com) 270. PETCU CARMEN, matematician, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica - ICI Bucuresti (vpopa[at]ici.ro) 271. PETRE CLAUDIA, profesor informatica, Colegiul Economic "P.S. Aurelian" Slatina, jud. Olt (claudia_petre3174[at]yahoo.com) 272. PETRE DOINA, profesor fizica, Grup Scolar "Lazar Edeleanu" Navodari, Constanta (ddoina_petre[at]yahoo.com) 273. PETRILA VIORICA, profesor, Clubul Copiilor Pascani filiala Halaucesti, Iasi (vpetrila[at]yahoo.com) 274. PETROI ANCA, lector univ. doctorand, Universitatea Aurel Vlaicu Arad (evelinabalas[at]yahoo.com) 275. PINTEA CARMEN-LUCIA, profesor, director adjunct, Gimn. de stat "Miron Neagu", Sighisoara, jud. Mures (carmenpintea61[at]yahoo.com) 276. PINTILIE LIDIA, invatatoare, Scoala "Ion Creanga" Pascani, Iasi (lidia_pintilie[at]yahoo.com) 277. PINTILIE IOAN, invatatoare, Scoala Harmanesti, Iasi (lidia_pintilie[at]yahoo.com) 278. PIROS LAURA, institutor, SCOALA GENERALA NR. 6 BRASOV 279. PISLARU MIHAELA, profesor, SC. VALEA URSULUI NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 280. PIłU AURELIA, director, GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 18 Bacău (ema_faciu[at]yahoo.com) 281. PLATON MARILENA, profesor, Scoala Generala Nr 9 Brasov (rile_mari[at]yahoo.com) 282. PODUł LIA DORINA IRINA, învăŃător, Şcoala cu clasele I-VIII Satu Nou de Sus, judeŃul Maramureş (lia_podut[at]yahoo.com) 283. POENARU MADALINA, profesor bilogie, Clubul Copiilor Curtea de Arges (madalinapoenaru[at]yahoo.com) 284. POP IOAN, profesor fizica, Grupul Scolar Industrial Ludus (neluipop[at]yahoo.com) 285. POP DANIEL FLORIN, inginer, Scoala cu clasele I-VIII "Nicolae Balcescu" Baia Mare (axxxx11[at]yahoo.com) 286. POP EMILIA, profesor, Scoala "Ioan Slavici" Tautii de Sus jud. Maramures (scoalatauti[at]email.ro) 287. POP IULIU PAUL, elev, Colegiul National "Andrei Muresanu" Bistrita (paul_pop50[at]yahoo.com) 288. POPA VICTOR, Cercetator Principal II, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica ICI Bucuresti (vpopa[at]ici.ro) 289. POPA DIANA, profesor limba si literatura romana, Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Galati (diana_popa03[at]yahoo.com)

432

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

290. POPA ELENA DIANA, profesor limba engleza, Colegiul National "Gheorghe Vranceanu", Bacau (dianaepopa[at]yahoo.com) 291. POPA MARIA ANDRADA, eleva, Colegiul National "Al. I . Cuza" Galati (noctisghost[at]yahoo.com) 292. POPOV MARICICA, invatator, Scoala Gimnaziala Nr. 18 Galati (mariro552000[at]yahoo.com) 293. PREDUT AURELIAN, profesor informatica, COLEGIUL NATIONAL VOCATIONAL "NICOLAE TITULESCU" SLATINA (predut_aurelian[at]yahoo.com) 294. PREDUS ASINETA, profesor, Liceul Teoretic "Henri Coanda", Craiova (a.predus[at]yahoo.com) 295. PROCOVANU (GHERCA) EMANUELA, sudenta, Facultatea de Psihologie si stiinte ale Educatiei, Univ. Al. I. Cuza Iasi (allblue_emma[at]yahoo.com) 296. PUI ADINA ROZE, profesor, Grup Scolar Electromures Tg. Mures, Tg. Mures (puiadina[at]yahoo.com) 297. RADULESCU DANIELA, institutor, Scoala Generala "Aurel Vlaicu", Constanta (ailina_maris[at]yahoo.com) 298. RADUTA MARCELA, institutor, Scoala nr.3 Ciofliceni, judetul Ilfov (marcela_raduta[at]yahoo.com) 299. RAILEANU IONICA, invatatoare, Scoala Gimnaziala nr. 40, Galati (ionica_raileanu[at]yahoo.com) 300. RADU ANISOARA, institutor, Scoala cu cl.I-VIII Nr.10, BOTOSANI (elenaturcanu2005[at]yahoo.com) 301. RADU CLAUDIA, profesor, Scoala Gimnaziala "Gh. Lazar" Zalau, Salaj (radutedi[at]yahoo.com) 302. RADU LAURA, profesorp matematica, Liceul cu program sportiv Galati (radu_laura2005[at]yahoo.com) 303. RADU MIHAELA, invatatoare, Scoala Gimnaziala nr.11 "M. Sadoveanu", Galati (radumihaela1[at]yahoo.com) 304. RAILEAN STELA, studenta, Academia de Arte din Chisinau, Republica Moldova (e_railean[at]yahoo.com) 305. RĂCOARE MARILENA, profesor, Scoala "Dimitrie Anghel" Cornesti-Miroslava, Iasi (scoaladimitrie_anghel[at]yahoo.com) 306. RANJA RODICA, profesor, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (felix61ro[at]gmail.com) 307. RĂłOI ALINA IONELA, profesor, Scoala Blagesti, Pascani (alina_ratoi2000[at]yahoo.com) 308. RIZESCU ADRIANA LUCIA, profesor fizica, Liceul Teoretic "Gustav Guendisch" Cisandie (a.rizescu[at]yahoo.com) 309. ROATA CRISTINA, profesor chimie, Scoala Generala cu cl I-VIII nr 7, "Octav Bancila", Botosani (biancasimaria[at]yahoo.com) 310. RADOS MARIA, profesor, Liceul de Informatica "Gr. Moisil" Iasi (radosm74[at]yahoo.com) 311. ROMANESCU ADINA, profesor ştiinŃe socio-umane, Liceul de Informatică "Gr.Moisil" Iaşi (adina_romanescu[at]yahoo.com) 312. ROTUNDU RALUCA IOANA, profesor grd I, Scoala "Ionel Teodoreanu" Iasi (rotunduraluca[at]yahoo.com) 313. ROSU GEORGETA, profesor, SAM Tarsolt, jud. Satu Mare(lorelai_2306[at]yahoo.com) 314. ROTARU ELENA, profesor, Liceul Teoretic "Dunarea" Galati (iasiela[at]yahoo.com) 315. RUJOI RAUL, student, Universitatea "Babes Bolyai" Cluj-Napoca (geni_fulop[at]yahoo.com) 316. RUS ALINA, profesor, Scoala cu cls. I-VIII, Nr.1 Baia Sprie, Maramures (r25alina[at]gmail.com) 317. RUSU ELENA, institutor, Grup Scolar "I.N.Roman", Constanta (ailina_maris[at]yahoo.com) 318. SANDU RODICA, profesor, Clubul Copiilor Moreni, jud. Dambovita (rodicasandu55[at]yahoo.com) 319. SANDULACHE GABRIEL, sef de lucrari dr. ing., Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" Iasi, Facultatea de hidrotehnica, geodezie si ingineria mediului (sandulacheg[at]yahoo.com) 320. SICLOVAN OANA, profesor limba si literatura romana/engleza, Scoala Nr. 1 "Sfintii Voievozi", Bucuresti (oana_onu[at]yahoo.com) 321. SICHIM CRISTINA, profesor informatică, Colegiul Național "Ferdinand I" Bacău (cristinasss[at]gmail.com) 322. SILVASAN GABRIELA, profesor, Palatul Copiilor Satu Mare (gabrielasilvasan[at]yahoo.com) 323. SIRGHIE ALINA MARIA, profesor, Grup Scolar "C. Brancusi", Iasi (alinasirghie[at]yahoo.com) 324. SLATINEANU TAMARA, profesor, Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Iasi (tamicorman[at]yahoo.co.uk) 325. SOPTICA MAGDA-ELENA, profesor engleza, Scoala cu cl. l I-VIII Roma, jud.Botosani (biancasimaria[at]yahoo.co.uk)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

433

326. SOMESAN CRISTINA, profesor, Colegiul National "Unirea" Tg. Mures (cristina_ligia[at]yahoo.fr) 327. ŞONEI TITINA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Nr.11, "Mihail Sadoveanu", Galati (titinasonei[at]yahoo.com) 328. SONERIU MIHAI, profesor, Clubul Copiilor Sighisoara, jud. Mures (dudusoneriu[at]yahoo.com) 329. SORLESCU CRISTINA, institutor, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Roman, judetul Neamt (cristinasorlescu[at]yahoo.com) 330. SPIRIDON GHEORGHE, profesor, SAM "Nicolae Iorga" Pascani (spiridon_gheorghe[at]yahoo.com) 331. SPIRIDON MARIOARA, profesor, Scoala "Iordache Cantacuzino" Pascani (spiridon_gheorghe[at]yahoo.com) 332. SALI GHIULSERIN, profesor matematica, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia (ghiulserin2006[at]yahoo.com) 333. SAVU ELEONORA, profesor matematica, Colegiul National "Ferdinand I", Bacau (norasavu[at]yahoo.com) 334. STAN MARANDA, educatoare, Gradinita nr. 1, Galati (marandastan[at]yahoo.com) 335. STAN MARIA, profesor informatica, Grupul Scolar "Radu Negru" Galati (marcost95[at]yahoo.com) 336. STAN-NECULA MARIA profesor, GRUPUL SCOLAR "RADU NEGRU" GALATI. (grscradunegr[at]yahoo.com) 337. STANCIU ALINA, profesor invatamant primar, Scoala cu clasele I-VIII nr 4 Suceava (alina.negura[at]yahoo.com) 338. STANCIU ADRIANA OLIMPIA, studenta, Stiinta Calculatoarelor, Universitatea Dunarea de Jos Galati (adrianaolimpia[at]yahoo.com) 339. STANCIU ADRIANA, profesor, Scoala nr 29 "Sf Ana" Galati (adrianaolimpia[at]yahoo.com) 340. STANESCU EMIL, Administrator nod retea, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica - ICI Bucuresti (stanescu[at]ici.ro) 341. STANESCU AURORA, profesor inspector, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (stanescuaura[at]yahoo.com) 342. STANESCU ILEANA, Programator Principal II, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica - ICI Bucuresti (stanescu[at]ici.ro) 343. STEFANCU DANIEL, profesor, Scoala Speciala "Constantin Paunescu" Iasi (stefancudaniel[at]yahoo.com) 344. STEFANUCA GABRIEL, profesor, LICEUL " VASILE ALEXANDRI" SABAOANI NEAMT (costachescum[at]yahoo.com) 345. STETCO MARIA, inginer, inspector scolar, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (mariastetco[at]yahoo.com) 346. STINGU ADRIANA NICOLETA, profesor, director, Gimnaziul de Stat "Miron Neagu" Sighisoara (adrianastingu[at]yahoo.com) 347. STIRBET SICA, institutor, director, Gradinita "Mica Sirena", Mangalia (silvy_su[at]yahoo.com) 348. STOIAN D. MIOARA CECILIA, profesor, SCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTN PLATON" BACAU (cecilia_stoian[at]yahoo.com) 349. STOICA ELENA, institutor, GPN Nr 3, Oltenita, jud. Calarasi ([email protected]) 350. STOICA ANTONETA, invatator, Scoala nr.9 "Vasile Alecsandri" Vaslui, jud. Vaslui (stoica_antoneta[at]yahoo.com) 351. STRATULAT NATALIA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Schela, jud. Galati (stratulat.natalia[at]yahoo.com) 352. STANCU ANA, profesoara, Liceul "Ion Barbu" Pitesti (ana_stancu[at]yahoo.com) 353. SUHAN NICOLETA, profesor limba romana, Scoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Botosani (nicoletasuhan[at]yahoo.com) 354. SUTEU SEVER, profesor, Palatul Copiilor Bistrita Nasaud (sever.suteu[at]yahoo.com) 355. ŞOVA SIMONA-ANDREEA, profesor de limba şi literatura română, COLEGIUL NAłIONAL "FERDINAND I", BACĂU (mona_deea_u[at]yahoo.com) 356. ŞONEI TITINA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Nr.11, "Mihail Sadoveanu", Galati (mimi_teli[at]yahoo.com) 357. TALABĂ GABRIELA, profesor educaŃie fizică, Şcoala Gimnazială nr 2 GalaŃi (ggtalaba[at]yahoo.com)

434

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

358. TARCAOAN UMIHAELA-CATALINA, profesor de limba si literatura romana, Colegiul National "Calistrat Hogas" Piatra - Neamt 359. TASCOV ADRIANA, institutor, Scoala cu cls. I-VIII Nr.2 Buftea, judetul Ilfov (adriana_tascov[at]yahoo.com) 360. TATARU NICOLETA, institutor, Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 "AL.I.CUZA" Falticeni, Jud.Suceava (nictataru[at]yahoo.com) 361. TĂBUŞCĂ VIORELA, profesor, Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir", Suceava, jud.Suceava (varinas3[at]yahoo.com 362. TĂNASE ANICA MARIA, profesor, Grupul Şcolar Gheorghe Asachi din GalaŃi, judeŃul GalaŃi (tanase_ani[at]yahoo.com 363. TCACI MARIA, profesor, Grupul Scolar "Mihai Busuioc" Pascani (tcacimaria[at]yahoo.com) 364. TEGHER GINA CECILIA, profesor, GRUP SCOLAR "GEORGE BARITIU" LIVADA, SATU MARE (teghergina[at]yahoo.com) 365. TEODOR ALINA, profesor, Scoala SAM Letcani, comuna Letcani, Judetul Iasi ([email protected][at]yahoo.com) 366. TEODOR ANGELA, institutor, SAM "Iacob Negruzzi", Trifesti, Iasi (teodormihai50[at]yahoo.com) 367. TEODOR MIHAI, institutor, SAM "Iacob Negruzzi", Trifesti, Iasi (teodormihai50[at]yahoo.com) 368. TEODOR MIRCEA CONSTANTIN, educator-institutor, SAM "Iacob Negruzzi", Trifesti, Iasi (teomirali[at]yahoo.com) 369. TICOI VALERICA, invatator, Scoala generala nr. 7, Brasov (vali_54[at]yahoo.com) 370. TILINCA DANIELA, profesor matematică, Sc. Generala "Fănus Neagu", BRĂILA (danielle_tilinca[at]yahoo.com) 371. TIMOFTE CRISTINA, profesor matematică, Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Iaşi (c_timofte[at]yahoo.com) 372. TINTOSAN DOINA, profesor director, Gimnaziul "Al. I. Cuza" Tg. Mures (tintosandoina[at]yahoo.com) 373. TIRCAVU RODICA, educatoare, Gradinita nr 41 "Codruta", Galati (rodicatircavu[at]yahoo.com) 374. TIRIM RODICA, invatatoare, Scoala Gimnaziala nr.11 "Mihail Sadoveanu", Galati (rodicatirim[at]yahoo.com) 375. TODORAN LUCIA, profesor inspector, Inspectoratul Scolar Judetean Mures (luciatodoran[at]yahoo.com) 376. TOMA CRISTINA, invatator, S.A.M. Balusesti (xander_mike[at]yahoo.com) 377. TOPOR NARCIZA, profesor inspector, Liceul Teoretic "Decebal" Constanta, ISJ Constanta (narcizatopor[at]yahoo.com) 378. TOPOR ANDREEA TEODORA, studenta, UMF "Carol Davila" Bucuresti (narcizatopor[at]yahoo.com) 379. TREZI ANETA, institutor, Scoala cu clasele I-VIII, nr.10, Braila (anetatrezi[at]yahoo.com) 380. TRIFAN IULIANA, profesor chimie, Liceul cu program sportiv, Galati (trifiuli[at]yahoo.com) 381. TUDOR TATIANA ELENA, profesor fizică, Colegiul Tehnic "Lazăr Edeleanu" Ploieşti, jud. Prahova (tatiana_tudor[at]yahoo.com) 382. TUDORAN CLAUDIA, profesor fizică, Grup Scolar Sanitar Bistrita (claudiaflorina15[at]yahoo.com) 383. TUDOREAN OVIDIU CRISTIAN, profesor, Centrul Logopedic Interscolar Iasi (cristi.tudorean[at]yahoo.com) 384. TUDOREAN LAURA, profesor psihopedagog, Scoala Speciala Constantin Paunescu Iasi (lauratud[at]yahoo.com) 385. TUDOREANU MARIA, profesor director, Clubul Copiilor Tg. Ocna (cetgocna[at]yahoo.com) 386. TURCANU ELENA, invatatoare, Scoala cu cl.I-VIII Nr.10, BOTOSANI (elenaturcanu2005[at]yahoo.com) 387. TURCU AURORA, profesor, Liceul Teoretic "Henri Coanda" Craiova, judetul Dolj (igturcu[at]yahoo.com) 388. TUSNEA ION, profesor inspector scolar general, I.S.J.MURES (iontusnea[at]yahoo.com) 389. ȚÂȚAN M. MIHAELA, profesor grd. I limba și literatura română, Colegiul Național "Al.Vlahuță", Râmnicu Sărat, Buzău (ovidiuttn[at]yahoo.com) 390. ȚÂȚAN L. OVIDIU, profesor grd. I matematică, Liceul Teoretic "Ștefan cel Mare" Râmnicu Sărat, Buzău (ovidiuttn[at]yahoo.com)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VII-a, 2009

435

391. łELINOIU MARIETA, invatatoare, Scoala Gimnaziala Nr.11, "Mihail Sadoveanu", Galati (mimi_teli[at]yahoo.com) 392. URSACHE LILIANA, profesor informatica, Colegiul National "Ferdinand I" Bacau (blili11[at]yahoo.com) 393. VACARIU MIHAI, profesor inginer, Grup Scolar "Tudor Vladimirescu" Galati (vacariumihai[at]yahoo.com) 394. VANCEA VERONICA, consilier juridic, Inspectoratul Şcolar JudeŃean Satu Mare (veronicavancea[at]yahoo.com) 395. VATAMANU MARIA, profesor director, Scoala "Ion Creanga" Pascani (mariavatamanu[at]yahoo.com) 396. VATAMANU PETRU, profesor, SAM "Nicolae Iorga" Pascani (mariavatamanu[at]yahoo.com) 397. VERES PANESCU MIHAELA ANGELA, profesor, Scoala Generala Prejmer, judetul Brasov (roangel63[at]yahoo.com) 398. VERMAN CRISTINA, invatator, Scoala Gimnaziala Muntenii de Jos, Judetul Vaslui (georgiana_2007[at]yahoo.com) 399. VINTU MONICA MIHAELA, profesor geografie, Scoala Rusi Belcesti - Iasi, doctorand, Universitatea " Al. I. Cuza" Iasi (tmoniqa[at]yahoo.com) 400. VIRBANESCU TIBERIU, doctorand, Universitatea "Ovidius" din Constanta (tiberiuw[at]yahoo.com) 401. VISOSCHI MARIA, profesor grd. 1, Grupul Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu", Vălenii de Munte (visoschi[at]clicknet.ro) 402. VLADA GEORGE, masterand, Academia de Studii Economice Bucuresti (george.vlada[at]bei.ro) 403. VOLCOV DMITRI, inginer programator, Centrul Tehnologii Informatinale si Comunicationale in Educatie (irynutzaefros20[at]yahoo.com) 404. VRABIE ADRIANA, profesor educaŃie tehnologică, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN VOICU" BACĂU (adrianavrabie1[at]yahoo.com) 405. ZAMFIR LILIANA profesor inspector, Inspectoratul Judetean Calarasi (getaana1[at]yahoo.com) 406. ZIGLER MIRELA, profesor, Grupul Scolar Tehnic Nr.1 Baia Mare, Maramures (ziglermirela[at]gmail.ro)

INDEX AUTORI

AdăscăliŃei Adrian, 389 Aidoiu Florina, 326 Aileni Raluca Maria, 163 Anghel Traian, 136 Apetrei Ciprian. 223 Avădanei Manuela, 156 Băcilă Emilian, 190 Baciu LaurenŃiu Costin, 344 Băsu Mihaela, 144, 266 Beldiman Liviu, 54 Bîzoi Mihai, 76 Blaga Mirela, 396 Bocancea Aurelia, 117 Borodescu Ciprian, 81 Brezeanu Iulian, 76, 59 Bucur Raul, 197 Budişteanu IonuŃ Alexandru, 312 Buran Claudia, 332 Cazaciuc Robert Lucian, 205 Cazimir Geantă, 218 Cerchez Emanuela, 186, 295 Chiribău-Albu Mihaela-Alina, 223 Ciocoiu Mihai, 163 Cioroiu Adrian Nicu, 344 Cîrmiş Andrei, 329 Ciuchi Mihaela-Liliana, 117, 401 Codreş Alexandru, 86 Codreş Bogdan, 86 Coman Florin Alexandru, 205, 212 Constantinescu Vlad-Mihai, 186 Corugă Ana-Maria, 223 Costineanu Raluca, 205, 212 Crăciun Maria, 303 Cziprok Claudia, 320 Dan Dorin, 144, 396 Davidescu Alina Maria, 344 Dăncescu Emilian, 302 Dragomir LuminiŃa, 233 Dudulean Cristian, 93 Dumitru Alina, 285 Ene Mădălin, 326 Erhan Mihail, 370 Farima Daniela, 163 Fat Silvia, 364 Fâciu Ema-Maria, 117, 401 Filipescu Elena, 156 Filipescu Emilia, 156 Florea Adrian, 136 Florea Delilah, 136 Fronea Ioan, 186 Gall Mihaela, 290 Garabet Mihaela, 326 Gherasim Nicu Daniel, 205, 212

Gherghina Ana, 258 Ghergu Cezar, 236 Ghieşu Victor, 274 GhiniŃă Elena, 190 Giorgie Daniel Vlad, 205, 212 Goldu Corneliu, 228 Gorghiu Gabriel, 59, 76, 269 Gorghiu Laura Monica, 76 Grecu Gabriela, 233 Grecu Iulia Alexandra, 228, 233 Greculeac A., 98 Harnagea Marta Cătălina, 149 Holeleu Alexandra, 306 Hora Florentina, 332 Horlescu Gabriela-Brânduşa, 105 Hriscu Sergiu-Silviu, 186 Ifrim Vasile, 54 Ignea Alina, 197 Ilaş George-Alexandru, 186 Iordaiche Cristina, 190, 197 Istrate Olimpius, 25 Întuneric Ana, 117 Jugureanu Dorina, 179 Jugureanu Radu, 35, 41, 179, Junea Alexandru Ioan, 332 Kazlacheva Zlatina, 279 Labăr Adrian VicenŃiu, 364 Lascu Oana, 306 Luca Nicolae, 274, 384 Luchian Ana-Maria, 326 Lupaescu Manuela, 241 Lupşa Adrian, 262 Lupu Daniel, 326 Macovei Florina, 223 Manea Vlad, 295 Manta Sorin Eduard, 262 Marin Dorina, 283 Marinescu Andrei, 131 Matei Paulina, 248 Mihai Aura, 149 Mihalea Cristina, 332 Milici L. Dan, 168, 370 Milici M. R., 98 Miron Raul, 241 Mlisan Mirela, 312 Muntean Doina, 379 Munteanu Dragoş, 329 Munteanu Florin, 98 Murgu Simona, 354 Neacşu Ion, 329 Negru Ana-Maria, 223 Nicolăescu Nicolae, 337, 359 Panait Bogdan, 236

438

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Paştină Mariana, 149 Păuna Nicolae, 269 Pavlova Magdalena, 279 Peteu Nataşa, 262 Petrescu Dan, 303 Pietruşel Andrei, 236 Pintilie Ecaterina, 156 Pîrvulescu LuminiŃa, 408, 417 Popescu Iulia, 337 Popescu Radu, 306 Popescu Remus, 329 Puşcaşu Gheorghe, 86 Puşcaşu ProfiriŃa, 86 Rădescu Radu, 123, 131 Radu SteluŃa, 408, 417 Radu Claudia, 320 Railean Elena, 112 Roceanu Ion, 35 Romanescu Victor, 69 Roşu Ovidiu, 190, 197 Sahin Mehmet, 149 Şandru IonuŃ, 168 Savin Irina-Isabella, 253 SavuŃă Irina, 303 Şerban Cătălin Petrişor, 337 Şerban Liliana, 337

Şerban Marinel, 186, 295 Sichim Cristina, 117 Sporea-Iacob Florina, 190 Stan Gabriel, 117, 401 Stanciu Mihaela, 218 StareŃu Ionel, 93 Suciu Nicoleta, 285 Suduc Ana-Maria, 76 Şuletea Angela, 274 Şuletea Dorin, 274 Şutac Victor, 168 łanu Carmen Fella, 262 Temian Vlad, 197 TerliŃă-RăuŃchi Dragoş-Neculai, 223 łirban IonuŃ Paul, 332 łocu Virginia, 277 Turc Raluca, 241 Vâju George, 350 Vâju George, 354 Vasile Iuliana, 344 Velea Simona, 66 Visoschi Ioan, 218 Vlada Marin, 41, 47, 389 Voinea Liana-Dolores, 245 Zaharia Radu, 262 Zbânca Violeta, 354

Tiparul s-a executat sub c-da nr. 2471/2009 la Tipografia Editurii UniversităŃii din Bucureşti